Această perioadă de post a fost rânduită de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel era numit în vechime Postul Cincizecimii. Primele mărturii despre Postul Apostolilor Petru şi Pavel le avem din secolul al IV-lea, fiind consemnate în Constituţiile Apostolice. Ulterior, informaţii referitoare la acest post se vor găsi şi la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului, dar şi la Leon cel Mare. Dacă în timpuri străvechi acest post obişnuia să se ţină doar în cercurile monahale, mai târziu, el s-a extins şi în rândul credincioşilor. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel are o durată variabilă, stabilită în funcție de praznicul Învierii. Pentru a află durata Postului Sâmpetrului din orice an, se foloseşte următoarea regulă - se calculează câte zile sunt de la data Învierii din anul respectiv până pe 3 mai. Anul acesta, spre exemplu, postul ține doar două zile (27 și 28 iunie), situație similară cu cea din 1983, 1994 și 2005. Acest post începe întotdeauna în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor, prima duminică după Rusalii - Pogorârea Sfântului Duh.
În această perioadă ar trebui să ne abținem nu numai de la mâncare de dulce, ci și de la fapte și cuvinte urâte.
Pe 29 iunie, Biserica îi cinstește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care sunt ocrotitorii celor din penitenciare. În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară, care marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului. Tradiția spune că demult, când viețuia printre oameni, Sfântul Petru ar fi fost acuzat că a furat o pereche de opinci de la un om. Căutându-le, a avut marea surpriză să le găsească în traista așa-zisului păgubaș. Supărat foarte tare pe oameni, Sfântul Petru i-a osândit la post. În popor se spune că, pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul femeii pe care o găsește lucrând. Tot acum, în zilele de post ale Sânpetrului, există obiceiul ca, la țară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, pentru ca, atunci când trec ielele, să nu zăpăcească mințile copilelor.
