luni, 31 martie 2014

Film despre Viata Sfintei Maria Egipteanca (01 aprilie)







Sfânta Maria Egipteanca (1 aprilie) - Poezie creştină scrisă de Neli Mihail, prietena parohiei noastre





 Cam prin ‘trei sute şi ceva,
Într-un pustiu îndepărtat
Trăia şi greu se nevoia
O Sfântă care se numea,
Maria Egipteanca.



Până atunci.. viaţa ‘usoara’
O caracteriza,
Căci de la doişpe ani în vicii
Şi-n patimi mari trăia.

Dar într-o zi a auzit
Că mulţi doreau să meargă
La Ierusalim să vadă Crucea
De preoţi Înălţată!

Cuprinsă de acest fior
Şi prinsă în mulţime,
Urcă-n corabie cu alţii
Pentru procesiune.



Însă ceva o reţinea
Şi nu putea pătrunde,
În Sfânt Lăcaş unde Hristos
 O aştepta pe Cruce.

Şi-atunci cu lacrimi se ruga,
Spre uşa de intrare,
La Maica Domnului pictată
De-o frumuseţe mare.

Un glas se duce către înger.
- Lăsaţi-o... Vreau să intre!
Căci Fiul Meu stă sus pe Cruce
Cu braţele deschise!



Iar când să plece a auzit
Dinspre Icoana Sfântă.
- Ai grijă! Unde o să mergi,
Pustiul o să plângă!

Şi cu doar două pâini în traistă
Trecu Sfânta Iordanul
Şi după ani de pocăinţă
L-a călcat cu piciorul.

Iisus Hristos i-a rânduit
Să se Împărtăşească,
Printr-un călugăr iscusit
Trimis să o găsească.



A doua zi, duhul şi-a dat
În Mâna lui Hristos,
Şi Zosima după un an
La ea s-a reîntors.

Şi-i zări trupul jos culcat
Cu faţa către cer,
Iar mâinile cruciş pe piept
Şi chipul ca de înger.

Chiar înainte de-a muri,
Sfânta-n ţărână a scris
Numele-i, Maria din Egipt,
Şi data când s-a stins.



Văzând în faţa lui minunea..
Ieromonahu-a plâns.
- Cu-adevărat sufletul ei
La Domnul a ajuns!

Un leu trimis de la Iordan
I-a şi săpat mormântul.
Noi cinstea cuvenită-i dăm!
Ea a sfinţit pământul!

Aşa s-a nevoit Maria
Stând singură-n pustie,
Ani mulţi.. cam patruzeci şi şapte
Numai în rugăciune.



Şi am găsit în multe cărţi
Citindu-i viaţa Sfântă...
De la pământ se Înălţa
În ruga ei aprinsă.

Sfânta Maria Egipteanca,
Pustnica lui Hristos,
Ajută-ne cu rugăciunea,
Te rugăm frumos!

Să lăsăm în urmă
 Viaţa păcătoasă
Şi cu Credinţa tare
S-o facem virtuoasă! Amin!




Sfânta Maria Egipteanca roagă-te la Hristos Domnul şi la Maica Sa, pentru noi toţi drept credincioşii, Amin!

Invitație la Concert! Arhiepiscopia Tomisului, la inițiativa Înaltpreasfințitului Teodosie, are plăcerea să vă invite la Concertul „În vremea aceea...”, joi, 3 aprilie, începând cu ora 18.00, la Casa de Cultură din Constanța.



Devenit deja o tradiție în Postul Mare, proiectul muzical „În vremea aceea...” ajuns la cea de-a V-a ediție, este organizat de către Arhiepiscopia Tomisului în colaborare cu Universitatea „Ovidius” (Facultatea de Teologie-Artă sacră) și Casa de Cultură.

Fresca muzicală pentru soliști, cor și orchestră, compusă de preotul Ion Popescu Runcu (orchestrație Constantin Arvinte, regia, Liviu Manolache), este o transpunere pe note a Patimilor lui Iisus (începând cu momentul aducerii în fața lui Pilat) ce se finalizează cu Învierea Mântuitorului.

Concertul este susținut de ansamblul muzical format din corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijor: Asist. Univ. Drd. Arhidiacon Ion Iulian Dumitru.
Intrarea la concert este liberă.

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei - 31 martie

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei, glasul al 4-lea:
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.
Irmosul:
Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Din pruncie fiind luminat cu Lumina Preasfintei Treimi, cugetătorule de Dumnezeu ierarhe, te-ai hrănit cu laptele cel de viaţă al cre­dinţei, strălucind prin virtuţi.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu înţelegerea şi cu harul fiind împodobit, prin postiri şi osteneli ai înfrânat poftele trupului, cugetătorule de Dum­nezeu preafericite şi ţi-ai îm­podobit sufletul cu virtuţi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca un soare strălucind, cu viaţa ta cea luminată, ai lumi­nat toată Biserica lui Hristos, părinte, cu razele minunilor tale, ierarhe.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Iată, proorociile proorocilor au luat, cu adevărat, sfârşit în­tru tine. Că, zămislind fără de sămânţă pe Cuvântul, L-ai năs­cut Născătoare de Dumnezeu, Preacurată.

Cântarea a 3-a. Irmos: Tu eşti Întărirea...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Adăpându-te din Scrip­turi, te-ai făcut lemn al vieţii, preaînţelepte, la roadele căruia nu aleargă vrăjmaşul Evei.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu rugăciunile tale cele de Dumnezeu înduplecătoare, oprind cântările cele nelegiuite, ai îngrădit gurile, precum zice Proorocul.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pe femeile cele neruşinate le-ai zdrobit înţelepţeşte, îm­preună cu izvorul, aducând în chip minunat înţelepţire celor nerecunoscători.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Casă a Sfântului Duh şi chip al rugăciunii te-ai făcut, lauda ierarhilor şi slava mucenicilor, Sfinte Ipatie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Neslujind legilor firii de Maică, ai născut pe Mântui­torul. Căci legile firii se înno­iesc întru tine.
Irmosul:
Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti Luminarea celor întunecaţi şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Strălucirea Duhului sălăşluindu-se din belşug întru tine, părinte, te-a arătat stâlp purtă­tor de lumină, luminând lumea cu învăţături Dumnezeieşti.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu liniştea cuvintelor tale, ai potolit iarna cea idolească şi cu biruinţele smereniei ai veştejit semeţia păgânătăţii.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Arătatu-te-ai, Sfinte Părinte Ipatie, oglindă neîntinată a Preasfintei Treimi, căci ai iubit a vedea, în chip curat, cunoştinţa Dumnezeului nostru.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cât de Uimitoare şi de Preaslăvită este Taina naşterii tale! Căci ai născut mai presus de fire pe Ziditorul, Preacurată.

Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin, pe mine ticălosul? Ci, mă întoarce, Te rog şi la Lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Având dorirea spre apa Dum­nezeieştii suiri, părinte şi pof­tind după Frumuseţea Cea Nematerialnică a Raiului, te odih­neai în locuri pline de flori, care mărturiseau prin închi­puire Locaşurile cele de acolo.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nevoindu-te cu Privirile Cele Nematerialnice şi cu faptele, tu ai părăsit grijile cele materialnice ale sufletului ca pe o povară şi dănţuind în pustiuri ca şi într-o grădină, ai dobândit din destul harul Duhului Sfânt.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sporindu-ţi turma, părinte, cu verdeaţa Dumnezeieştilor tale învăţături, ai întemeiat Bi­serici cinstite întocmai ca nişte staule, întru care, aducând oile cele cuvântătoare, preafericite, le-ai izbăvit de fiarele lui Arie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Singură ai născut, Fecioară şi Singură te-ai arătat fără is­pită bărbătească, Preacurată. Căci, primind în pântecele tău pe Cuvântul Cel fără început al Tatălui, L-ai hrănit cu lapte, Fecioară, Minune Înfricoşă­toare! Că ai rămas Fecioară şi ai înnoit hotarele firii.

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Râul aprinzând pâraie în­flăcărate de lumină, Sfin­ţite Mucenice Ipatie, îţi arătau ţie, celui ce treceai în noapte, calea, închipuind tuturor stră­lucirea sufletului tău.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dătătorul de viaţă, Hristos Dumnezeu, lucrând minuni prin tine, a arătat apa comoară de vindecări, făcând prin rugăciu­nile tale, Sfinte Ipatie, amărăciunea ei dulceaţă de minuni.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Lucrător de minuni mai pre­sus de fire te-ai arătat, Sfinte Ipatie; căci, primind de la Dumnezeu harul vindecărilor, ai fost ca un izvor dăruind tuturor din destul ape Dumnezeieşti de mântuire.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Prin rugăciunile tale, Curată, smulge-mă pe mine din primej­dii şi din nevoi şi te rog miluieşte-mă. Că tu eşti Zid Ne­sfărâmat, Liman, Acoperământ şi Întărire Nerobită.
Irmosul:
Curăţeşte-mă, Mântuito­rule, că multe sunt fărăde­legile mele şi Te rog ridică-mă dintru adâncul răutăţilor. Căci către Tine am strigat, auzi-mă, Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC, glasul 1.
Cu curăţirea cea sufletească Dumnezeieşte într-armându-te şi rugăciunea cea neîncetată având-o ca pe o suliţă în mâini, cu tărie ai biruit cetele demo­nilor, Sfinte Sfinţite Părinte Ipatie; roagă neîncetat pe Hristos Dumnezeu, pentru sufletele noastre.

Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Tinerii cei ce merseseră din Iudeea în Babilon, oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o în picioare, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Însuţi lucrător de negrăite minuni făcându-te de către Hristos, lumea ai luminat cu fapta şi cu cuvântul, ierarhe şi ai învăţat-o a striga cu evlavie: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cel înecat întru adâncul ne­credinţei, punând lanţuri de deznădăjduire celor căzuţi în pati­mile necinstei, a stins pocăinţa; pe care tu ierarhe, strălucind-o credincioşilor, ai ars pe Novat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe Maica Cuvântului, pe Cu­rata Născătoare de Dumnezeu şi Ocrotitoarea noastră, prin care călcăm în picioare supărările vrăjmaşilor, o lăudăm şi grăim: Binecuvântată eşti, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu în Trup.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Împăratul Cerurilor...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Jertfele cele fără de sânge, cu curăţie le-ai adus Preasfintei Trei­mi, preafericite şi te-ai făcut junghiere Domnului, prin mu­cenicie.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Îmbrăcămintea ta cea sfin­ţită înroşind-o în propriul tău sânge, cu râvnă, ai primit în­doită cunună, de Dumnezeu purtătorule sfinţite mucenice.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Ca un mucenic al lui Hristos, asemănându-te milostivirii Lui, murind, te rugai pentru ucigaşii tăi, ca ei să dobândească mân­tuire.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Zămislit-ai mai presus de cu­vânt pe Cuvântul în pântece şi născându-L, iarăşi eşti Fecioară. Căci toate ale tale sunt mai pre­sus de fire, Născătoare de Dum­nezeu.
Irmosul:
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe Împăratul Cerurilor, pe Care Îl laudă Oştile Îngerilor, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-au de aceasta cerurile...
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Prin virtuţile tale închipu­ind pe Moise, l-ai întrecut pe el cu minunea, lovind cu în­drăzneală pe balaur cu toiagul tău, l-ai tras ca într-o undiţă din cămările cele împărăteşti, mistuindu-l cu foc ca pe un organ al răutăţii, întărindu-te cu dreap­ta credinţă, Părinte Ipatie.
Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pentru Hristos fiind acoperit cu pietre de ticăloşii ucigaşi, Sfinte Sfinţite Mucenice Ipatie, ai înecat în râurile sân­gelui tău învăţăturile cele potrivnice lui Dumnezeu ale pă­gânului Novat, propovăduind celor greşiţi că vor dobândi iertarea datoriilor prin pocăinţă, părinte înţelepte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Stând înaintea Făcătorului şi Stăpânului tuturor, Sfinte Sfinţite Ierarhe şi Mucenice Ipatie, nu înceta a te ruga pentru noi, ca să ne izbă­vească din ispite şi din neca­zuri, pe cei ce cu dragoste cu­rată săvârşim sfântă pomenirea ta şi cu cântări Dumnezeieşti te lău­dăm pe tine, prealăudate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Înfumurarea şi îndrăzneala celor potrivnici şi sfaturile celor rău credincioşi, Ziditorule, nimiceşte-le, Cel Ce Te-ai născut din Fecioara. Iar adunarea credin­cioşilor o întăreşte neclintită, caun Dumnezeu, înălţându-i frun­tea şi cu credinţa întărind-o, ca toţi să Te slăvim pe Tine.
Irmosul:
Spăimântatu-s-au de aceas­ta cerurile şi marginile pământului s-au minunat; că Dumnezeu S-a arătat oamenilor Trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile. Pentru aceasta, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile Cetelor Îngereşti şi omeneşti te mărim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Dogmele credinţei întărindu-le, cuvioase, ai propovăduit pe Cuvântul de o Fiinţă şi împreună Veşnic cu Tatăl. Pentru aceasta şi turma ta păstorind-o cu dreapta credinţă, ai ruşinat gândul cel cu judecată rea al lui Arie. Drept aceea, mutându-te acum către Hristos, roagă-te pentru noi toţi.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Cu Dumnezeiască naşterea ta ai înnoit, Preacurată, firea cea muritoare şi stricată de patimi a oamenilor şi ai ridicat pe toţi din moarte la Viaţa Nestricăciunii. Pentru aceasta, după datorie toţi te fericim, Fecioară Preamărită, precum mai înain­te ai zis.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină...
Fecioară Preacurată, Maica lui Hristos Dumnezeu, sabie a trecut prin Preasfântul tău suflet când ai văzut Răstignit de voie pe Fiul şi Dumnezeul tău. Pe Care nu înceta a-L ruga, Binecuvântată, să ne dăruiască nouă iertare de greşeli.

Sfantul Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei - 31 martie

Troparul Sfantului Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei
Si partas obiceiurilor si urmator scaunelelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele inalte. Pentru aceasta, cuvantul adevarului drep invatand si cu credinta rabdand pana la sange, sfintite mucenice Ipatie, roaga-te lui Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.


Condacul Sfântului Sfinţit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei

Cu curăţirea cea sufletească Dumnezeieşte într-armându-te şi rugăciunea cea neîncetată având-o ca pe o suliţă în mâini, cu tărie ai biruit cetele demo­nilor, Sfinte Sfinţite Părinte Ipatie; roagă neîncetat pe Hristos Dumnezeu, pentru sufletele noastre.
Acest mare plăcut al lui Dumnezeu, Ipatie, Sfântul episcop al cetăţii Gangrelor, din ţara Paflagoniei, a fost unul din cei trei sute şi optsprezece Sfinţi Părinţi care au luat parte la întâiul a toată lumea Sinod, ce s-a adunat în Niceea la anul 325, pe vremea împărăţiei marelui Constantin (306-337), la care, cu ceilalţi Sfinţi Părinţi, ajutând dreapta credinţă şi fiind plin de Duh Sfânt, l-au mustrat pe Arie pentru eres şi l-au dat anatemei. Şi avea de la Dumnezeu mare putere în facerea de minuni, pentru că tămăduia toate neputinţele şi izgonea diavolii. Aşa, într-un sat, apele cele amare care curgeau din munţi, le-a făcut dulci; şi în alt loc a scos cu rugăciunea un izvor de ape calde, spre tămăduirea oamenilor.
    Umblând el într-o noapte întunecoasă, aproape de un râu, se arătau lumini aprinse din ape, luminându-i calea, ca să nu alunece şi să cadă în repejunile apelor. A omorât apoi un balaur înfricoşător, pentru că, după moartea marelui Constantin, împărăţind fiul său Constantie (337-361), un foarte mare balaur s-a târât în palatul împărătesc, neştiut de unde, păzind cămările cele de vistierie, în care era aurul şi toată bogăţia împărătească. Şi, punându-şi capul în uşă, nu lăsa pe nimeni să se apropie.
    De acest lucru împăratul înspăimîntîndu-se, a rugat prin scrisorile sale pe sfinţitul lui Dumnezeu, Ipatie, ca să vină în Constantinopol, căci era slăvit numele sfântului pentru minunile ce le făcea cu darul lui Hristos. Când a venit sfântul, împăratul l-a întâmpinat şi până la pământ i s-a închinat şi cu toată cinstea l-a primit, rugându-l ca prin rugăciune să izgonească pe balaurul acela din vistieriile împărăteşti, pe care nici o putere omenească nu putea să-l alunge, deşi mulţi din duhovniceasca rânduiala, înarmându-se cu rugăciunea, se ispiteau asupra lui, însă nimic n-au sporit; ba unii chiar au şi pătimit de la balaur.
    Sfântul Ipatie a zis: "Nu poate rugăciunea noastră, o, împărate; însă poate credinţa ta către Dumnezeu!" Şi, închinându-se până la pământ, s-a rugat multă vreme. După aceea, sculându-se, a zis către împărat: "În mijlocul alergării de cai, unde este chipul tatălui tău, porunceşte să se pregătească un cuptor şi să-l aprindă foarte tare şi să aştepte până ce voi veni acolo". Deci, îndată pregătindu-se cuptorul şi aprinzându-l, făcătorul de minuni, Sfântul Ipatie, luând toiagul său cel arhieresc, a mers la cămările împărăteşti şi, porţile vistieriilor deschizându-le, a bătut mult pe balaur cu toiagul. Şi tot poporul împreună cu împăratul priveau de departe, fiind cuprinşi de frică şi de cutremur, pentru că vedeau că nu iese balaurul şi acum ziua se sfârşea şi aşteptau cu toţii ca să fie omorât sfântul de către balaur, precum aceasta şi la alţi preoţi s-a mai întâmplat. Iar arhiereul, ridicându-şi ochii la cer şi chemând pe Domnul într-ajutor, şi-a băgat toiagul în gura balaurului şi a zis: "În numele Domnului meu Iisus Hristos, urmează-mi mie!"
    Iar balaurul, apucându-se cu dinţii de toiag, urma pe sfânt că un rob legat, căci cu adevărat îl legase cu dumnezeiasca putere, marele făcător de minuni. Şi, ieşind fericitul din vistieriile împărăteşti, tot locul alergării de cai şi târgul l-a înconjurat, ducând pe balaur. Iar cei ce priveau, văzând pe balaurul acela ţinându-se de toiag şi târându-se, s-au înspăimântat şi s-au mirat foarte tare, pentru că balaurul era foarte înfricoşat, având lungime de şaizeci de coţi.
    Apropiindu-se sfântul de cuptorul cel aprins care ardea cu mare văpaie, a zis către balaur: "În numele lui Hristos, pe Care şi eu cel neînsemnat Îl propovăduiesc, îţi poruncesc să intri în mijlocul focului acestuia". Iar înfricoşatul balaur plecându-se, s-a aruncat cu mare repeziciune în cuptorul cel înfocat şi a ars în mijlocul cuptorului, iar toţi oamenii care cu spaimă priveau la aceasta, preamăreau pe Dumnezeu că, pe acest luminător şi făcător de minuni, adică pe Sfântul Ipatie, în zilele lor l-a arătat lumii.
    Atunci, împăratul a dat mare mulţumire lui Dumnezeu şi plăcutului Său, Sfântului Ipatie, şi-l cinstea pe fericitul ca pe un tată al său. Şi a poruncit să zugrăvească pe o scândurica chipul sfântului şi în vistieriile împărăteşti chipul aceluia să-l pună spre gonirea puterii celei potrivnice. Iar pe sfântul, cinstindu-l cu daruri şi cu dragoste sărutându-l, l-a eliberat întru ale sale.
    Dar, pe când mergea sfântul la scaunul său, nişte oameni înrăutăţiţi care erau de eresul lui Novaţian, cu zavistie multă aprinzându-se asupra arhiereului lui Dumnezeu, s-au ascuns în calea lui la un loc strâmt, lângă o râpă de munte şi lângă un mal, înarmaţi fiind cu săbii şi cu ciomege. Apoi deodată, fără de veste, năvălind asupra lui ca nişte fiare sălbatice şi dându-i multe bătăi, de pe malul cel înalt l-au aruncat în prăpastia aceea. Iar sfântul, fiind abia viu, şi-a înălţat mâinile în sus şi, ridicându-şi ochii la cer - precum altă dată Sfântul întâiul Mucenic Ştefan -, se rugă pentru cei ce l-au ucis şi zicea: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!" Şi, încă rugându-se, o femeie ce ţinea de eresul lui Arie, luând o piatră, a lovit pe sfântul tare în cap şi l-a omorât. Iar sufletul lui cel sfânt, îndată ieşind din legăturile trupeşti, s-a suit la Dumnezeu.
    După aceea ucigaşii, luând trupul sfântului, l-au ascuns în nişte paie ce se întâmplaseră acolo aproape şi s-au dus. Dar n-a zăbovit asupra lor pedeapsa lui Dumnezeu, răsplătind sângele cel nevinovat. Căci mai întâi pe femeia aceea a apucat-o duhul cel necurat, chiar în acel loc, şi o muncea pe dânsa şi cu aceeaşi piatră cu care l-a omorât pe sfânt îşi bătea pieptul său neîncetat; şi toţi s-au îndrăcit şi pătimeau cumplit.
    Mai târziu plugarul ale căruia erau paiele, neştiind nimic despre uciderea cea nedreaptă ce se făcuse, a mers ca să ia paie pentru animalul său şi a auzit glas de îngeri cântând şi se minuna. Iar pe când lua paie, a găsit trupul cel mort tot rănit de bătăi şi mult s-a înspăimântat. Şi, cunoscând pe episcopul său, Sfântul Ipatie, a alergat la sătenii săi şi a vestit degrabă în toată cetatea. Apoi îndată locuitorii cetăţii Gangrelor, adunându-se, au mers cu multă tânguire şi au luat cinstitul trup al sfântului părinte şi al lor păstor şi l-au îngropat cu cinste la un loc însemnat. Iar femeia cea ucigaşă urma trupul sfântului care se ducea la îngropare şi se bătea cu piatra aceea cu care ucisese pe arhiereul lui Dumnezeu, mărturisind înaintea tuturor păcatul său. Iar după ce s-a îngropat sfântul său trup, femeia aceea s-a tămăduit de muncirea diavolească, asemenea şi ceilalţi care luaseră parte la ucidere şi se îndrăciseră.
    Deci toţi au dobândit tămăduire la mormântul sfântului, care, şi după moarte arătându-şi bunătatea sa vrăjmaşilor, i-a făcut sănătoşi. Şi alte minuni şi tămăduiri li s-au arătat oamenilor, care veneau cu credinţă la mormântul sfântului, prin rugăciunilor lui cele sfinte.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:

- Sfantului Cuvios Acachie Marturisitorul, episcopul Melitinei;
- Sfantului Cuvios Vlasie;
- Sfintilor mucenici care au marturisit in Persia: Avdas episcopul, Veniamin diaconul, noua mucenici impreuna cu ei si alti multi sfinti;
-Sfintilor 38 de mucenici;
- Sfantului Cuvios Stefan, facatorul de minuni.

Chilia Sfantul Ipatie - Sfantul Munte Athos - Sfantul Ipatie din Gangra este praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 31 martie.



Chilia Sfantul Ipatie este una dintre cele mai vechi chilii romanesti din Sfantul Munte Athos. Multi calugari vietuitori in aceasta chilie au venit de prin partile Sibiului. Astfel, vreme de peste un secol, mai toti staretii chiliei au venit aici din Salistea Sibiului.
Sfantul Ipatie a fost episcop al Gangrelor din Paflagonia, Asia Mica. El este unul dintre cei 318 parinti de la Sinodul I de la Niceea, cel care l-a salutat pe episcopul Teofil al Tomisului din Dacia, azi Constanta. Chilia isi praznuieste ocrotitorul pe data de 31 martie.
Chilia romaneasca Sfantul Ipatie se afla pe teritoriul detinut de Manastirea Vatoped, la numai o jumatate de ora de mers pe jos fata de manastire. A doua, ca marime, in Sfantul Munte Athos, manastirea Vatoped a fost intemeiata, potrivit traditiei locului, undeva pe la sfarsitul secolului al IV-lea, de catre imparatul Teodosie I cel Mare.
Chilia Sfantul Ipatie - Sfantul Munte Athos
Chilia Sfantul Ipatie din Sfantul Munte Athos - scurt istoric
Inceputurile vietii monahale in Chilia Sfantul Ipatie pot fi localizate undeva la granita dintre secolele XIV-XV. Primul nevoitor de aici a fost un roman. Fiind rapus de o boala trupeasca, calugarul roman s-a indreptat spre izvorul din vale, spre a se intari cu putina apa. Pe cale, el nu a mai avut insa puterea de a merge pana la apa. Dupa ce se ruga cu lacrimi, Maica Domnului ii spuse sa caute apa acolo unde este si sa bea. Pe loc, parintele bau apa si se intari. In acel loc, el zidi o bisericuta, peste izvorul numit pana astazi "Izvorul Sfantului Ipatie". In jurul acestui izvor va lua nastere comunitatea monahala de la actuala Chilie a Sfantului Ipatie.
Parintele Orest Baldovin, ucenic al Sfantului Calinic de la Cernica, este cel care a pus bazele noii obsti de la Chilia Sfantul Ipatie. Ajuns in Sfantul Munte Athos in anul 1860, impreuna cu monahii Teodosie si Ilie, parintele Orest va duce viata de mare nevointa si rugaciune.
Chilia Sfantul Ipatie - Sfantul Munte Athos
O insemnare pe carte, scrisa in anul 1868, spune: "Cu ajutorul lui Dumnezeu, aceasta sfanta carte, Mineiul pe Septembrie, a fost platita de Ioan Rodeanul, dimpreuna cu sotia lui si s-au dat Parintilor Orest ieroschimonahul, Ilie monahul si Teodosie schimonahul, pentru Biserica Sfantului Ipatie, de la Sfantul Munte."
In anul 1868, parintele va cumpara Chilia cu hramul "Sfantul Ierarh si Mucenic Ipatie", platind Manastirii Vatoped suma de 7.000 de lei. Odata cumparat locul, parintele Orest a inceput sa curate locul si sa zideasca toate cele de trebuinta. Astfel, pe ruinele vechii biserice de secol XV, care era pe jumatate sapata in pamant, el zidi o noua bisericuta. Noul locas, lung de 10 metri si lat de 5 metri, va fi terminat in anul 1873.
Nemaiavand fondurile necesare impodobirii interiorului, parintele Orest a mers in Ardeal, insotit de Teodosie, pentru a strange fonduri. Aducandu-si aminte de Chilia Sfantul Ipatie, crestinii ortodocsi din Salistea Sibiului vor oferi cel mai mare ajutor parintilor Orest si Teodosie. Cu ajutoarele primite, parintii au terminat de impodobit si interiorul bisericii.
Chilia Sfantul Ipatie - Sfantul Munte Athos
Parintele Orest a adormit in Domnul in anul 1878, lasand in urma lui o minunata chilie, cu biserica si gradini, dimpreuna cu toate cele de trebuinta vietii in ea. Urmatorii lui au fost, in mare parte, tot romani de prin Ardeal.
La conducerea chiliei a venit apoi parintele Teodosie, tot din Salistea Sibiului. Acesta a fost un mare carturar si luptator pentru apararea dreptei credinte in Transilvania. El este cel care a cerut Manastirii Vatoped binecuvantarea ca aceasta Chilie a Sfantului Ipatie sa nu poate fi instrainata niciodata vreunei alte natiuni, ci vesnic sa ramana a romanilor. Parintele Teodosie a adormit in Domnul in anul 1886.
Diomid din Tara Fagarasului este urmatorul staret al Chiliei Sfantului Ipatie. Si acesta a fost un mare iubitor de tara, el trimitand neincetat pe meleagurile natala Sfinte Moaste, vesminte, carti, tamaie, etc. Parintele Diomid a adormit in Domnul in anul 1899.
Chilia Sfantul Ipatie - Sfantul Munte Athos
Acestuia i-a urmat parintele Filaret Serban, in vremea caruia Chilia Sfantul Ipatie se bucura de o deosebita prosperitate. Astfel, un document din vremea sa (1907) spune despre aceasta chilie ca avea "biserica mare si case incapatoare, mult pamant, vie multa, alunis, livede de fan, copaci de maslini si doua izvoare de apa pentru trebuinta casei si udatul grădinii. Are si un izvor de aghiasma, apa facatoare de minuni, biblioteca de carti bisericesti si alte odoare sfinte." Schimonahul Filaret Serban a adormit in Domnul in anul 1918.
Incepand cu anul 1911, conducerea chiliei a fost primita de catre ieromonahul Teodosie Domnariu, nepot al parintelui Teodosie. In vremea lui, Chilia Sfantul Ipatie a fost in intregime reparata si innoita. Astfel, bisericii i s-a pus acoperis de tabla, iar in interior icoane noi, doua policandre, sfesnice de bronz si candele de argint, etc. Intre anii 1929-1930, el a adus in Chilie apa, pe tevi de plumb, de la o distanta de aproape trei kilometri.
Vreme de aproape patru decenii, Chilia Sfantul Ipatie a fost condusa de marele parinte Dometie Trihenea (1909-1985), staret la Manastirea Zografu, intre anii 1965-1975. Acesta este singurul roman care a fost vreodata staret la una dintre cele 20 de mari manastiri athonite. Vreme de alti 15 ani, arhimandritul Dometie a fost duhovnic la Manastirea Costamonitu. Parintele Dometie Trihenea a adormit in Domnul in ziua de 20 noiembrie 1985.

Chilia Sfantul Ipatie - Sfantul Munte Athos




sursa crestinortodox

EVANGHELIA ZILEI LUNI 31 MARTIE 2014 - Evanghelia dupa Ioan 10 (1-9)

1: Adevar, adevar va spun: Cel ce nu intra pe usa in staulul oilor, ci sare pe oareunde, acela este fur si talhar.
2: Dar cel ce intra pe usa este pastorul oilor.
3: Acestuia portarul ii deschide si oile asculta de glasul lui si el isi cheama oile pe nume si le scoate afara.
4: Si cand pe toate ale lui le scoate afara, el merge inaintea lor si oile il urmeaza, fiindca-i cunosc glasul.
5: Dar pe un strain ele nu-l urmeaza, ci fug de el, fiindca ele nu cunosc glasul strainilor".
6: Aceasta pilda le-a spus-o Iisus, dar ei n'au inteles ce insemnau cele ce le graia .
7: A zis deci iarasi Iisus: "Adevar, adevar va spun: Eu sunt usa oilor.
8: Toti cati au venit mai inainte de Mine sunt furi si talhari, iar oile nu i-au ascultat.
9: Eu sunt usa. De va intra cineva prin Mine, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla.

duminică, 30 martie 2014

Fericirile - Poezie creştină scrisă de Neli Mihail, prietena parohiei noastre



Credinţa în Hristos
Ţi-aduce mult folos!

Ţi-aduce Împărăţia
De eşti sărac cu Duhul.
Ţi-aduce moştenirea
De vei fi omul blând.
Şi pentru cei flămânzi
Cu sete de dreptate
Se pregătesc în Cer
Casele minunate.
Ţi-aduce miluire,
De eşti milostiv.

Iar cei cu inimi calde
Vor fi învredniciţi
Să vada-n faţa lor
Chiar pe Mântuitor.
Te face să fii fiu
Al tatălui Ceresc,
De vei lucra cu pace
Oriunde vieţuieşti.

Împărăţia, sigur vor moşteni
Acei care prigoana Credinţei vor primi! 
Amin!

Spectacolul "In vremea aceea..." sustinut de Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Constanta JOI 3 APRILIE, ORELE 18,00 - Intrarea la spectacol este gratuită



Fresca muzicală, numită “În vremea aceea...”, pentru solişti, cor şi orchestră, compusă de preotul Ion Popescu Runcu, orchestrată şi revăzută de conf. univ. dr. Horaţiu Alexandrescu, este o transpunere muzicală a Patimilor lui Iisus (începând cu momentul aducerii în faţa lui Pilat) ce se finalizează cu Învierea Mântuitorului. 



Corala barbateasca ortodoxa „ARMONIA” ,dublu medaliata cu aur la Olimpiada Internationala "World Choir Games" din S.U.A. poate interpreta orice gen muzical
Biografie
Corala bărbătească „Armonia” a fost înfiinţată în anul 2001 în cadrul Seminarului Teologic Ortodox din Tulcea la iniţiativa Pr. Arhid. Asist. Univ. Iulian Dumitru .
În această perioadă, de după 2001, corala „Armonia” a avut o activitate muzicală foarte bogată:

- mai 2002 grupul coral susţine alături de corala „Te Deum Laudamus” un concert extraordinar la Sala Radiodifuziunii Române;

După 2003 , aflându-se sub patronajul Arhiepiscopiei Tomisului, corala "Armonia", alături de Înalt Prea Sfinţitul dr. Teodosie, susţine nenumărate concerte în ţară şi străinătate:
- Festivalul „I.D.Chirescu” susţinut la Cernavodă (2004-2012);
- Festivalul de Muzică Sacră susţinut în Palatul Patriarhal-Bucuresti (2004);
- Concerte religioase,clasice, folclorice susţinute în diferite oraşe: Ploieşti, Vatra- Dornei, Fălticeni, Tulcea, Mangalia, Bucureşti, Constanţa;
- Festivalul Internaţional al Artei Corale Bisericeşti găzduit de oraşul Constanţa;
- Concert de colinde sustinut la inceputul fiecarui an(1 Ianuarie)

2005
- Martie 2005 grupul coral concertează la Patriarhia Ecumenică Constantinopol;
- Septembrie 2005 grupul coral participă la „Convegno internazionale. II monachiesimo ortodosso in Finlandia e nei paesi baltic” Grotta Ferrata-Roma (Italia);
- Octombrie 2005 corala este invitată să concerteze în cadrul festivalului „Kairo's 2005. La luce che viene da oriente” Bari, Conversano (Italia);
- Decembrie 2005 - concert extraordinar susţinut în catedrala catolică San Gines din Madrid;
- tot in luna decembrie, grupul coral concertează în Israel, la Academia de Muzică şi Dans din Ierusalim.

2006
- Ianuarie 2006 - grupul coral concertează la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir cu ocazia acordării titlului de „Doctor Honoris Causa” doamnei baronese Emma Nicholson.
- Aprilie 2006 - corala susţine un turneu de muzică sacră specifică perioadei pascale în Elveţia, concertând în biserici protestante dintre care menţionăm, biserica din Maur, catedrala protestantă Grossmunster-Zurich ce datează din vremea reformatorului protestant Ulrich Zwingle, grupul coral bucurându-se de prezenţa a peste 1000 de persoane;
- Aprilie 2006 (20-28) grupul coral vizitează pentru a ll-a oară Ţara Sfântă, participând la slujbe religioase specifice perioadei la Biserica română din Ierusalim şi Ierihon, totodată corala susţine concerte în Ierusalim, la sala Beit Ariela din Tel Aviv. În cadrul turneului din Ţara Sfântă, grupul coral trăieşte un moment unic, având, la invitaţia Pr. Patriarh Teofil binecuvântarea de a participa la slujba pogorârii sfintei lumini de la Sfântul Mormânt alături de corul Patriarhiei Ierusalimului, fiind singurul cor românesc ce se bucură de o astfel de apreciere din partea Patriarhiei Ierusalimului;
- Decembrie 2006 - corala susţine mai multe concerte de muzica sacră în cadrul unui turneu organizat de Institutul Cultural Român în oraşele Londra şi Dublin.

2007
Pe 1 decembrie 2007 corala susţine la Strasbourg un concert extraordinar de ziua naţională a României în prezenţa a numeroase oficialităţi ale Consiliului European. In acest cadru festiv concertul a fost transmis de binecunoscuta televiziune Mezzo.

2009
- Cu ocazia Sărbătorilor Pascale, Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română din Lisabona cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” şi cu Arhiepiscopia Tomisului din Constanţa, organizează la Lisabona două concerte de muzică sacră, la Sé Catedral, pe data de 4 aprilie 2009 şi la Basilica da Estrela, pe data de 5 aprilie 2009.
-mai 2009 grupul coral participa alaturi de comunitatea romaneasca din Bari, Italia, la sarbatoarea Sf. Nicolae. Sărbătoarea marchează aducerea la Bari în anul 1087 de către cruciaţi a moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae, un sfânt important atât pentru catolici, cât şi pentru ortodocşi.Corala "Armonia" sustine un concert la Bari, Italia .
2010
-31 mai 2010 "Armonia" sustine un concert in fata membrilor Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania( U.C.M.R) la Palatul Cantacuzino din Bucuresti.
-30 noiembrie 2010 Corala "Armonia" sustine un concert de colinde cu prilejul sarbatorii Sfantului Andrei, la Casa de Cultura din Constanta.
- Invitată de preotul profesor doctor Nicolae Ioniţă, actualul paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Castellon, corala „Armonia” va fi prezentă în Spania între 1 şi 8 decembrie 2010, timp în care va susţine câteva concerte şi va participa atât la Sfânta Liturghie, cât şi la sărbătorirea hramului bisericii „Sfântul Nicolae” din Castellon.
- 14 dec.2010 Corala "Armonia sustine un concert intitulat " Colinde colinde" la Ateneul Roman.

2011
-aprilie 2011 Melomanii bucureşteni au avut bucuria de a participa la o transpunere pe note a Pătimirilor şi a Învierii Domnului, o frescă muzicală pentru solişti, cor şi orchestră, în interpretarea coralelor "Armonia" şi "Cuvânt Bun" ale Arhiepiscopiei Tomisului, a grupului coral al Liceului Pedagogic "Constantin Brătescu" şi a Orchestrei Teatrului Naţional de Operă şi Balet "Oleg Danovski" din Constanţa. Evenimentul muzical a avut loc în Sala "Mihail Jora" a Societăţii Naţionale de Radiodifuziune. Aceste concerte fac parte din proiectul muzical "În vremea aceea...", derulat pentru al treilea an de Arhiepiscopia Tomisului, prin Sectorul cultural.
-30 noiembrie 2010 Corala "Armonia" sustine un concert de colinde cu prilejul sarbatorii Sfantului Andrei, la Casa de Cultura din Constanta.
- 1 decembrie 2011, la Teatrul National de Opera si Balet „Oleg Danovski” din Constanta are loc premiera nationala a spectacolului de opera „De la Betsaida la Patras prin anticul Tomis”, spactacol in care joaca si membrii coralei "Armonia".
-2-8 dec. 2011 ,Corala „Armonia” este prezentă în Spania unde sustine cateva concerte comunitatii romanesti si participa la Sf. Liturghie, cât şi la sărbătorirea hramului bisericii „Sfântul Nicolae” din Castellon.
-21 dec. 2011 se rejoaca spectacolul de opera „De la Betsaida la Patras prin anticul Tomis”.

2012
-aprilie 2012 Corala "Armonia " participa la proiectul muzical-religios "In vremea aceea..."

-16 aprilie 2012 Corala" Armonia" participa la sarbatoarea" Traditii si flori de sarbatori" in Parcul Cismigiu din Bucuresti.

-iunie 2012 Corala "Armonia" a primit "Grand Prix" la concursul "FOLKLORE WITHOUT BORDERS" in Bulgaria, Dobrich.

- În perioada 4-14 iulie 2012, Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, dirijată de Arhid. Drd. Iulian Dumitru, a participat la cea de-a 7-a ediție a Olimpiadei Corale Mondiale (7th World Choir Games), desfășurată la Cincinnati, Ohio, în Statele Unite ale Americii.
După ce pe 7 iulie a câștigat aur la secțiunea Folclor, pe 12 iulie a obținut cea de-a doua medalie de aur la secțiunea Muzica religiilor. La 7th World Choir Games s-au înscris peste 350 de ansambluri corale, din 64 de țări și 27 de state americane, România a fost reprezentată de două ansambluri corale, „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului și „Cantate Domino” a Seminarului teologic ortodox din București.

- Joi, 18 octombrie 2012 a avut loc la sala de cultură Municipală din Slobozia spectacolul intitulat „Dor de România” organizat de Asociaţia Culturală „Musica Magna” din Constanţa al cărei fondator şi preşedinte este Baritonul Cătălin Ţoropoc în colaborare cu Centru Cultural UNESCO „Ionel Perlea”, Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Protopopiatul Slobozia.Spectacolul „Dor de România” şi-a propus să readucă în sufletele spectatorilor farmecul cantecului autohton şi puritatea nativă a românului, exprimată prin folclor.La acest eveniment au participat si o parte din membrii Coralei "Armonia".
- Luni, 26 noiembrie, la Casa de Cultură din Constanța, Arhiepiscopia Tomisului, în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sf. Ap. Andrei” a Universității „Ovidius” – Constanța, pune în scenă spectacolul de operă "Sfântul Apostol Andrei, din Betsaida la Patras prin anticul Tomis". Opera, în trei acte, beneficiază de participarea Orchestrei Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța și a corurilor reunite ale Arhiepiscopiei Tomisului. Muzica spectacolului este compusă de Horațiu Alexandrescu, libretul de Cristina Tamaș, iar la bagheta dirijorală se va afla Bogdan-Ioan Alexiuc.
-1 decembrie 2012 Corala "Armonia" este invitata in emisiunea"Ne vedem la TVR de 1 Decembrie!", unde interpreteaza un colaj de colinde in lb engleza.
-2-8 decembrie 2012 Corala"Armonia"este prezentă în Spania unde sustine cateva concerte comunitatii romanesti si participa la Sf. Liturghie, cât şi la sărbătorirea hramului bisericii „Sfântul Nicolae” din Castellon.
-Corala "Armonia" a fost propusa la categoria Cultura si Arta din cadrul celei de-a III-a editii " 10 OAMENI DE VALOARE PENTRU CONSTANTA".

2013

8-13 aprilie 2013-Devenit deja o tradiție în Postul Mare, proiectul muzical În vremea aceea... a ajuns la cea de-a IV-a ediție, reprezentațiile de anul acesta ținându-se pe scenele din Deva, Petroșani, Reșița, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin și Constanța.

14-21 iulie 2013 Corala "Armonia" a participat la prima editie a Olimpiadei Europeane de Muzica Corala, ce a avut loc la Graz, in Austria.
Corala Arhiepiscopiei Tomisului s-a inscris la 3 secțiuni: cor bărbătesc, muzică sacră și folclor. La secțiunea de folclor, corala a fost acompaniată de Muzica Divertis din Constanta si Orchestra Naţională "Lăutarii" din Chişinău.
Corala Armonia s-a intors acasa cu 3 premii:

- la sectiunea cor barbatesc, s-a cantat imnul Romaniei, iar Armonia a primit trofeul si titlul de campioana europeana la cor barbatesc.
-la sectiunea folclor, Armonia a primit locul I si medalia de aur si declarata vicecampioana europeana la folclor, cu o diferenta de 2 puncte fata de marele premiu.
- la sectiunea muzica religioasa, Armonia a castigat locul II si medalia de argint.

2014

7 martie 2014-Corala Armonia a fost desemnata castigatoare la sectiunea Cultura si Arta in cadrul Galei " 10 Oameni de valoare pentru Constanta", primind trofeul si diploma.




În prezent ,Corala „Armonia” numără 20 de membri: Preoti, Diaconi şi studenţi ai Facultăţii de Teologie, abordând un repertoriu diversificat, fiind compus din piese religioase polifonice şi monodice (psaltice), folclor românesc, colinde tradiţionale româneşti şi străine, cât şi piese din repertoriul clasic universal.



Descriere
Corala barbateasca ortodoxa „ARMONIA” abordeaza un repertoriu diversificat, fiind compus din piese religioase polifonice şi monodice (psaltice), folclor românesc, colinde tradiţionale româneşti şi străine, cât şi piese din repertoriul clasic universal.
Corala Armonia a fost dublu medaliata cu aur, in vara anului 2012, la Olimpiada Internationala "World Choir Games" din S.U.A.