Ca toate sarbatorile din calendarul bisericesc, serbarea Mosilor de iarna nu este intimplatoare, deoarece a doua zi, in Sfinta Evanghelie se va face referire la ziua judecatii de la sfirsitul lumii, cind cei vii, dar si cei morti, vor primi pe vecie locul din rai sau din iad. Cealalta zi de simbata din cursul anului bisericesc consacrata in chip special pomenirii mortilor este simbata dinaintea Dumincii Pogoririi Duhului Sfint (Simbata Rusaliilor). Dupa cum se stie la 40 de zile de la trecerea din lumea aceasta in cea de dincolo, fiecare om va avea parte de o judecata particulara in urma careia, in functie de faptele sale, se va stabili un loc vremelnic de osinda sau de fericire. La sfirsitul lumii va avea loc o noua judecata, cu o sentinta definitiva. Desi la aceasta judecata se vor arata si urmarile faptelor noastre, atunci vor avea mare importanta si rugaciunile pe care cei vii le vor fi facut pentru cei morti. Drept urmare, Biserica Ortodoxa a introdus aceaste zile speciale spre a aminti periodic credinciosilor despre datoria pe care o au de a nu da uitarii pe cei morti si de a-si aduce aminte de moarte si de judecata viitoare, spre a-si indrepta viata. Pentru credinciosii ortodocsi, sambata este ziua pomenirii mortilor în nadejdea invierii.
In toate marile religii ale lumii se vorbeste despre nemurirea sufletului si despre o continuare a vietii intocmai ca pe pamant, decedatul avand nevoie de anumite obiecte si mai ales de mancare. Sapaturile arheologice au scos la iveala dovezi incontestabile ale acestei credinte, in morminte descoperindu-se obiecte de podoaba, de uz personal, precum si amfore de ulei, cereale si vin.
Se stie ca legaturile dintre lumea aceasta si cea de Dincolo nu se rup total, odata cu trecerea cuiva la cele vesnice, ci se mentin sub o alta forma, si anume, cea a viselor. In aceste vise, cel de aici si cel de Dincolo stau fata in fata si comunica intr-o formula inversata: mortul vorbeste comunicand ceva, iar viul tace ascultand.
Se stie ca legaturile dintre lumea aceasta si cea de Dincolo nu se rup total, odata cu trecerea cuiva la cele vesnice, ci se mentin sub o alta forma, si anume, cea a viselor. In aceste vise, cel de aici si cel de Dincolo stau fata in fata si comunica intr-o formula inversata: mortul vorbeste comunicand ceva, iar viul tace ascultand.
In sambata premergatoare duminicii Infricosatoarei Judecati - ziua in care se lasa sec de carne pentru Postul Sfintelor Pasti, Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceasta sambata este cunoscuta in popor sub denumirea "Mosii de iarna“. Exista pomenirea mortilor, pentru ca Biserica nu vede in moarte sfarsitul existentei omului.
Astfel, sambata 6 februarie, in fiecare biserica se oficiaza Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiti. In ziua in care se savarseste Sfanta Liturghie, preotul scoate miride (particele) din prescura, pentru vii si morti. Ele sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de Agnet - partea din prescura care reprezinta pe Hristos, ca dragostea Lui sa se reverse si asupra lor. Amintim ca in cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul lui Hristos de pe Sfantul Disc.
Cine poate fi pomenit?
Se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Nu pot fi pomeniti cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se savarseste numai pentru cei care sunt membri ai ei, adica au devenit prin Sfintele Taine, madulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniti nici copiii morti nebotezati, pentru ca ei nu sunt membri ai Bisericii. In slujba de la inmormantarea pruncilor se spune: "Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Tu ai fagaduit sa dai imparatia cerurilor celor nascuti din apa si din Duh“, ceea ce ne arata ca ei au fost botezati.
Mosii de iarna
In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare Biserica a randuit sa se faca pomenire de Infricosata Judecata si A doua venire a Domnului la care ne vom infatisa cu totii. Pentru ca multi crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru toti acestia, ca sa se bucure de fericirea vesnica.
Simion Florea Marian mentiona in lucrarea "Trilogia vietii“, "ca pe tot parcursul anului, in spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi“. Cuvantul "mosi“ vine de la "stramosi“, si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul "mosi" sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: "Mosii de primavara" (de Macinici), "Mosii de vara" (sambata dinaintea Rusaliilor), "Mosii de toamna" (in prima sambata din luna noiembrie), "Mosii de iarna" (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Sambata, zi de pomenire a celor adormiti
Sfintii Parinti au randuit ca sambata sa se faca pomenirea celor adormiti, pentru ca este ziua in care Hristos a stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad, ca sa-i elibereze pe dreptii adormiti. Pe de alta parte sambata e deschisa spre duminica, ziua invierii cu trupul. Duminica este numita si ziua a opta, pentru ca este ziua inceputului fara de sfarsit, ea nu va mai fi urmata de alte zile, va fi eterna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu