Deschiderea anului de invatamant 2011- 2012 (12 septembrie 2011)

Elevii de la Scoala  cu clasele I-VIII nr.29 ,,Mihai Viteazul"   si copiii de la Gradinita nr.51 cu program normal din Municipiul Constanta  s-au bucurat astazi  alaturi de parinti si bunici, de primul clopotel, de prima strigare
a catalogului,de intonarea Imnului National si nu in ultimul rand de participarea la slujba religioasa oficiata de Parintele  Petru-Ciprian Pricop . La finalul slujbei religioase , Parintele Petru-Ciprian a rostit un cuvant de intampinare si binecuvantare pentru copiii,elevii ,cadrele didactice si pentru toti cei prezenti la deschiderea anului scolar 2011-2012.

Cuvantul de deschidere a noului an scolar la Constanta -  ISJ Constanta

Dragi elevi, stimaţi părinţi, onoraţi dascăli,

La fiecare început de septembrie, noi toţi, elevi, părinţi, cadre didactice, întoarcem filele calendarului și rememorăm primele zile de școală din viaţa fiecăruia dintre noi, cu emoţiile, sfiala și optimismul pe care le-am trăit an de an.
Începutul unui nou an școlar, dincolo de momentul festiv și de bucuria pe care o trăim, ne reamintește că a sosit clipa să urcăm încă o treaptă spre maturitate, spre cunoaștere.
Învăţătura este mijlocul prin care putem atinge cunoașterea și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să conștientizăm că numai prin unirea eforturilor putem realiza schimbarea.

Întreaga perioadă de formare și modelare începe în familie, de unde copiii trebuie să înţeleagă şi să asimileze dimensiunea educaţiei, care se consolidează ulterior, în mod organizat, în școală și se continuă toată viaţa în relaţiile interumane. Pentru aceste motive, toţi, de la copii la părinţi, de la educatori la autorităţile cu responsabilităţi în acest domeniu, avem datoria ca, în ciuda obstacolelor care se ivesc de-a lungul timpului, să ne îndeplinim misiunea. Pentru a atinge acest scop, voi, dragi elevi, prin ascultare și receptivitate să fiţi dornici de a învăţa din știinţa educatorilor voștri ca să creșteţi frumoși și înţelepţi!

În alt plan, dumneavoastră, stimaţi dascăli sunteţi chemaţi să îndepliniţi o profesie deloc ușoară, dar frumoasă, purtând responsabilitatea de a lumina mintea și de a sensibiliza sufletul tinerilor aflaţi pe băncile școlii!
Nu în ultimul rand, dragi părinţi ai acestor elevi, trebuie să fiţi preocupaţi nu doar de grijile materiale, care, e adevarat, ne copleșesc de multe ori, ci să vă implicaţi în această muncă de educaţie într-o strânsă relaţie cu școala!
Fie ca începutul acestui nou an școlar să fie o zi de sărbătoare și de încredere că toţi elevii judeţului Constanţa vor găsi în școală un sprijin, că noul început le va da putere dascălilor să-și asume responsabilitatea nu doar în planul strict didactic, ci și personal, că așteptările părinţilor, ale copiilor și ale întregii comunităţi îşi vor găsi împlinirea în realizările acestora, în formarea lor ca oameni cinstiţi și demni.


Tuturor, vă dorim mult succes în noul an şcolar!
Inspector Școlar General,
prof. dr. Aliss Andreescu și echipa ISJ Constanta

IMNUL NATIONAL AL ROMÂNIEI 

                            „Deșteaptă-te, române!”

„Deșteaptă-te, române!” este, din 1990,imnul național al României . Muzica are autor necunoscut ,iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.

De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost și cazul în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul  național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 - 1878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forțat să abdice, „Deșteaptă-te, române!”, ca și alte marșuri și cântece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată dar fără versurile originale.

În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste,imnul  s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.