luni, 29 noiembrie 2010

Sfantul Andrei


Sfantul Apostol Andrei, propovaduitorul Evangheliei in Scythia Minor(Dobrogea) - 30 noiembrie

Sfantul Andrei desi era iudeu de neam, a propovaduit intr-o parte a pamantului romanesc, la stramosii nostri geto-daci, si anume in teritoriile situate pe tarmul apusean al Marii Negre (Pontul Euxin).


Cine era Sfantul Andrei ?
Sfantul Andrei, "cel intai chemat" la apostolie era frate al lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amandoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Betsaida, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Amandoi s-au numarat printre "ucenicii" Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu indemnuri la pocainta si cu proorocia despre venirea lui Mesia. De la acesta a auzit Andrei cuvintele "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1,29). A fost si el martor, alaturi de alti ucenici, la botezul Domnului si la cunoscuta convorbire dintre Iisus si Ioan, intarindu-se in convingerea ca Acesta era Mesia cel prezis de prooroci. A doua zi dupa botezul Domnului in Iordan, Ioan Botezatorul statea pe tarmul acestui rau cu doi dintre ucenicii lui, Andrei si Ioan (viitorul apostol si evanghelist), carora le spune din nou: "Iata Mielul lui Dumnezeu" (Ioan 1,36). Auzind aceasta marturisire, cei doi ucenici au pornit dupa Iisus, in dorinta de a-L cunoaste. Iisus i-a observat si i-a intrebat: "Ce cautati?" La care ei au zis: "invatatorule, unde locuiesti?" El le-a zis:  "Veniti si veti vedea". Au mers deci si au vazut unde locuia si au ramas la El in ziua aceea (Ioan 1, 37-39). Andrei a anuntat apoi si pe fratele sau Simon Petru ca "a gasit pe Mesia" (Ioan 1,41).

Chemarea lui Andrei la Apostolie
Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai tarziu. Este relatata de Sfantul Apostol si Evanghelist Matei prin cuvintele: "Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).

Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe Sfantul Andrei doar de doua ori: la inmultirea painilor, dincolo de Marea Galileii, cand el a instiintat pe Mantuitorul ca acolo, in multime, era un baiat care avea cinci paini de orz si doi pesti (Ioan 6, 8-9), iar a doua oara,   dupa  invierea lui Lazar cand, impreuna cu Filip, au instiintat pe Domnul ca niste elini (greci), veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, voiau sa-L vada (Ioan 12, 20-22).                                        

Alaturi de ceilalti ucenici, a fost trimis si Andrei de catre Mantuitorul la propovaduire (Matei 10 si urm). L-a insotit pe Mantuitorul pe drumurile Tarii Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a  savarsit, a ascultat cuvintele Sale de invatatura si parabolele pe care le-a rostit in fata   multimilor,   a suferit alaturi   de ceilalti apostoli, atunci cand Domnul a fost prins, judecat, chinuit si apoi rastignit pe cruce; s-a bucurat alaturi de ei cand a aflat de minunea invierii din  morti si L-a vazut pe Domnul inviat in prima zi, si dupa opt zile, apoi  la aratarea din Galileea, cand au primit porunca predicarii Evangheliei  la toate neamurile (Matei 28, 19).      
                                            
In  urma  poruncii   Domnului,  de a  vesti  Evanghelia  la toate neamurile, dupa pogorarea Duhului Sfant si intemeierea Bisericii crestine la Ierusalim, in ziua Cincizecimii din anul 30, Sfintii Apostoli si apoi ucenicii lor, au inceput sa predice noua invatatura adusa in lume de Mantuitorul Iisus Hristos. Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri   crestine,   Sfantul Apostol  Andrei a  fost  primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in  teritoriul   dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe atunci sub  numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a indreptat spre teritoriile amintite de la Dunare si Marea   Neagra. Trebuie sa notam ca in aceste teritorii, locuite de geto-daci, prin secolele VII-VI i. Hr. s-au asezat colonisti greci, care au intemeiat cunoscutele cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre: Tyras (Cetatea Alba), Histria (Istria), Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia) si altele. Spre sfarsitul secolului al IV-lea i. Hr. s-au asezat aici triburi de sciti, populatie nomada de origine iraniana, care au fost  asimilati cu timpul de autohtoni; ei au dat insa teritoriului respectiv  numele de "Scitia"  (Scythia).  Mai tarziu, teritoriile de pe tarmul apusean al Marii Negre, pana inspre gurile Bugului, au facut parte  din statul geto-dac condus de regele Burebista (sec. I, i. Hr.), dar in  anul 28 cetatile grecesti de aici  au acceptat protectoratul statului  roman. 

In anul 46 d. Hr., intreg teritoriul dintre Dunare si Marea  Neagra a fost cucerit de romani si anexat la provincia Moesia Inferior (Bulgaria rasariteana de azi), iar in anul 297, in timpul imparatului roman Diocletian, a devenit provincie aparte, sub numele de Scythia Minor (Scitia Mica).

Anexarea acestui teritoriu - inclusiv a cetatilor grecesti pomenite mai sus -, in cultura si formele de viata grecesti si apoi romane, a oferit conditii prielnice pentru predica Sfantului Apostol Andrei. Asa cum aratam mai sus, traditia despre predica sa in Scitia apare in cateva lucrari scrise in primele veacuri crestine. De pilda, in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort in timpul persecutiei imparatului Decius (249-251), iar in secolul IV in Istoria bisericeasca a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei (+ 339/340) care o preluase de la un alt mare teolog, Origen din Alexandria (+ 254). Iata ce scria Eusebiu: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia...". De altfel, din epistola Sfantului Apostol Pavel catre Coloseni (3,11), reiese ca si "scitii" au putut auzi cuvantul lui Dumnezeu.

Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata mai tarziu si de alti scriitori bisericesti. De pilda, calugarul Epifanie, in secolul VIII, in Viata Sfantului Apostol Andrei scria ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. In asa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza ca acest apostol "a predicat in Pont, Tracia si Scitia". In acelasi Sinaxar se afla o alta stire, potrivit careia, Sfantul Andrei ar fi hirotonit ca episcop de Odyssos sau Odessos (Varna de azi, in Bulgaria), pe un ucenic al sau cu numele Amplias (Ampliat), pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 31 octombrie. Mult mai tarziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria ca Sfantul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia si Bitinia) "in pustiurile scitice", care puteau fi situate fie in Scitia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Scitia Mica sau Dacia Pontica, locuita de greci, romani si geto-daci. De altfel, istoricii bisericesti rusi socotesc ca Sfantul Apostol Andrei a predicat si in nordul Marii Negre.

Invatatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n. n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind ia Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat".
Colinde, legende si obiceiuri - marturii ca Sfantul Andrei a predicat in tara noastra
In sprijinul evanghelizarii teritoriilor de pe tarmul apusean al Marii Negre de catre Sfantul Andrei vin si unele colinde, legende si obiceiuri din Dobrogea si din stanga Prutului, adica din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomeneste de "schitul" sau "manastirea" lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urma ascultand si slujba savarsita acolo. Exista apoi cateva numiri de ape si locuri ca "Paraiasul Sfantului Andrei", "Apa Sfantului" sau "Pestera Sfantului Andrei", care se vede si azi in hotarul comunei Ion Corvin, in apropiere de granita romano-bulgara.

Fara indoiala ca Sfantul Apostol Andrei nu s-a marginit numai la predicarea Evangheliei si la botezul celor pe care i-a   adus la Hristos dintre grecii si geto-dacii din teritoriile amintite, ci el a hirotonit pe unii dintre ei ca episcopi si preoti, asa cum facea si Sfantul Apostol Pavel in calatoriile sale misionare. Numai asa se poate explica faptul ca cea mai veche episcopie cunoscuta pe teritoriul tarii noastre este cea de la Tomis (Constanta de azi). Episcopul (sau episcopii) peste care "si-a pus mainile" Sfantul Apostol Andrei au hirotonit, la randul lor, alti episcopi, preoti sau diaconi pentru noile comunitati crestine de la Pontul   Euxin, ca  sa se asigure "succesiunea" neintrerupta a preotiei, si  care au  devenit propovaduitori ai noii credinte, - prin predica si botez  - in randul autohtonilor geto-daci, iar mai   tarziu daco-romani.

Avand in vedere caracterul misionar al crestinismului din primele veacuri, se poate sustine ca unii dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Pavel si ucenicii sai in Peninsula Balcanica, dar si dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Andrei in zona apuseana  a Marii Negre, au dus "vestea cea buna" despre Iisus Hristos cel inviat si in nordul Dunarii, deci in Dacia propriu-zisa, cunoscute fiind legaturile care existau intre locuitorii de pe ambele maluri ale Dunarii. Prin episcopii, preotii si misionarii veniti din sudul Dunarii si din Orientul Apropiat, ca si prin cei din randul localnicilor, invatatura crestina si-a castigat noi adepti, incat   din secolul al IV-lea se poate vorbi de o generalizare a invataturii crestine, nu numai in provincia Scitia Mica, ci si in teritoriile nord-dunarene, locuite acum de daco-romani, deveniti apoi romani. in provincia Scitia Mica, vigoarea crestinismului este dovedita de numarul mare de martiri de la sfarsitul secolului III si inceputul celui urmator, ca si de organizarea bisericeasca temeinica ce exista aici in secolul IV, cu o episcopie la Tomis - devenita apoi Arhiepiscopie -,   de teologii   de prestigiu care au activat aici, de numarul mare de bazilici care s-au construit in marile cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre in secolele IV-VI, de multele obiecte cu caracter crestin din aceeasi perioada, descoperite aici.

Scriitorul bisericesc Nichifor Calist, pe care l-am mai pomenit, pe baza unor stiri istorice mai vechi, scrie ca Sfantul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trecand prin Tracia, a ajuns in Bizant (viitorul Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia si Tesalia, ajungand pana in orasul Patras din Ahaia, deci in Grecia de azi. Acolo a suferit moarte martirica, fiind rastignit pe o cruce in forma de X (numita pana azi "Crucea Sfantului Andrei"). Biserica primara a stabilit, inca de pe la sfarsitul secolului II, ca data de praznuire a patimirii sale ziua de 30 noiembrie. Nu se cunoaste anul martiriului sau; unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii  64-67, altii mult mai tarziu, pe la sfarsitul veacului "apostolic", in cursul persecutiei imparatului Domitian.

Moastele sale au fost mutate din Patras la Constantinopol, noua capitala a imperiului roman de Rasarit, prin anii 356-357, cu prilejul sfintirii bisericii "Sfintii Apostoli". Mai tarziu, Sfantul Ambrozie, episcopul Milanului (c. 339-397), scria ca, in a doua jumatate a secolului al IV-lea, particele din sfintele sale moaste au fost oferite bisericilor din Milano, Nola si Brescia din Italia.

La cativa ani dupa Cruciada a patra, din 1204, cand Constantinopolul a fost cucerit de cavalerii apuseni si s-a creat aici o "Patriarhie latina" in locul celei ortodoxe, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moastele Sfantului Andrei sa fie duse in Italia si asezate in catedrala din Amalfi. in aprilie 1462, in timpul papei Pius II, capul sau a fost asezat intr-o biserica din Roma. De aici, pe baza unei hotarari a Vaticanului, in semn de fratietate crestina, capul sau a fost restituit Bisericii Ortodoxe a Greciei, fiind asezat - in cadrul unor festivitati religioase - in biserica cu hramul Sfantul Andrei din orasul Patras.

Sfantul Apostol Andrei se bucura de o cinstire deosebita in Bisericile rusa, greaca si romana, datorita faptului ca a predicat in teritorii care apartin azi Rusiei, Greciei si Romaniei. Patriarhia ecumenica din Constantinopol il socoteste chiar ca "intemeietor" al acestui "scaun apostolic". Se cuvine ca Biserica Ortodoxa Romana sa-l cinsteasca si mai mult si sa-l considere nu numai ca "cel dintai chemat la apostolie", ci si ca pe cel dintai propovaduitor al Evangheliei la stramosii nostri, ca pe un "apostol" al neamului nostru, al Ortodoxiei romanesti! Iar crestinismul romanesc trebuie sa fie considerat ca fiind de origine apostolica.

Ca atare, socotim ca se impune ca ziua de 30 noiembrie sa fie trecuta in calendarele bisericesti ortodoxe cu litera rosie, ca o adevarata sarbatoare a crestinismului romanesc. Ea ar premerge zilei de 1 decembrie, ziua nationala sau a unitatii romanilor de pretutindeni. S-ar impreuna astfel sarbatoarea Bisericii cu sarbatoarea neamului, dupa cum Biserica si neamul au fost una in tot decursul istoriei noastre!

Sa ne rugam dar Sfantului Andrei, increstinatorul daco-romanilor, zicand: "Pe propovaduitorul credintei la geto-daci si slujitor al Cuvantului, pe Andrei cel dintai chemat sa-l laudam, ca pe stramosii nostri i-a adus la cunostinta lui Hristos, crucea in maini tinand si izbavind din  inselaciunea vrajmasului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta, toti romanii sa-l laudam si sa-l cinstim, ca sa se roage neincetat lui Hristos Dumnezeu, ca sa ne fereasca de toata rautatea si sa mantuiasca sufletele noastre". (Stihira glasului 6 la Utrenia din 30 noiembrie cu unele adaptari). 
sursa:crestinortodox.ro

SFANTUL MAZLU

CE ESTE SFANTUL MAZLU ?

Sfantul mazlu este taina in care crestinul bolnav dobandeste iertarea pacatelor si sanatatea trupeasca prin ungerea cu untdelemn sfintit si prin rugaciunea preotului.

DE UNDE STIM,CA ACEASTA SFANTA TAINA ESTE ASEZATA DE MANTUITORUL ?

In Sfanta Evanghelie,citim ca sfintii Apostoli ungeau pe bolnavi cu untdelemn si aceastia se insanatoseau (Marcu 6,13),iar Sfantul Apostol Iacov scria in epistola Sa :
“De este bolnav cineva dintre voi, sa cheme preotii Bisericii sis a se roage pentru el,ungandu-l cu untdelemn in numele Domnului “ (Iacov 5,14)
De buna seama ca ceea ce faceau Sfintii Apostoli cu totii si ce sfatuieste Sfantul Iacov,n-o faceau de la ei,ci din porunca Mantuitorului,caci altfel ungerea cu untdelemn n-ar fi avut puterea de a ierta pacatele si de a da sanatatea trupeasca.

CUM TREBUIE PRIMIT SFANTUL MAZLU ?

Cel ce vrea sa primeasca sfantul mazlu,trebuie mai intai sa-si fi marturisit pacatele sis a fie insufletit de cea mai arzatoare credinta si nadejde in bunatatea lui Dumnezeu.

sursa: valentinaghidculinar.blogspot.com

Noaptea Sfantului Andrei in credinta populara








Noaptea Sfantului Andrei, de pe 29 spre 30 noiembrie, este in credinta populara o noapte de spaima, deoarece este momentul in care toti strigoii, vii si morti, se lupta intre ei. Prezenta strigoilor este periculoasa pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, fura mana granelor si sporul vitelor, aduc boli, grindina si alte suferinte.
CINE SUNT STRIGOII?



In credinta populara, intalnim atat strigoi vii, cat si strigoi morti. Strigoii vii sunt persoanele care se nasc cu caita sau coada – o vertebra in plus, din legaturi incestuoase. In noaptea Sfantului Andrei, sufletul le iese din corp si merge sa se lupte cu ceilalti strigoi. Se spune ca a doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile de pe fata.


Strigoii morti sunt spiritele celor decedati care nu ajung in lumea de dincolo, ratacesc pe drum, fie din cauza faptului ca au fost strigoi in viata, fie ca li s-a gresit sau nu li s-au facut rosturile la inmormantare.


Tudor Pamfile sustine ca atunci "Cand strigoii morti nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor unde incearca sa suga sangele celor ce au nenorocul sa le cada in maini".


Acesta este motivul pentu care oamenii, in noaptea Sfantului Andrei , incercau sa se apere de strigoi prin ungerea usilor, ferestrelor casei si ale grajdului cu usturoi. Femeile intorceau in aceasta noapte oalele si canile cu gura in jos, ca strigoii sa nu salasluiasca in ele. Cenusa era scoasa din soba, ca aceste spirite sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Exista obiceiul de a se arunca paine prin curte, ca strigoii flamanzi sa nu caute prin casa de-ale gurii.
PAZITUL USTUROIULUI
In noaptea Sfantului Andrei , in viata satului era prezenta o petrecere a tinerilor numita Pazitul Usturoiului. Fetele aduceau cu ele trei capatani de usturoi, care erau puse intr-o covata si pazite de o batrana la lumina unei lumanari. Dupa petrecere, usturoiul era impartit si asezat la o icoana. Era folosit in cadrul anului ca leac pentru vindecareabolilor. Exista si obiceiul ca unele fete sa semene un catel de usturoi, si dupa modul in care incoltea si crestea, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale.


In unele zone, ca si la noi in Dobrogea de altfel se taie mladite de meri,ciresi,visini,peri,pruni etc) si se pun in apa, in locuinte pentru a inmuguri pana la Anul Nou . Se spune ca daca inmuguresc anul  va fi roditor. Copiii folosesc mladitele si la sorcovit.



POSTUL CRACIUNULUI

POSTUL CRACIUNULUI ne aminteste de postul patriarhilor si dreptilor din Vechiul Testament si de postul lui Moise de pe  Muntele Sinai. Dupa cum acestia au postit in vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine sa intampinam si noi nasterea lui Hristos.
Primele mentiuni despre tinerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si episcopul Leon cel Mare al Romei.
Hotararea ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, tinut in anul 1166, in timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Amintim ca inainte de acest sinod, crestinii posteau diferit: unii numai sapte zile, iar altii sase saptamani.

DEZLEGARI IN POSTUL CRACIUNULUI

In postul Craciunului avem dezlegare la peste sambata si duminica. In tipicul Sfantului Sava se mentioneaza ca in zilele de luni, miercuri si vineri, trebuie sa postim fara untdelemn si vin. In cazul in care, in aceste zile vom face pomenirea unui sfant cu o cinstire mai larga, se face dezlegare pentru dragostea sfantului. De exemplu in zilele de 16 noiembrie (Sfantul Apostol si Evanghelist Matei), 23 noiembrie (Cuv. Antonie de la Iezerul-Valcea), 30 noiembrie (Sfantul Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfanta Varvara), 5 decembrie (Sfantul Sava), 6 decembrie (Sfantul Nicolae), 9 decembrie (Zamislirea Sfintei Fecioare Maria), 17 decembrie (Sfantul Proroc Daniel) si 20 decembrie (Sfantul Ignatie Teoforul). Daca aceste zile vor cadea marti sau joi, mancam peste, iar daca va fi luni, miercuri sau vineri dezlegam numai la untdelemn si vin, iar peste mancam doar daca se intampla sa fie hramul bisericii.

POST ASPRU IN AJUNUL CRACIUNULUI

Ziua de 24 decembrie poarta denumirea de Ajunul Craciunului. E o zi de post mai aspru fata de celelalte zile. Exista obiceiul sa nu se manance pana la ora 3-4 p.m. Aceasta practica aminteste de postul tinut in vechime de catehumenii care in seara acelei zile primeau botezul si impartasirea cu Trupul si sangele Domnului.

DE LUAT AMINTE :

Multi credinciosi spun ca nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Insa, nu este asa. Ambele forme ale postului  sunt la fel de importante si se completeaza in egala masura. De vreme ce Sfintii Parinti au randuit sa ne infranam de la anumite bucate pentru o vreme, au facut-o cu buna stiinta. Credinciosul nu trebuie sa se multumeasca cu jumatati de masura. Nu cu o parte din el trebuie sa-L intampine pe Hristos, ci cu intreaga sa natura: trup si suflet.

PROGRAMUL BISERICESC PENTRU SAPTAMANA 29 NOIEMBRIE 2010-05 DECEMBRIE 2010


MARTI                                                 
30NOIEMBRIE 2010


0RA 8,OO
ORA 23,OO

SFANTA LITURGHIE
+ Sf.APOSTOL ANDREI,CEL INTAI CHEMAT
(DEZLEGARE LA PESTE)
AGHEAZMA + DEZLEGARI

MIERCURI
01DECEMBRIE 2010

ORA 8,00

ORA 16,OO
SFANTA LITURGHIE

ACATIST SI CATEHEZA

JOI
02DECEMBRIE 2010

ORA
23,OO

MIEZONOPTICA

VINERI
03 DECEMBRIE 2010
ORA 8,OO

ORA 16,OO
RUGACIUNEA DE DIMINEATA + ACATIST

SFANTUL MASLU

SAMBATA
04 DECEMBRIE 2010
ORA 9,OO

ORA 15,OO
ORA 16,OO
POMENIREA CELOR ADORMITI
(DEZLEGARE LA PESTE)
SPOVEDANIA
VECERNIE + LITIE + 
CANONUL DE IMPARTASANIE

DUMINICA
05 DECEMBRIE 2010




ORA 8,OO

SFANTA LITURGHIE (DEZLEGARE LA PESTE)
Duminica-a 27-a dupa Rusalii 
(TAMADUIREA FEMEII GARBOVE )

joi, 25 noiembrie 2010

Paraclisul Sfantului Andrei



(30 noiembrie)
Preotul face obisnuitul inceput, zicand: Binecuvantat este Dumnezeul nostru...
Citetul: Amin. Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie! Imparate ceresc...Sfinte Dumnezeule ... Preasfanta Treime... Tatal nostru...
Preotul: Ca a Ta este imparatia...
Citetul: Amin. Doamne miluieste (de 12 ori). Slava...Si acum...
Veniti sa ne inchinam... si indata psalmul 142: Doamne, auzi rugaciunea mea...
Apoi cantam pe glasul al IV-lea: Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua, bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului (de 3 ori)
Apoi troparele acestea, glasul al IV-lea (forma glasului al II-lea), podobie: "Cel ce Te-ai inaltat pe cruce...":
Catre biserica celui intai chemat venind noi si inchinandu-ne icoanei lui celei   cinstite dintru adancul sufletului sa-l rugam: Sfinte, ii auzi pe fii tai, ce te cheama pe tine, de Dumnezeu graitorule Andreie si le trimite grabnic har de la Hristos ca sa fie ei paziti de toata primejdia. (de 2 ori)
Slava... Si acum... asemenea:
Nu vom tacea nicicand, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca daca nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.
Apoi indata psalmul 50: Miluieste-ma, Dumnezeule...
Canonulglasul al 8-lea, il punem pe 4, fara irmoase:
Cantarea I
irmos : "Apa trecand-o ca pe uscat..."
Stih: Sfinte Apostole Andrei , roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Andreie, Apostolul lui Hristos, primeste-ne ruga si o du catre Dumnezeu, ca ai catre El indraznire sa mijlocesti pentru noi, cei ce te chemam.
Stih: Sfinte Apostole Andrei, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cinstitul si sfantul locas al tau aduna multimea celor ce te cinstesc cu dor, iar tu, auzindu-le strigarea, ii ocroteste si-i apara pururea.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Vazand, o, Andreie, pe cei ce plang si vin catre tine, mijloceste la Cel Preabun ca sa-i izbaveasca de primejdii cu harul Sau, Sfinte fiu al lui Iona.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
De boli, de dureri si de intristari, Stapane Hristoase, Te rugam sa ne izbavesti pentru mijlocirea Maicii  Tale si a intaiului Tau ucenic Andrei.
Cantarea a III-airmos : "Doamne, Cel ce ai facut..."
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
L-ai aflat pe Mesia, chemand pe Petru, fratele tau, si ai strabatut cetati si sate, multe minuni facand si L-ai vestit pe Hristos, pe Care roaga-L, Andreie, pentru noi, cei ce suntem plini de patimi si dureri.
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Aratatu-te-ai, Sfinte, al Betsaidei vlastar ales, pe Hristos aflandu-L, Andreie, pe Cel ce te-a chemat, Caruia roaga-te sa izbaveasca de patimi pe cei ce la tine vin, o, intaiule chemat.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
De la Botezatorul ai primit bune invataturi, dar, urmand apoi pe Mesia, ai primit har de sus ca Evanghelia sa o vestesti pretutindeni si tamaduiri sa dai celor ce le trebuie.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
De nevoi izbaveste si de primejdii acopera, Sfinte, fericite Andreie, pe cei ce te cinstesc si cu evlavie  a ta icoana saruta, ca tu pentru noi te rogi cu Maica lui Dumnezeu.
Apoi aceste stihiri:
Izbaveste de primejdii, Intaiule chemat, pe cei ce se roaga tie, venind adesea la biserica ta, cazand inaintea sfintelor tale moaste  si inchinandu-se cinstitei Crucii tale.
Cauta cu milostivire, prealaudata, de Dumnezeu Nascatoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu.
Apoi preotul rosteste ectenia la care pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul, iar dupa ecfonis cantam:
Sedealnaglas 2, podobie: Ceea ce esti rugatoare calda...
Cerem, Apostole, a ta fierbinte solire catre Hristos Dumnezeu, strigandu-ti cu staruinta : o, prealaudate Andreie,intaiule chemat , sarguieste degrab sa ne izbavesti din primejdii pe noi, cei ce te cunoastem ajutator si ocrotitor.
Cantarea a IV-airmos: "Auzit-am, Doamne, taina..."
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Evanghelia Harului ai binevestit-o, mergand din loc in loc, si cu pasii tai cei preafrumosi ai adus vestirea pacii vesnice.
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Prin minuni si prin semne mari ai adus la Domnul poporul cel pagan, luminand cu Evanghelia pe stramosii nostri, o, Apostole.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
La mormantul tau vin cu dor cei ce cu evlavie cheama pururea folosinta ta, Apostole, si primesc degraba mila Domnului.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Visterie a harului, capul tau, Andreie, il stiu crestinii toti, ca de-a pururi pentru noi te rogi cu Fecioara, Maica a lui Dumnezeu.
Cantarea a V-airmos: "Lumineaza-ne pe noi, Doamne..."
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Sa ne luminezi cu lumina  Duhului Preasfant, Care-n chip de limbi de foc te-a adumbrit, ca si noi fii ai luminii de acum sa fim.
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Toti ne inchinam Crucii pe care ai patimit, caci te stim ca te-ai jertfit pentru Hristos, o, Andreie, mucenic al Adevarului.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Mult ai suferit, primind chinuri de la rai tirani, iar pe noi, cei ce acum ne inchinam Crucii tale, ne pazeste de dureri si boli.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Noi, cei luminati prin cuvantul  tau, Apostole, te rugam sa ne pazesti cu mila ta, impreuna cu Fecioara, Maica Domnului .
Cantarea a VI-airmos: "Rugaciunea mea voi varsa..."
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Urmas al tau ai ales pe Stratocleu, vestitorul lui Hristos in Ahaia, cel ce-a venit catre tine, Andreie, mai inainte sa fii rastignit pe lemn. Deci binecuvinteaza-ne si pe noi ca pe niste fii iubiti ai tai.
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!
Cerat-ai pe ucenicii tai, Sfinte, pe stramosii nostri cei intru credinta, care voiau sa te scape de chinuri, pe tine, cel ce priveai spre cununi ceresti. Deci si pe noi sa ne opresti cand umblam pe cararea pacatului.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
La Cina Imparatiei vesnice ai gatit si fiilor tai masa. Deci si de noi poarta grija, Andreie, ca sa fim vrednici de Cina Stapanului si toti sa fim gasiti alesi si nu numai chemati si nepregatiti.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Cu nume de barbatie aleasa esti numit, Apostole Andreie, ca vitejeste rabdand in primejdii, in multe locuri Biserici ai asezat; ajuta-ne, dar, si pe noi, impreuna cu Maica lui Dumnezeu.
Apoi aceste stihiri:
Izbaveste de primejdii, Intaiule chemat, pe cei ce se roaga tie, venind adesea la biserica ta, cazand inaintea sfintelor  tale moaste si inchinandu-se cinstitei Crucii tale.
Preacurata, care, prin cuvant, negrait ai nascut pe Cuvantul in zilele cele mai de apoi, roaga-te Lui, ca una ce ai indraznire de Maica.
Preotul rosteste ectenia, asa cum s-a aratat dupa cantarea a III-a, apoi cantam:
Condacul, glasul al 6-lea, podobie : Ceea ce esti folositoare...
Ocrotirea ta o cautam noi, Apostole, ca sa fim izbaviti de nevoi cu solirea ta; rugaciunea celor ce vin la tine nu o departa, ci sarguieste ca un milostiv spre al nostru ajutor si de primejdii ne apara, ca cel dintai ai dus tu pe elini la Hristos Domnul, pe Care si pentru noi sa-L rogi, Andreie Cel intai chemat .
Prochimenul, glas 4:
Mai inainte am vazut pe Domnul inaintea mea pururea, ca de-a dreapta mea este, ca sa nu ma clatin.
Stih: Cunoscute mi-ai facut mie caile vietii, umpleama-vei de veselie cu fata Ta.
Si se citeste Sfanta Evanghelie de la Ioan (XII, 20 - 25):
In vremea aceea erau niste elini din cei ce se suisera sa se inchine la praznic. Deci acestia au venit la Filip, cel ce era din Betsaida Galileei, si l-au rugat zicand: Doamne, voim sa vedem pe Iisus. Filip a venit si i-a spus lui Andrei, si Andrei si Filip au venit si I-au spus lui Iisus. Iar Iisus le-a raspuns, zicand: A venit ceasul ca sa fie preaslavit Fiul Omului. Adevarat, adevarat zic voua ca, daca grauntele de grau, cand cade in pamant, nu va muri, ramane singur; iar daca va muri, aduce multa roada. Cel ce isi iubesteviata o va pierde  , iar cel ce isi uraste viata in lumea aceasta o va pastra pentru viata vesnica .
Slava... glas 2:
Pentru rugaciunile Apostolului Tau, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.
Si acum...
Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu  , Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.
Stihira, glas 6 (forma glasului 2)
podobie: "Toata nadejdea..."
Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.
Andreie Apostole, cel mai intai cu chemarea, ucenic al Domnului, rugaciunea robilor tai primeste-o, de primejdii scapa-ne, vindeca-ne bolile si din toate incercarile scoate-i pe cei ce vin, Sfinte, la al tau acoperamant; ca tu ai putere si bunavointa, ca un preabun, si cu indraznire acum stai langa tronul lui Hristos, Caruia roaga-te pururea sa ne mantuim si noi.
Diaconul (iar in lipsa lui, preotul) rosteste Rugaciunea:
Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortotocsi  si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre  Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci ; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Sfantului  Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintilor ierarhi i; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor  Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale Sfantului, slavitului, intru tot laudatului Apostol Andrei,cel intai chemat , ocrotitorul Romaniei, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor ; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.
Strana: Doamne, miluieste (de 12 ori), cantat alternativ de cele doua strane.
Preotul rosteste ecfonisul: Cu mila si cu indurarile si cu iubirea de oameni ale Unuia-Nascut Fiului Tau, cu Care esti binecuvantat, impreuna cu Preasfantul si bunul si de viata facatorul   Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Strana : Amin.
Cantarea a VII-airmos: "Tinerii cei ce au mers..."
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi !
Ca o jertfa sfintita, ai rabdat rastignire, precum Stapanul tau, Apostole Andreie, avand si indraznire, ne acopera ca un bun pe noi, cei ce preamarim pe Domnul totdeauna.
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi !
Castigandu-te, Sfinte, preafierbinte parinte si bun ocrotitor, iti cerem cu credinta sa aperi totdeauna tara noastra in care tu pe Iisus L-ai vestit prin grai si prin viata.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Rugaciunile fiilor tai, Andreie, degrab primeste-le si ii invredniceste de har si indurare de la Domnul, pe Care tu L-ai ascultat ca un fiu si L-ai vestit in lume.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Pe ai Tai robi, Stapane, de primejdii ii scapa ca un Pastor preabland, primind si mijlocirea Curatei Maicii Tale si solirile lui Andrei, al tau ales ucenic si bun pescar de oameni.
Cantarea a VIII-a
i
rmos: "Pe Imparatul ceresc..."
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi !
Intru toti vecii Te laudam, Iisuse, ca cerestile puteri Te preainalta si Andrei pe Tine Te-a cunoscut Mesia.
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi !
De ajutorul cel de la tine, Andreie, trebuinta avem toti, dorind fierbinte sa fim gasiti vrednici la dreapta judecata.
Stih: Binecuvantam pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, Dumnezeu.
Invatatura intru credinta primind noi de la cel intai chemat, Andrei sfintitul, laudam pe Tatal, pe Fiul si pe Duhul.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Noi te cunoastem de Dumnezeu  Nascatoare si Fecioara totodata, Marie, pe Hristos, al tau Fiu, de-a pururi preaslavindu-L.
Cantarea a IX-airmos: "Cu adevarat Nascatoare..."
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi !
Placut cu frumusetea afland pe Hristos Domnul, ai lasat mrejele tale si L-ai urmat, pe Care noi cu credinta, Andreie, Il slavim.
Stih: Sfinte Apostole Andreie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi !
Urmat-ai de indata lui Hristos, Andreie, ca si Ioan, ucenicul iubit al Sau si lucratori v-a pus Domnul Imparatiei Lui.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cel ce din bunatate grijesti toata faptura, Mantuitorule, vrednici ne fa pe noi purtarii Tale de grija celei dumnezeiesti.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Cu blanda Ta privire, Stapane, cerceteaza poporul Tau si-l pazeste de orice rau, cu rugaciunile celei ce Te-a nascut.
Apoi indata:
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu , cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul  ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Apoi aceste stihiri (megalinarii), glasul al 8-lea, podobie: "Ceea ce esti mai cinstita...", in timpul carora preotul cadeste altarul si poporul:
Pe cel mai intai de Hristos chemat, pe cel ce pe Domnul ca Mesia L-a cunoscut, pe luminatorul Ahaiei si al Patrei sa-l laudam din inimi cu multa dragoste.
Urmator facandu-te lui Hristos, pironit pe cruce ai rabdat multe incercari; tu, dar, o, Andreie, din incercari ne scoate, cand te chemam pe tine, intaiule chemat.
Bucura-te, sfant intemeietor al Marii Biserici a Cetatii imparatesti ! Bucura-te, bunul ocrotitor al Patrei, Andreie fericite, al nostru bland pastor !
Alte megalinarii, care nu sunt in izvodul grecesc:
Pe strabunii nostri I-ai luminat cu invatatura   Evangheliei lui Hristos si ai uns prin duhul  pastori acestei turme, pe care o pazeste sub ocrotirea ta.
Cel ce esti numit dupa adevar cu al barbatiei virtuos nume, o, Andrei, pe toti cei ce poarta, marite, al tau nume, fa-I vrednici de locasurile cele ceresti.
Propovaduind tu pana la sciti, si in miazanoapte ai adus raza lui Hristos, caci si Marea Neagra inconjurand-o toata, Balcanii si Elada te stiu luminator.
O, Sfinte Andreie, cel intai chemat, bunule Apostol, ocroteste cu harul tau toata Romania, pe care ai chemat-o sa fie urmatoare lui Iisus Hristos.
Nu lasa, Apostole, turma ta sa fie rapita de fatarnicii lupi cumpliti, ci de toti vrajmasii pazeste, fericite, oporul care poarta numirea lui Hristos.
Ingerii si cetele Sfintilor, cu Botezatorul, cu Apostolii lui Hristos si cu Nascatoarea de Dumnezeu Maria, faceti rugaciune ca sa ne mantuim.
Sfinte Dumnezeule...Preasfanta Treime...Tatal nostru...
si dupa ecfonis cantam Troparul, glasul 1:
Fiu al Galileei si frate al lui Petru, dintre pescari in soborul Apostolilor intai ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de la mormantul tau din Patra chemi popoarele la Dumnezeu si atunci ne-ai umplut de bucurie cand in Romania iarasi ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovaduit.
Preotul rosteste ectenia, pomenind pe cei pentru care se face paraclisul si Otpustul mic.
Apoi cantam aceasta stihira glas 2, podobie: "Cand de pe lemn...", vreme in care ne inchinam icoanei sfantului :
Catre Domnul indraznire avand tu, cu bunavointa, Andreie, inainte I-ai adus pe Elinii ce doreau a-I vorbi si a-L vedea, iar cu ei ai auzit si tu: Sosit este ceasul ca sa fie preaslavit Hristos, Fiul Omului! Deci acum si pe noi ne asculta, pe Hristos rugandu-L sa scoata din toata primejdia pe robii Sai.
Stapana, primeste rugaciunile robilor tai si ne izbaveste pe noi de toata nevoia si necazul.
Toata nadejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau.
Alcatuit de I.P.S. Nicodimos, mitropolitul Patrelor, aprobat de Sf. Sinod al bisericii Greciei si publicat la Patra in 1998. Prezenta traducere este adaptata pentru ca textul sa poata fi cantat intocmai dupa irmoasele si podobiile grecesti. Traducere din limba greaca de protos. Chiril Lovin.