PARINTELE PETRU CIPRIAN PRICOP VESTESTE BOTEZUL DOMNULUI SI SFINTESTE CASELE CREDINCIOSILOR DIN PAROHIA NOASTRA ...Este un semn al prezenţei lui Dumnezeu în inimile şi în casele oamenilor, un semn al acceptării prin credinţă a iubirii şi ocrotirii Părintelui Ceresc în viaţa noastră.
Acest obicei constituie, de altfel, si o vizita pastorala - foarte importanta si foarte iubita si primita de catre credinciosi, fiindca aceste vizite au deja un caracter sacramental sau sfintitor, preotul obisnuind sa mearga cu apa sfintita si sa stropeasca si sa binecuvinteze locuintele si pe cei care locuiesc in ele.
"În Iordan botezându-te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat;
că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te;
şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului.
Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie!"
Sărbătoarea Botezului Mântuitorului are darul de a ne transfigura şi a ne predispune la introspecţie în vederea realizării conştiente şi deplin responsabile a dezideratului vieţii noastre: comuniunea cu Dumnezeu.
Între praznicele împărăteşti, un loc deosebit îl ocupă sărbătoarea Botezului Domnului, numită în popor şi Bobotează, instituită în amintirea botezului primit de Mântuitorul de la Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului (Matei 3, 13-17) şi (Luca 3, 21- 22). Această sărbătoare se mai numeşte şi Epifania sau Teofania, adică Arătarea Domnului, pentru că ea constituie un moment al revelării Sfi ntei Treimi: Fiul lui Dumnezeu se coboară în apa Iordanului, Duhul Sfânt se pogoară peste El în chip de porumbel, iar glasul Tatălui se aude din cer.
Ajunul Bobotezei este zi de post și cei ce doresc sfințirea vieții lor prin gustare din Agheasmă Mare în perioada 6-14 ianuarie se străduiesc pe măsura puterii lor la acest efort.
Agheasma Mare se gustă în perioada mai sus menționată pe nemâncate și însoțită de rugăciune iar în decursul anului la vreme de nevoie și cu binecuvântarea preotului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu