Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare - 2 iulie

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi(de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin

Condac 1:

S

fântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, care cu dreptate și cu dragoste a cârmuit poporul său; ctitor de locașuri sfinte și apărător al creștinătății; cel cinstit cu numele de “atlet al credinței creștine”, cu bucurie într-un glas să-i strigăm:
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Icos 1:

D

in pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim:

Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei;
Bucură-te, că și în Transilvania și Muntenia ai zidit locașuri sfinte;
Bucură-te, că prin acestea ai întărit credința și unitatea neamului tău;
Bucură-te, că Mănăstirea Zograful ai ctitorit-o cu multă dragoste creștinească;
Bucură-te, că și alte mănăstiri din Muntele Atonului cu dărnicie ai ajutat;
Bucură-te, că astfel ostenindu-te, Dumnezeu ți-a sfințit viața;
Bucură-te, că prin înălțarea de biserici și mănăstiri ai întărit evlavia ortodoxă;
Bucură-te, că prin zidirea lor ai adus laudă și mulțumire lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin acestea pildă te-ai făcut cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, că ai păzit dreapta credință;
Bucură-te, că ai avut credință lucrătoare prin iubire;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 2:

Î

mpodobind pe pământ sfinte locașuri, cu daruri multe, biserică nefăcută de mână ți-ai pregătit în ceruri, unde acum te veselești și cu îngerii împreună glăsuiești, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2:

V

ăzând primejduită credința creștină, te-ai umplut de apostolească râvnă în apărarea ei, cerând ajutor de la Dumnezeu și luând ca mijlocitori pe sfinți; pentru aceea cu bucurie strigăm:

Bucură-te, că te-ai arătat iscusit atlet al lui Hristos;
Bucură-te, că Dumnezeu ți-a dat putere în luptele pe care le-ai purtat;
Bucură-te, că Sfinții Mari Mucenici Procopie și Dimitrie te-au întărit în lupte;
Bucură-te, că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pururea ți-a fost ocrotitor;
Bucură-te, că ai făcut din icoana Sf. Gheorghe steagul oștirii tale;
Bucură-te, că pe acest Mare Mucenic ocrotitor al Moldovei l-ai ales;
Bucură-te, că prin mijlocirea acestor sfinți ai biruit pe vrăjmași;
Bucură-te, că în toate cu puterea lui Dumnezeu ai fost biruitor;
Bucură-te, că de primejdia morții în lupte nu te-ai spăimântat;
Bucură-te, oștean înțelept al Crucii;
Bucură-te, purtător al biruinței dăruite din cer;
Bucură-te, nebiruit ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 3:

N

u de la oameni ți-a venit ajutorul în luptele ce ai purtat pentru apărarea credinței, ci de la Dumnezeu Atotputernicul, Cel ce toate le împlinește după bunăvoirea Sa. Pentru aceasta, Sfinte Ștefane, năvălirile potrivnicilor, cu ajutorul Celui ce dă biruințele, oprindu-le, ai cântat: Aliluia!

Icos 3:

F

iind încredințat că Dumnezeu te va ajuta să biruiești, ți-ai îmbărbătat oștenii cu pilda curajului tău și apoi i-ai răsplătit după dreptate, pentru care glăsuim:

Bucură-te, înțelepte Voievod, că în toate cu frică de Dumnezeu ai lucrat;
Bucură-te, că ai mulțumit lui Dumnezeu pentru ajutorul primit;
Bucură-te, că ai răsplătit pe cei ce s-au jertfit pentru credință și țară;
Bucură-te, că îndreptarea celor potrivnici cu răbdare ai așteptat-o;
Bucură-te, că celor răi le-ai stat împotrivă;
Bucură-te, că pe cei vinovați cu înțelepciune i-ai judecat;
Bucură-te, că ai știut să ierți și să mustri cu bună rânduială;
Bucură-te, că pe părtașii la uciderea tatălui tău i-ai iertat;
Bucură-te, că și altora te-ai arătat îndurător;
Bucură-te, că prin acestea ai împlinit porunca iubirii de vrăjmași;
Bucură-te, că în toate milostiv te-ai arătat;
Bucură-te, că pe dușmani la pace i-ai chemat;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 4:

P

urtând biruință asupra potrivnicilor ca un ostaș al lui Hristos, smerit și înțelept, ai socotit, după dreptate, că aceasta vine de la Dumnezeu. De aceea n-ai încetat, Sfinte Ștefane, să lauzi nemăsurata Sa milostivire, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icos 4:

Î

nconjurat fiind de mulțimea potrivnicilor de alt neam, ai înțeles că numai Dumnezeu te poate ajuta; drept aceea te-ai silit să faci voia Lui. Pentru aceasta ai luat ca rugător către Dumnezeu și povățuitor duhovnicesc pe Sfântul Daniil Sihastrul; de aceea cu bucurie te lăudăm:

Bucură-te, iubitorule al sihaștrilor;
Bucură-te, fiu duhovnicesc preaiubit al Cuviosului Daniil;
Bucură-te, că pe duhovnicul tău cu smerenie l-ai ascultat;
Bucură-te, că prin învățăturile acestui cuvios ți-ai luminat cugetul;
Bucură-te, cinstitorule al tuturor călugărilor;
Bucură-te, că rugăciunilor acestora te-ai încredințat;
Bucură-te, că prin sfintele lor rugăciuni te-ai întărit în lupte;
Bucură-te, că tu pe aceștia după cuviință i-ai cinstit;
Bucură-te, că multe mănăstiri și sihăstrii ai împodobit;
Bucură-te, că în luptele tale, voia lui Dumnezeu ai împlinit;
Bucură-te, că țara, dreapta credință și creștinătatea întreagă ai apărat;
Bucură-te, întâiule între voievozii neamului;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 5:

M

ănăstirile ctitorite de tine, slăvite Ștefane, cetăți ale credinței noastre ortodoxe s-au arătat și candele luminoase ale cunoașterii lui Dumnezeu, iar prin cuvintele Sfinților Părinți ai Bisericii străbune am învățat să cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

S

ă priveghem și să ne rugăm ca să nu cădem în ispită, ne-a învățat Dumnezeu Mântuitorul, iar Pavel Apostolul ne-a povățuit să ne rugăm neîncetat, învățături pe care tu în minte și în inimă le-ai purtat, pentru care laude ca acestea aducem ție:

Bucură-te, iubitorule al rugăciunii;
Bucură-te, că rugăciunea ți-a fost scut de apărare în războaie;
Bucură-te, că prin post și rugăciune te-ai întărit;
Bucură-te, că prin rugăciune pe vrăjmașii văzuți și nevăzuți i-ai biruit;
Bucură-te, că prin evlavie la cunoașterea de Dumnezeu ai ajuns;
Bucură-te, statornic rugător pentru cei vii și pentru cei adormiți;
Bucură-te, că prin pocăință și post ți-ai curățit sufletul;
Bucură-te, că prin credință și fapte bune sfințenie ai dobândit;
Bucură-te, că pe Hristos, cu osârdie, l-ai slujit;
Bucură-te, că prin răbdare și rugăciune ți-ai agonisit smerenie;
Bucură-te, că prin credință tare sufletul ți-ai luminat;
Bucură-te, că prin Tainele Bisericii cu Hristos te-ai unit;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 6:

C

a și cu o porfiră te-ai îmbrăcat, Sfinte Ștefane, cu milostenia și cu bunătatea inimii, iar Dumnezeu, cunoscătorul inimilor nu te-a părăsit atunci când i-ai cerut ajutorul în nevoi și în necazuri; Căruia, mulțumindu-I ai cântat: Aliluia!

Icos 6:

A

vând statornică iubire față de Hristos, te-ai îndreptat pururea cu creștinească dragoste către cei din nevoi; de aceea grăim unele ca acestea:

Bucură-te, ajutătorul celor săraci și nedreptățiți;
Bucură-te, că pe ei i-ai iubit pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că i-ai ocrotit de lăcomia celor prea bogați;
Bucură-te, că multe familii nevoiașe ai ajutat;
Bucură-te, că milosteniile tale bucurie au adus celor lipsiți;
Bucură-te, că prin miluirea lor scară către cer ți-ai făcut;
Bucură-te, că rugăciunea și postul cu milostenia le-ai unit;
Bucură-te, că iconom credincios al darurilor lui Dumnezeu te-ai arătat;
Bucură-te, că bine chivernisind bogățiile pământești, cele duhov¬nicești ai agonisit;
Bucură-te, că nu ți-ai lipit sufletul de cele trecătoare;
Bucură-te, învățătorule al milei și prietenul săracilor;
Bucură-te, că pentru bunătatea ta Hristos te-a răsplătit cu daruri veșnice;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 7:

Î

nvățând de la Hristos să nu răsplătești cu rău celor ce ți-au greșit, iertare celor osândiți le-ai dăruit, iar cei miluiți de dragostea ta au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

D

in pricina neascultării, strămoșii neamului omenesc au fost scoși din Rai, iar tu, prin smerenie și ascultare, cunună de biruință de la Hristos ai dobândit; ca să-ți cântăm:

Bucură-te, Domnitor iubitor de smerenie;
Bucură-te, că prin ea ai surpat uneltirile diavolului;
Bucură-te, că prin ea ai îmblânzit pe cei răi;
Bucură-te, că prin smerenie spre cele cerești te-ai înălțat;
Bucură-te, că biruințele tale lui Hristos le-ai datorat;
Bucură-te, că înfrângerile tale, certare de la Dumnezeu le-ai socotit;
Bucură-te, că prin acestea te-ai păzit de duhul mândriei;
Bucură-te, că prin smerenie ai rușinat pe cel potrivnic;
Bucură-te, că țara și Biserica neamului prin jertfelnicia ta s-au întărit;
Bucură-te, că pentru smerenia ta Dumnezeu ți-a dat darul înțele¬pciunii;
Bucură-te, că smerindu-te, ți-ai pus toată încrederea în Dumnezeu;
Bucură-te, că dreapta judecată ți-a fost cumpănă în cârmuirea țării;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 8:

Ț

ara și credința vitejește le-ai apărat, mărite Ștefane, crezând în Domnul Hristos, Cel ce ți-a dat ție putere. De aceea, împreună cu binecredincioșii tăi oșteni, din dragoste ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 8:

“V

eniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi”, a zis Domnul, iar Apostolul grăiește: „prin multe necazuri se cade nouă să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu”; la aceste cuvinte tu, slăvite Ștefane, luând aminte, crucea vieții tale ai purtat-o cu vrednicie creștinească, pentru care noi îți aducem laude ca acestea:

Bucură-te, vrednic ostaș al lui Hristos;
Bucură-te, că necazurile vieții cu răbdare le-ai îndurat;
Bucură-te, că moartea celor patru copii ai tăi nu ți-a slăbit credința în Dumnezeu;
Bucură-te, că în necazuri mai mult te-ai apropiat de Dumnezeu;
Bucură-te, că prin răbdare te-ai întărit în dreapta credință;
Bucură-te, că ai purtat Crucea lui Hristos cu multă bucurie;
Bucură-te, că ai fost Domnitor harnic și oștean viteaz;
Bucură-te, că înfrânt fiind, n-ai deznădăjduit;
Bucură-te, că sfaturile evlavioasei tale maici le-ai urmat;
Bucură-te, că primejdiile nu te-au spăimântat;
Bucură-te, că îndurând multe necazuri, lui Iov te-ai asemănat;
Bucură-te, că ai fost pildă de răbdare în necazuri;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 9:

F

iind rănit în lupta de la Chilia, creștinește ai răbdat durerile până la sfârșitul vieții, gândindu-te pururea la suferințele Mântuitorului pe Cruce, Căruia cu smerenie I-ai cântat: Aliluia!

Icos 9:

Î

ncredințat fiind de Învierea cea de obște, n-ai slăbit în dragostea față de cei adormiți în Domnul, ci, cu osârdie, i-ai cinstit prin fapte creștinești, pentru care te lăudăm zicând:

Bucură-te, fiu binecinstitor al părinților care te-au născut;
Bucură-te, cinstitorule al moșilor și strămoșilor din care ai odrăslit;
Bucură-te, că mormintele lor le-ai împodobit;
Bucură-te, că prin aceasta ai arătat dragostea ta față de ei;
Bucură-te, că pentru sufletele celor răposați multă grijă ai purtat;
Bucură-te, că nedespărțit de ei ai rămas prin dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că pildă de cinstire a înaintașilor te-ai făcut;
Bucură-te, că prin faptele tale credința în Învierea celor morți ai mărturisit;
Bucură-te, cinstitor smerit al celor adormiți în dreapta credință;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru sufletele ostașilor care s-au jertfit în luptă;
Bucură-te, că împreună cu drepții locuiești în ceruri;
Bucură-te, împlinitor viteaz al voii lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 10:

C

instirea oștenilor care și-au jertfit viața pentru credință și neam ai dovedit-o așezând osemintele lor la temelia bisericii Mănăstirii Războieni, ca pe niște odoare de mare preț; pentru care, împreună cu ei, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 10:

D

eschizându-ți inima la cuvintele apostolești: „Pentru mine viața este Hristos și moartea câștig”, te-ai îngrijit creștinește de trecerea ta la veșnicele locașuri; de aceea te lăudăm acum:

Bucură-te, că totdeauna te-ai îngrijit de sfârșitul vieții tale pământești;
Bucură-te, că prin aceasta te-ai gândit la ziua Judecății lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai pregătit pentru a da răspunsul cel bun;
Bucură-te, că moartea strămutare la cele veșnice ai socotit-o;
Bucură-te, că din timp mormântul ți-ai zidit la Mănăstirea Putna;
Bucură-te, că despărțirea de trup nu te-a înfricoșat;
Bucură-te, că ai înțeles creștinește vremelnicia acestei vieți;
Bucură-te, că prin trecerea ta la cele veșnice, n-ai uitat poporul tău;
Bucură-te, că legământ sfânt ai lăsat urmașilor tăi;
Bucură-te, că aceștia din pilda vieții tale se luminează;
Bucură-te, că ei, asemenea ție, înălțând locașuri sfinte preamăresc pe Hristos;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ocrotești pe iubitorii de Biserică;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 11:

S

trămutându-te la locașurile cele veșnice, poporul binecredincios pe tine rugător neîncetat către Dumnezeu te-a aflat, ca împreună cu tine, să-I cântăm: Aliluia!

Icos 11:

I

ubind pe Hristos pe pământ, acum vezi frumusețea chipului Său strălucind în slava cea negrăită a Împărăției cerurilor. Știindu-te rugător pentru noi, cei ce suntem cuprinși de noianul ispitelor, te lăudăm, alesule al lui Dumnezeu, Sfinte Ștefane Voievod, zicând:

Bucură-te, pururea rugător pentru poporul cel credincios;
Bucură-te, ocrotitor al celor asupriți și împovărați;
Bucură-te, apărător al călugărilor ce se roagă în ctitoriile tale;
Bucură-te, apărător al Ortodoxiei;
Bucură-te, luminător al cârmuitorilor de țară;
Bucură-te, fiu credincios al Bisericii tale;
Bucură-te, om al dreptății pentru cei mulți;
Bucură-te, ctitor al multor mănăstiri și biserici;
Bucură-te, apărător al credinței creștine;
Bucură-te, că te asemeni marelui Împărat Constantin;
Bucură-te, Voievod viteaz și înțelept;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu și luptător creștin;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 12:

T

oate ctitoriile pe care tu cu alese daruri le-ai împodobit sunt cinstite acum de credincioșii ce laudă pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icos 12:

P

omenirea ta cea binevestită, bucurie s-a arătat nouă urmașilor tăi, mărite Ștefane; luminează sufletele noastre cu lumina cunoștinței de Dumnezeu, de care pururea te bucuri în ceruri, pentru ca să-ți cântăm:

Bucură-te, închinător al Sfintei Treimi;
Bucură-te, binefăcător al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, cinstitor al sfinților ei;
Bucură-te, rugător pentru noi în ceruri;
Bucură-te, prieten al împăraților dreptmăritori;
Bucură-te, ocrotitor al oștirii iubitoare de Hristos;
Bucură-te, ocrotitor al ctitorilor de locașuri sfinte;
Bucură-te, apărător al celor nedreptățiți;
Bucură-te, lauda întregii Moldove și a tuturor românilor;
Bucură-te, nădejdea Bucovinei și a Basarabiei;
Bucură-te, Voievod purtător de biruință;
Bucură-te, lauda și bucuria credincioșilor creștini;
Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!

Condac 13:

O

, iubitorule de Dumnezeu, Sfinte Ștefane, zidește cu rugă¬ciunile tale în inimile noastre altar sfânt, precum ai zidit atâtea biserici și mănăstiri; biruiește duhurile rele ce se oștesc asupra noastră în chip nevăzut; ocrotește-ne cu rugăciunile tale necontenite și cu darul cel dat ție de Hristos, precum ai ocrotit pe creștinii din vremea ta, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice Icosul 1: Din pruncie ai fost crescut...și Condacul 1: Binecredinciosului Voievod al Moldovei...

Rugăciune către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

S

finte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.

Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.

Canon de rugăciune la Praznicul Aşezării veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (1)

Tropar la Praznicul Aşezării veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne,

glasul al 8-lea:

Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, Acoperământul oamenilor, Veşmântul şi Brâul Preacuratului tău trup, puternic Acoperământ cetăţii tale ai dăruit, prin naşterea ta cea mai presus de fire, Nestricată rămânând, că întru tine şi firea se înnoieşte şi vremea. Pentru aceasta, te rugăm, pace lumii dăruieşte şi sufletelor noastre mare milă.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Cel Ce Te-ai născut din Fecioară, întru adâncul nepătimirii îneacă pe voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului. Ca Ţie, ca în alăută, să-Ţi cânt cântare de biruinţă întru omorârea trupului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cinstitului tău veşmânt, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, l-ai dăruit acoperământ sfinţit poporului ce te cinsteşte pe tine pururea, toată năvălirea celor potrivnici totdeauna biruind cu puterea Duhului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Prin pipăirea Celui Ce S-a arătat cu trup pe pământ pentru noi, din curat sângele tău, ţi-ai sfinţit veşmânt cinstit cu atingerea de trupul tău. Prin care pe toţi robii tăi, cei ce te laudă pe tine, îi sfinţeşti, Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Vistierie cinstită celor ce te cinstesc pe tine cu credinţă, Fecioară, Ceea ce eşti Bună cu adevărat, le-ai dăruit veşmântul tău, pe toţi îmbogăţindu-i cu darurile Dumnezeiescului Duh şi cu multe arătări de minuni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Mieluşea Neîntinată, Ceea ce ai născut pe Mielul lui Dumnezeu mai presus de fire, dăruitu-ne-ai nouă cinstită haina ta, care curăţeşte întotdeauna cu adevărat întinăciunea şi spurcăciunea celor ce se închină veşmântului tău, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Biserica cea stearpă a născut din păgâni şi adunarea cea cu mulţi fii a slăbit. Minunatului nostru Dumnezeu să-I cântăm: Sfânt eşti, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Sfinţirea cea Frumoasă, pe Uşa cea Cerească, pe Maica lui Dumnezeu să o lăudăm şi veşmântul ei, cel ce izvorăşte daruri dumnezeieşti, cu dragoste să-l sărutăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu haina nestricăciunii, pe cei cu stricăciunea goliţi, prin nestricată naşterea ta pe toţi i-ai îmbrăcat, Curată; cărora le-ai dăruit cinstit veşmântul tău bogăţie neîmpuţinată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată, tu pe Cel Ce acoperă tot cerul cu nori L-ai acoperit cu cinstit veşmântul tău. Acestuia închinându-ne cu credinţă, pe tine te slăvim, Acoperământul sufletelor noastre.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Doctorie fără de plată celor neputincioşi în această dumnezeiască casă, că veşmântul tău, Curată, l-a câştigat izvor care neîncetat izvorăşte tămăduiri, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Milostive, pentru dragostea chipului Tău ai stat pe Crucea Ta şi s-au topit neamurile; că Tu eşti, Iubitorule de oameni, Tăria mea şi Lauda.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să slăvim pe cea Singură Binecuvântată şi cu credinţă să ne atingem de veşmântul ei, ca să primim harul Duhului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată, cinstim veşmântul tău, pe care, ca pe un izvor de nestricăciune şi îmbrăcăminte aleasă a slavei l-ai dat tuturor celor ce te laudă pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cetatea care te cinsteşte pe tine, câştigând veşmântul tău, Fecioară, ca pe o vistierie de mult preţ, cu credinţă îl sărută şi har primeşte.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată şi Singură Binecu vântată, care eşti mai Cinstită decât heruvimii, izbăveşte de toată primejdia sufletele noastre, ale celor ce te cinstim pe tine.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu, Stăpână Preacurată, robilor tăi ai dăruit veşmântul tău întărire şi cinstitul tău brâu, dumnezeiască îngrădire.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Rai frumos, care izvorăşte din sine bună-mireasmă a Duhului, Preacurată, s-a arătat casă care ţine în sine haina ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preasfântă, sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre, ale celor ce cu credinţă cinstim sfântul şi preacinstitul tău veşmânt.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Biserici ale lui Dumnezeu, Cel Ce S-a sălăşluit întru tine, ne-ai arătat de Dumnezeu Născătoare pe noi, cei ce te fericim pe tine întru dumnezeiască Biserica ta.

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Strigat-a mai înainte, închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, proorocul Iona, în chit rugându-se: din stricăciune mă mântuieşte, Iisuse, Împărate al Puterilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Arătat-ai Împărătesei tuturor cetăţilor, Ceea ce ai născut pe Împăratul şi Domnul tuturor, Cinstită şi Sfântă haina ta ca pe un zid nestricat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucurându-ne, darul Fecioarei să-l slăvim şi preasfânt veşmântul ei să-1 cinstim, din care iese neîncetat toată sănătatea celor neputincioşi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Născătoare de Dumnezeu, pe tine te cunoaştem Izvor Curgător de ape de viaţă şi cinstim dumnezeiescul tău veşmânt, din care izvorăsc în toate zilele vindecări pentru credincioşi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Domnul în tine sălăşluind, de Dumnezeu Născătoare, firea omenească a Lui şi locuinţă a făcut şi toată vătămarea celui străin a gonit.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat...

Îmbrăcăminte de nestricăciune tuturor credincioşilor, de Dumnezeu dăruită Preacurată, ai dăruit sfinţitul tău veşmânt, cu care sfinţit trupul tău ţi-ai acoperit, Acoperământule al tuturor oamenilor. A cărui punere prăznuim cu dragoste şi grăim cu frică ţie, Curată: Bucură-te, Fecioară, Lauda creştinilor.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii Iui Avraam oarecând în Babilon, văpaia cuptorului au călcat, cu laude cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu minte preaînaltă şi cu inimă smerită Scaunul Împăratului Cel Preaînalt, pe Preasfânta Fecioară, cea cu har Dăruită, să o slăvim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Cămară Aleasă lui Dumnezeu, Veşmântul tău, cel ce este pus întru cinstită cămara ta astăzi, cu credinţă îl cinstim, ca pe un sicriu sfânt şi acoperământ al celor binecredincioşi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Racla ta, care are în sine veşmântul cel ce a acoperit cinstit trupul tău, Fecioară, cu totul Preacurată, curăţeşte toată întinăciunea sufletească a celor ce cu credinţă se apropie de ea.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Se înnoieşte tot cel ce se apropie cu credinţă şi sărută sfânta raclă, care ţine veşmântul tău cel luminos, Preacurată Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

De Dumnezeu Născătoare Preacurată, miluieşte cetatea care te cinsteşte pe tine, de foamete şi de cutremur, de tot necazul şi de năvălirea păgânească şi de potrivnica vătămare.

Cântare a 8-a.

Irmosul:

Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce se ţineau de dreapta credinţă, în mijlocul văpăii pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte. Toate lucrurile binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu glasuri de mulţumire te lăudăm pe tine, Ceea ce eşti nouă Solitoare de toate bunătăţile şi cinstit veşmântul tău sărutăm, Fecioară, cântând: Binecuvântaţi toate lucrurile pe Domnul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca o făclie înţelegătoare, având pusă în sfeşnicul mesei sfinţita haină a Preacuratei Fecioare, ne luminăm totdeauna la ochii inimii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nicicum n-ai lăsat neîmpărtăşiţi de sfinţita ta pipăire, Fecioară, pe nevrednicii robii tăi, că în locul trupului tău cel de Viaţă Purtător, ai dăruit tuturor veşmântul tău.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu cântări dumnezeieşti să cinstim Locaşul lui Dumnezeu cel Desfătat, pe cea între maici Preacurată, Uşa cea Cerească, prin care s-a încuiat uşa ce ducea la moarte.

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Eva, adică, prin boala neascultării, blestem înlăuntru a adus; iar tu, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla purtată în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit. Pentru aceasta, toţi te slăvim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Iată, pe tine Patul lui Solomon te cinstim cu cântări de bucurie şi cinstim veşmântul tău, ca pe un sicriu de sfinţenie înconjurându-l, leacuri de mântuire luând, Pururea Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Arătatu-s-a acum dumnezeiescul tău sicriu, care cuprinde cinstită haina ta, ca un izvor de lumină, Fecioară; raze de tămăduiri din sine strălucind şi întunericul bolilor gonind; pentru aceea, cu dragoste îl sărutăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Astăzi se bucură împreună cu noi, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, cu închinarea veşmântului tău, toate cereştile puteri, Apostolii, proorocii şi mucenicii, cuvioşii şi toţi drepţii, Stăpână, Singura pururea Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sfinţitu-s-a tot pământul, Ceea ce eşti Preasfinţit Locaş al Stăpânului, cu punerea veşmântului tău; aşa cum David s-a bucurat de aşezarea sicriului celui de demult, care te-a închipuit pe tine, pururea Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Luminată îmbrăcăminte şi zid i-ai dăruit veşmântului tău împărătesei tuturor cetăţilor, care te cinsteşte pe tine ca Una care eşti Împărăteasa tuturor făpturilor de Dumnezeu Născătoare, Maică Fecioară.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat...

Izvoarele tămăduirilor, Născătoare de Dumnezeu, care ies din Preacinstit sicriul tău ca din Eden, adapă faţa pământului, vărsând daruri celor ce te cinstesc pe tine cu credinţă. Pentru aceasta, te lăudăm şi cu credinţă te slăvim şi cu mulţumită te cântăm pururea: Bucură-te, Ceea ce eşti Singura Nădejde a celor ce te laudă pe tine!

Canon de rugăciune la Praznicul Aşezării veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (2)

Tropar la Praznicul Aşezării veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne,

glasul al 8-lea:

Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, Acoperământul oamenilor, Veşmântul şi Brâul Preacuratului tău trup, puternic Acoperământ cetăţii tale ai dăruit, prin naşterea ta cea mai presus de fire, Nestricată rămânând, că întru tine şi firea se înnoieşte şi vremea. Pentru aceasta, te rugăm, pace lumii dăruieşte şi sufletelor noastre mare milă.

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Adâncul Mării Roşii...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Făclie de lumină Arătătoare şi Neapusă, Biserica celei Preacurate aflând cinstita haina ei, ca un Cer Luminos luminează lumea astăzi cu razele darurilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Putere şi legătură de întărire, Preacurată, dumnezeiescul tău veşmânt dobândindu-1 cu adevărat cetatea ta, are tărie nebiruită; pentru aceasta, se şi bucură de tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Mai cinstită decât sicriul cel de demult s-a arătat cu adevărat racla ta pe pământ, de Dumnezeu Născătoare, ale cărei închipuiri purtând şi cunoştinţele adevărului credincioşilor păzind încă.

Cântarea a 3-a. Irmos: Se veseleşte de Tine Biserica...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu credinţă primind veşmântul celei Preacurate, să cinstim aceasta credincioşii ca pe o legătură de împreunare cu Dumnezeu astăzi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mult cinstita haină a celei Preacurate şi Preacinstite, prin har ne izvorăşte astăzi tămăduiri nouă credincioşilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Veselia ta curgând pururea ca nişte rouă de dimineaţă, potoleşte cuptorul patimilor celor ce te cinstesc pe tine totdeauna.

Cântarea a 4-a. Irmos: Ridicat pe Cruce...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca o Tărie Preacinstită de Dumnezeu Născătoare, Făcătorul şi Ziditorul întemeindu-tc pe tine, ca şi cu nişte stele te-a împodobit cu dumnezeieşti străluciri, cu care luminezi marginile.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De pe pământ la cer, Născătoare de Dumnezeu, dumnezeiescul tău veşmânt, Preacurată, ne trage pe noi cei aprinşi cu căldură de dragostea lui. Pentru aceasta, pe tine te slăvim ca pe Pricina Măririi Celei mari de preţ.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată, darul cel nedeşertat, veniţi toţi cu inimă curată, o, iubitorilor de praznic şi scoateţi dumnezeieşti ape, care din destul izvorăsc din cinstită racla Celei Prealăudate.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Tu, Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina cea Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu, Doamne, pe Maica Ta o ai slăvit; Tu ai înălţat mai presus de toate, puterile cele de duhuri, slava ei fără asemănare.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Preacurată de Dumnezeu Născătoare, tu eşti Darul lui Dumnezeu, care izvorăşte din destul din cinstită racla ta, pentru cei ce cu dragoste se închină ţie.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Credincioşii împăraţi se încing cu tine ca şi cu o putere şi cetatea ta, avându-te pe tine Legătură, se laudă cu veşmântul tău, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine, Fecioară, mai presus de fire te-a preaslăvit Domnul, pe tine te-a împodobit, pe tine te-a cinstit mai presus de cuvânt, de Dumnezeu Născătoare, cu brâul, cu veşmântul şi cu dumnezeiasca raclă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe tine credincioşii câştigându-te tărie şi laudă, se încing cu mărire, cinstit brâul tău, de Dumnezeu Născătoare, dobândindu-1, ca pe o prealuminată şi cinstită podoabă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

A vedea slava ta cea negrăită, de Dumnezeu Născătoare, doreau de demult toţi dumnezeieştii prooroci, dar în zilele cele mai de pe urmă, S-a arătat nouă Cel Ce este mai presus decât vremurile.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat...

Îmbrăcăminte de nestricăciune tuturor credincioşilor, de Dumnezeu dăruită Preacurată, ai dăruit sfinţitul tău veşmânt, cu care sfinţit trupul tău ţi-ai acoperit, Acoperământule al tuturor oamenilor. A cărui punere prăznuim cu dragoste şi grăim cu frică ţie, Curată: Bucură-te, Fecioară, Lauda creştinilor.

Cântarea a 7-a. Irmos: În cuptor pruncii lui Avraam...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu, Unul, fiind, ca un Soare al dreptăţii, Bunule, dumnezeieşte ai împodobit biserica Celei Cinstite cu darurile Tale cele de multe feluri; întru care, răsărind, slobozeşte razele veşmântului Aceleia.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dumnezeieştile tale pahare, Preacurată, varsă din ele cu adevărat dar de minuni credincioşilor; iar pentru cei ce te cinstesc pe tine, ies din destul din sicriul tău, ca din alt Eden, râuri înţelegătoare.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Apropiaţi-vă acum cu veselie toţi cei de pe pământ, veniţi, îndeamnă în taină sicriul, de vă atingeţi de preaslăvitul veşmânt al Doamnei, care ca o vistierie este pus în mine.

Cântare a 8-a. Irmos: Mâinile întinzându-şi...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Îngerii, Preacinstită Curată, acum împreună dănţuiesc în cinstită Biserica ta şi înconjoară, Stăpână, cu dragoste şi cu bucurie, cinstită şi sfântă haina ta. Iar noi cu veselie multă ne închinăm, lăudându-te pe tine, Slava neamului nostru.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Toiag, care ai odrăslit Floarea Vieţii, tu eşti Bucuria tuturor, mult Cinstită Preacurată, Vas primitor de mireasma Duhului, Vistierie de bunătăţi, Izvor de miresme, din care miruri de tămăduiri izvorăşte dumnezeiasca raclă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Laudă măririle tale, Cinstită Preacurată, ostile cele de duhuri, propovăduiesc luminat toţi patriarhii şi proorocii, Apostolii şi ceata mucenicilor şi toată plinirea cuvioşilor, cu care ne închinăm ţie.

Cântarea a 9-a. Irmos: Piatra Cea netăiată de mână...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sicriul tău, Născătoare de Dumnezeu, s-a arătat cu adevărat cămară preacinstită, având cinstit brâul şi veşmântul tău ca o îmbrăcăminte feciorească de mireasă şi păzindu-le ca pe o comoară de viaţă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

La Biserica Fecioarei, care se aseamănă cu toată buna podoabă cerească, noi, credincioşii, astăzi ajungând, cu razele minunilor, ca şi cu nişte stele, ne luminăm şi strălucim cu darul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Are sfântul tău brâu şi haina ta cetatea ta, de Dumnezeu Născătoare, ca un zid şi dumnezeiască unire de învăţături, laudă şi biruinţă dreptcredincioşilor creştini.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lăudăm slava ta cea negrăi tă şi darul tău cel neasemănat. Că tu eşti Izvorul Înţelepciunii, din care iese cuvântul bun tuturor celor ce te cinstesc pe tine, Curată şi slăvesc pe Cel născut al tău.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai înălţat...

Izvoarele tămăduirilor, Născătoare de Dumnezeu, care ies din Preacinstit sicriul tău ca din Eden, adapă faţa pământului, vărsând daruri celor ce te cinstesc pe tine cu credinţă. Pentru aceasta, te lăudăm şi cu credinţă te slăvim şi cu mulţumită te cântăm pururea: Bucură-te, Ceea ce eşti Singura Nădejde a celor ce te laudă pe tine!

Cugetare - Orice descoperire materială cu care se făleşte omul, ca fiind produs exclusiv de forţa şi mintea lui, se arată în realitate a fi o manifestare a Providenţei dumnezeieşti. Orice invenţie are o importanţă şi o semnificaţie îndoită: fizică şi spirituală.

Chiar obiectul numit ceasornic, această minunată invenţie cu care oamenii măsoară timpul, nu este făcută doar pentru a număra ceasurile zilei sau nopţii, ci şi pentru a ne aduce aminte de ceasul morţii noastre: aceasta este semnificaţia lui duhovnicească.

Cînd braţul cel subţire îşi încheie rondul secundelor şi minutelor, atunci braţul cel mare bate ceasul rînduit, sunînd gongul lui. Aşa va bate şi sună şi ceasul vieţii noastre, care ne numără zilele, lunile şi anii ce îi avem de trăit.

De aceea îndeamnă Sfîntul Tihon din Zadonsk pe fiecare creştin să cugete la următoarele lucruri:

1. la scurgerea permanentă a timpului vieţii noastre ;
2. la cum este imposibil ca să întoarcem timpul înapoi;
3. la cum trecutul şi viitorul nu sînt în puterea noastră, dar prezentul pe care îl trăim acum, da;
4. la cît de necunoscut este sfîrşitul vieţii noastre;
5. la cum trebuie mereu să fim pregătiţi pentru moarte – în fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare clipă;
6. la cum, din această cauză, trebuie să ne aflăm pururea într-o stare sufletească de pocăinţă pentru păcatele noastre;
7. la cum în fiecare ceas trebuie să ne plîngem păcatele noastre cu amar, şi să ne aflăm mereu în starea duhovnicească pe care ne dorim să o avem în clipa ieşrii sufletului nostru.

Ce obligaţii morale avem faţă de duhovnicul nostru?

În porunca a cincea din Decalog se vorbeşte despre necesitatea respectării părinţilor noştri (Deuteronom 5, 16). Această poruncă se referă în primul rînd la părinţii care ne-au dat viaţă, ne-au crescut şi educat pentru această lume, cît şi pentru cealaltă existenţă veşnică. În al doilea rînd, această poruncă se referă şi la părinţii noştri duhovniceşti: naşii de botez, de la cununia religioasă, cît şi la duhovnicul nostru care are un rol foarte important în relaţia noastră cu Dumnezeu.

Faţă de părintele duhovnic avem multe îndatoriri morale:

a) Să-l cinstim pentru demnitatea preoţească pe care o are prin Taina hirotoniei de la bunul Dumnezeu. Să-i arătăm respectul cuvenit, deoarece el este "omul lui Dumnezeu" şi "împăciuitorul nostru cu Dumnezeu". A spune "sărut-mîna" părinte duhovnic şi chiar a-i săruta mîna dreaptă duhovnicului este o cinstire pe care i-o aducem, deoarece atunci cînd ne aflăm la spovedanie, părintele cu mîna dreaptă ne face semnul Crucii pe cap, rostind formula liturgică de dezlegare a tuturor păcatelor mărturisite cu multă căinţă şi cu hotărîrea de a nu le mai repeta niciodată.

b) Întotdeauna, cînd scriem pomelnicul pentru a-l da la altar să fie citit, este foarte bine ca să punem primul numele părintelui duhovnic, în semn de respect deosebit. Pe linie religioasă,   părintele duhovnic este cel mai mare din familia noastră şi dintre prietenii noştri cei mai apropiaţi. Dumnezeu ascultă cu bucurie rostirea tuturor numelor scrise de noi pe pomelnic; în faţa lui Dumnezeu toate numele rostite se bucură de aceeaşi preţuire.

c) Să ne rugăm cît mai des pentru părintele nostru duhovnic deoarece are mare nevoie sufletească de acest sprijin moral. Gîndiţi-vă că, la fiecare spovedanie, mergem la părintele duhovnic şi îi lăsăm lui toate păcatele noastre, unele foarte grele, unele mizerabile şi plecăm de acolo uşuraţi, curaţi ca nişte fulgi albi de zăpadă, iar pe bietul părinte l-am lăsat împovărat cu atîtea păcate. Apoi trebuie luat în calcul că zeci şi sute de persoane, ca şi noi, vin foarte des la părintele duhovnic făcînd acelaşi lucru.

Toţi pleacă uşuraţi, iar părintele nostru duhovnic, bietul de el, trage de toate păcatele noastre în faţa lui Dumnezeu. Duce pe umerii lui o mare şi grea povară. Trebuie şi noi să-l ajutăm pe părintele duhovnic cu multă rugăciune înlăcrimată. Este bine să fim solidari în această lucrare de refacere sufletească a părintelui duhovnic. Putem face metanii sau închinăciuni la pămînt în faţa icoanei Mîntuitorului Iisus Hristos; putem rosti rugăciuni: Acatist sau Paraclis, sau să citim chiar din Psaltire, special pentru el. De asemenea, în multe cărţi de religie există rugăciune formulată special pentru duhovnicul nostru.

d) Atunci cînd duhovnicul nostru pleacă din lumea aceasta la bunul Dumnezeu, să venim la mormîntul lui să-i aprindem o candelă sau o lumînare însoţită de o lacrimă înflorită cu parfumul recunoştinţei în ea. Părintele duhovnic nu are nevoie de flori de la noi, ci de lacrimi pe care să le vărsăm pe mormîntul lui, căci şi el, tot timpul vieţii cît a trăit pe pămînt, a vărsat lacrimi la rugăciune şi pentru păcatele noastre.

e) Cînd oficiem parastase pentru cei din familia noastră, să nu uităm să trecem şi numele părintelui nostru duhovnic! Rugăciunile pe care noi le facem pentru duhovnic sînt cele mai frumoase daruri duhovniceşti pe care i le putem trimite în lumea de dincolo cu destinaţia clară: "pentru părintele meu duhovnic x, y".

f) Cea mai mare obligaţie morală faţă de părintele nostru duhovnic este să nu-i uităm sfaturile duhovniceşti; să le punem în practică şi să avem o viaţă curată, demnă de un ucenic ales şi preferat de duhovnicul nostru. Viaţa noastră îmbunătăţită cu multe virtuţi creştineşti este cea mai frumoasă recunoştinţă faţă de bunul nostru părinte duhovnic.

Fiecare dintre noi să facem, după putere, cît mai multă rugăciune pentru duhovnicul nostru!