100 de poveţe ortodoxe
1 .Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii.
2. Dumnezeu cheamă pe toţi la sine dar necredincioşii nu ascultă, iar când vine necazul peste ei şi îi înconjoară nenorocirea ei strigă şi cheamă pe Dumnezeu. Atunci şi Dumnezeu nu îi ascultă şi nu îi aude pe cei care nu se întorc de la păcat.
3. De vrei să te mântuieşti cu întrebarea să călătoreşti.
4. Mântuirea stă în bună sfătuire; cei care nu se sfătuiesc cad ca frunzele. Ca în orice treabă dacă nu te sfătuieşti...
5. Cel ce crede în Dumnezeu se teme de El şi împlineşte poruncile Sale.
6. Crede, cercetează şi învaţă credinţa ortodoxă.
7. Puneţi nădejdea în Dumnezeu din toată inima şi nu te bizui pe priceperea ta.
8. Cinsteşte pe Dumnezeu din averea ta şi din roadele pământului tău şi din roadele muncii tale. Atunci cămările şi hambarul tău se va umple de grâu, de untdelemn, de vin şi de toate bunătăţile.
9. Nu te supăra când te ceartă şi te mustră Dumnezeu, că Dumnezeu ceartă tot omul pe care îl iubeşte şi pedepseşte ca un tată pe tot omul care îi este drag iar la urmă vine mângâierea şi bucuria.
10 .Fereşte-te de prietenia cu femeile străine, frumoase şi ademenitoare ca să nu cazi în păcat că nu poate cineva să pună cărbuni în sân şi să nu se frigă sau să meargă pe jăratec şi să nu-şi frigă tălpile.
11. Numai binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte iar osteneala fără Dumnezeu nu e bună de nimic.
12. Frica de Dumnezeu lungeşte viaţa omului, iar cei necredincioşi vor trăi puţin.
13. Mândria nu dă prilej decât numai la ceartă iar cei înţelepţi primesc sfaturile. La o discuţie aprinsă, cel înţelept cedează primul.
14. Cine cruţă nuiaua îşi urăşte copilul iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme.
15. Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă prostia.
16. Nu sta la masa omului zgârcit şi nu mânca mâncarea lui, căci el zice ia, mănâncă, iar inima lui nu-i pentru tine şi îţi numără bucăţile pe care le mănânci.
17. Trei lucruri, trei năravuri, trei patimi îl sărăcesc pe om şi îl fac de poartă zdrenţe: lenea, beţia, distracţia. Deci să nu fii printre leneşi, printre beţivi şi printre cei care se distrează.
18. De trei feluri de oameni se scârbeşte Dumnezeu şi toată lumea înţeleaptă: omul bogat şi mincinos, omul sărac şi mândru, omul bătrân şi desfrânat.
19. Păcătoşii sunt ca sacii cărbunarului, se murdăresc unul de altul. Deci fereşte-te tu, cel cu sufletul curat şi haină albă de cei ce stau în cărbuni şi mocirla păcatelor ca să nu te faci negru şi murdar ca ei.
20. Dreptatea îi place oricui dar să fie de partea lui.
21. Să te laude alţii şi nu gura ta, un străin şi nu buzele tale.
22. Ce să-i cerem lui Dumnezeu: Doamne, nu îmi da prea multă bogăţie ca să nu mă mândresc şi să uit de Dumnezeu. Nu-mi da nici prea multă sărăcie ca să nu mă apuc de furat, ci dă-mi numai pâinea care-mi este de trebuinţă.
23. Tinere, feciorule: caută-ţi un tovarăş de viaţă din fetele credincioase cu multă frică de Dumnezeu, timidă, ruşinoasă, harnică, modestă şi blândă, ea va fi pentru tine cea mai mare bogăţie şi îţi va lungi viaţa, ea se dă în dar celor ce se tem de Dumnezeu.
24. Nu te lăsa a doua oară tras la păcat, că şi pentru o singură dată nu vei scăpa nevinovat.
25. Mai bine să nu făgăduieşti, decât să făgăduieşti şi să nu împlineşti.
26. Caută pe Dumnezeu câtă vreme îl poţi găsi şi strigă la el câtă vreme este aproape de tine.
27. Adună la tinereţe ca să ai la bătrâneţe.
28. Să nu fii leneş cu mâinile şi harnic cu gura.
29. Adu-ţi aminte de Dumnezeu din tinereţe şi slujeşte-i Lui, nu lăsa până la bătrâneţe, că atunci nu vei mai putea face nimic pentru mântuirea sufletului tău.
30. Mulţi să fie prietenii tăi, dar inima să o dai unuia dintr-o mie. Secretul nimănui să nu-l dai.
31. De vrei să faci un prieten, mai întâi pune-l la încercare.
32. A fi mare nu-i mirare, a fi om, e lucru mare.
33. Cine ajută Biserica, Mănăstirile şi pe săraci, acela împrumută lui Dumnezeu.
34. De vrei să fii fericit în Rai şi pe pământ, cu un ochi să priveşti cerul şi cu unul pământul, cu o mână să aduni pâinea şi cele de trebuinţă şi cu o mână să te ţii de Dumnezeu, să fii în permanentă în legătură cu Dumnezeu.
35. Bărbaţilor, nu îmbrăcaţi haine femeieşti, femeilor nu îmbrăcaţi haine bărbăteşti. Cei ce fac aceasta, urâciune este în faţa lui Dumnezeu.(Deuteronom 22-5)
36. Pe cei vii învaţă-i, vorbeşte-le, iar pentru cei morţi te roagă, jeleşte şi plângi la înmormântarea lor.
37. Mare urgie este femeia beţivă la casa omului şi ruşinea ei cu nimic nu se poate acoperi.
38. Mare dar este femeia ruşinoasă la casa omului. Este cea mai mare bogăţie.
39. Din gura omului prost nu căuta să primeşti sfaturi şi învăţături.
40. Nu asculta pe nimeni când este vorba de paguba sufletului tău.
41. Să nu-ţi fie ruşine să-ţi mărturiseşti păcatele tale.
42. Nu te supune omului nebun şi nu măguli faţa celui puternic.
43. Să fii repede la ascultat şi încet la răspuns.
44. Bani să nu împrumuţi iar dacă ai împrumutat socoate-i ca pierduţi.
45. Nu te pune garant(chezaş) pentru nimeni.
46. Gândeşte-te la ceasul morţii cum vei sta în faţa judecăţii lui Dumnezeu şi niciodată nu vei greşi.
47. În tot momentul pune-ţi întrebarea şi dă răspunsul. Cine eşti, ce eşti, de unde vii şi unde te duci ?
Eşti un muritor, eşti un păcătos, vii de la Dumnezeu şi te întorci tot la Dumnezeu.
48. Mai fericit este să dai milostenie decât să primeşti milostenie.
49. Să fie mâna ta întinsă la dat şi strânsă la luat.
50. Cu omul beţiv să nu te întovărăşeşti că el nu va putea păstra secretul.
51. Omul beţiv se aseamănă cu omul nebun şi fără minte.
52. În tot timpul să te gândeşti cum este Dumnezeu.
53. Dumnezeu este atotputernic, peste totul.
54. Dumnezeu este atotvăzător, vede totul.
55. Dumnezeu este atotdrept, face numai dreptate. Omul este dator să facă pace iar Dumnezeu să facă dreptate.
56. Dumnezeu este atotiertător, iartă pe toţi cei care se întorc de la păcat.
57. Dumnezeu este atotmilostiv.
58. Cei mai mari duşmani ai bisericii lui Hristos sunt sectanţii. Sfântul Apostol Pavel spune: « cu omul sectant(eretic) să nu stai de vorbă decât cel mult de două ori. La el să nu te duci, la tine să nu-l primeşti şi nici o prietenie să nu ai cu el. »
59. Creştinul ortodox este fiul Bisericii lui Hristos şi ostaş al lui Hristos care luptă până la moarte pentru a dobândi cununa veşniciei şi viaţă veşnică, făcându-şi cruce la tot pasul înlătură răul, luptând contra păcatului.
60. Ce sunt ereticii (sectanţii ) ? Dezarmaţi de Sfânta Cruce, despărţiţi de Biserică şi de toate tainele.
61. Creştinul care lipseşte trei duminici la rând de la Sfânta Biserică pierde pe îngerul păzitor de la Botez.
62. Ce este un călugăr ?
Este un înger în trup, asemănător cu Sf. Ioan Botezătorul, un ostaş devotat al lui Hristos care se dă de bună voie jertfă pentru triumful Bisericii lui Hristos şi care păstrează sfintele canoane, tipicul tuturor slujbelor creştine ortodoxe. Iar dacă calcă jurământul şi se căsătoreşte , se aseamănă cu Iuda vânzătorul şi cu diavolul cel căzut din cer, din înger luminat, diavol întunecat.
63. Credinţa este în cele nevăzute, dar se simte cu mintea şi sufletul din care se naşte Nădejdea şi Dragostea.
64. Ce este rugăciunea ?
Rugăciunea este vorbirea cu Dumnezeu. Ea este de trei feluri: de cerere, de mulţumire şi de laudă.
65. Ce este postul ?
Postul este porunca dumnezeiască dată primilor oameni, Adam şi Eva din Vechiul Testament. Postul este porunca dată de Iisus Hristos în Noul Testament. Postul este porunca dată de Dumnezeu prin Sf. Părinţi în Sfintele Canoane. De la leagăn şi până la mormânt suntem datori să postim cele 4 posturi de peste an, precum şi miercurea şi vinerea şi cele trei zile de peste an: Ajunul Bobotezei, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, Înălţarea Sf. Cruci. Nimeni nu poate fi dezlegat să nu postească posturile de mai sus oricât de tânăr sau oricât de bătrân ar fi. Postul este aripa rugăciunii. Cel ce nu poate posti să ceară sfatul preotului duhovnic. Postul este pravila sănătăţii. Postul este călăuza tineretului. Postul este cinstea şi lauda bătrânilor.
66. Plăcut lucru este înaintea lui Dumnezeu să te împărtăşeşti, dar pregătit! Nepregătit şi cu nepăsare, este mare păcat, foc şi osândă.
67. Cel ce înjură pe Dumnezeu, pe Creatorul sau, săvârşeşte păcat strigător la cer şi aşa îşi va auzi glasul său la judecată, cum L-a înjurat pe Dumnezeu. Deci părăseşte acest obicei, roagă-te şi plângi să te ierte Dumnezeu.
68. Cel ce fumează săvârşeşte păcat pentru că distruge ‘sălaşul sufletului’ care este trupul. Fumatul este o sinucidere lentă.
69. Cel ce fură sau a furat, să dea înapoi şi să nu mai fure, cum a făcut şi vameşul Zaheu. Altfel nu va fi iertat.
70. Dumnezeu va nimici înainte de vreme pe mamele ucigaşe, nu le va lăsa să îmbătrânească pe pământ ci le va duce înainte de vreme în Iad, aşa cum şi ele au omorât pe copiii lor înainte de a se naşte. În aceeaşi osândă şi pedeapsă vor cădea şi soţii acelor mame ucigaşe, ca taţii ucigaşi ai acelor copii lipsiţi de apărare. (Înţelepciunea lui Solomon 12,5-6 ).
71. Nu vrei să fii tată, nu vrei să fii mamă, nu ţi-e drag să ai copii mai mulţi decât ţi-i rânduieşte Dumnezeu, nu te căsători, nu te înjuga la căruţa familială, nu batjocori taina cununiei, trăieşte în feciorie.
72. În viaţa ta, cum voieşti să se poarte şi să-ţi facă ţie alţii, tot aşa fă şi tu altora.
73. Din tot sufletul tău teme-te de Dumnezeu şi pe toţi preoţii Lui cinsteşte-i.
74. În viaţa ta, tot binele şi toată milostenia să o faci la cel credincios şi cu frică de Dumnezeu şi nu cu cel necredincios şi vei avea plată la Dumnezeu.
75. Nu uita să faci şi răposaţilor, parte din roadele pământului.
76. Roagă-te şi munceşte.
77. Cine nu vrea să muncească, acela să nu mănânce.
78. Bunătatea nu interzice umilinţa.
79. Să umplem timpul cu esenţialul.
80. Mai înainte de a merge la Sfânta Biserică împacă-te cu toţi cu care eşti certat.
81. Lasă şi tu din inimă şi iartă tuturor celor ce ţi-au greşit cu ceva.
82. Îmbracă-te într-o ţinută curată, dar modestă, ba chiar smerită, ştiind că nu mergi la teatru, ci ca să te rogi lui Dumnezeu cu umilinţă şi cu lacrimi, pentru iertarea păcatelor tale.
83. Dacă duci un dar, cât de mic, în biserică lumânări, tămâie curată şi un pomelnic pentru a fi pomenit, tu şi toţi ai casei tale la Sfânta Liturghie, împacă-te cu apropiaţii tăi şi cu Dumnezeu.
84. Sileşte-te după putere ca să fii la Sfânta Biserică mai înainte de a începe slujba, ca să ai timp să te închini în linişte pe la sfintele icoane şi să poţi da din vreme spre pomenire pomelnicul.
85. Dacă din întâmplare ai sosit după începerea slujbei, apoi stai liniştit la locul tău; ca să nu faci tulburare şi altora prin umblarea ta de colo până colo. Această sminteală este mai mare păcat decât binele ce-l faci. Pacea şi desăvârşita linişte este de absolută trebuinţă. Caută pacea cu tine însuţi, pacea cu aproapele şi pacea cu Dumnezeu în tot timpul vieţii tale.
86. Stând în biserică, nu privi în dreapta şi în stânga căci aceasta te sustrage de la gândirea spre Dumnezeu.
87. Vorbirea în biserică e un păcat foarte mare. Nici tu nu te rogi şi împiedici şi pe altul de a se ruga. De aceea starea ta în biserică în loc să-ţi fie spre folos şi spre iertare îţi va fi spre osândă şi păcat.
88. Urmăreşte cu mintea tot ce se citeşte şi se cântă şi repetă şi tu în minte rugăciunile, măcar cele mai însemnate.
89. Sileşte-te în timpul slujbei să nu te abaţi cu mintea la nimic pământesc, pentru ca măcar două ceasuri din săptămână să trăieşti şi tu în adevărata reculegere şi rugăciune.
90. Când te închini, fă semnul Crucii complet şi cu luare aminte. Făcând semnul Sfintei Cruci în batjocură înseamnă că batjocoreşti pe Stăpânul ei, în numele căruia te închini. Mai de folos este să faci Crucea odată cum se cuvine, decât să fluturi de multe ori cu mâna fără să ştii tu, nici alţii, ce voieşti să faci; prin aceasta vei stârni râsul celor care te văd, făcând sminteală altora şi ţie îţi va fi spre păcat.
91. Ascultă cu luare aminte toată slujba până la sfârşit. Numai aşa ţi-ai făcut datoria deplină către sufletul tău. După cum dai hrană îndestulată corpului tău toată săptămâna, dă şi sufletului tău măcar odată să se sature de cuvântul lui Dumnezeu, cel dătător de viaţă.
92. Sfânta Evanghelie, Apostolul şi Cazania sau predica, ascultă-le cu luare aminte, în aşa fel ca să poţi spune şi tu altora despre folosul şi învăţătura ce-ai luat din cuprinsul lor.
93. Când se împarte Sfânta Anaforă închină-te şi pe la Sfintele Icoane cu toată credinţa şi smerenia cuvenită.
94. Când te închini icoanelor, sărută chipul Sfântului la picioare, sau cel mult mâinile iar nu la faţă.
95. Plecând din biserică mergi grabnic acasă, ferindu-te de a te abate pe la cârciumi sau locuri unde se spun vorbe nefolositoare.
96. După ce stai la masă şi te odihneşti puţin apoi citeşte cărţi morale religioase şi meditează şi te roagă. Povăţuieşte pe toţi ai tăi spre cele sufleteşti.
97. Dacă ai de unde, cercetează şi bucură pe săraci prin milostenie, cu bucate, cu haine, cu bani şi din toate darurile ce ţi-a dat Bunul Dumnezeu. Asemenea şi cu cuvinte bune povăţuieşte pe cei neştiutori pe calea Domnului.
98. Dacă vei serba Duminicile şi sărbătorile în acest fel, apoi vei avea pe Dumnezeu cu tine.
99. Plictiseala. De ce, în toiul fericirii pământeşti noi ne plictisim şi simţim un gol în sufletul nostru? Pentru că un glas expresiv al inimii ne spune: Omule, nu căuta bunătăţile satisfăcătoare pe pământ, în această vale a deşertăciunii şi pieirii, fericirea ta nu e decât în Unicul Dumnezeu.
100. Dumnezeu se descoperă nu unei minţi ascuţite ci unei inimi curate!
2. Dumnezeu cheamă pe toţi la sine dar necredincioşii nu ascultă, iar când vine necazul peste ei şi îi înconjoară nenorocirea ei strigă şi cheamă pe Dumnezeu. Atunci şi Dumnezeu nu îi ascultă şi nu îi aude pe cei care nu se întorc de la păcat.
3. De vrei să te mântuieşti cu întrebarea să călătoreşti.
4. Mântuirea stă în bună sfătuire; cei care nu se sfătuiesc cad ca frunzele. Ca în orice treabă dacă nu te sfătuieşti...
5. Cel ce crede în Dumnezeu se teme de El şi împlineşte poruncile Sale.
6. Crede, cercetează şi învaţă credinţa ortodoxă.
7. Puneţi nădejdea în Dumnezeu din toată inima şi nu te bizui pe priceperea ta.
8. Cinsteşte pe Dumnezeu din averea ta şi din roadele pământului tău şi din roadele muncii tale. Atunci cămările şi hambarul tău se va umple de grâu, de untdelemn, de vin şi de toate bunătăţile.
9. Nu te supăra când te ceartă şi te mustră Dumnezeu, că Dumnezeu ceartă tot omul pe care îl iubeşte şi pedepseşte ca un tată pe tot omul care îi este drag iar la urmă vine mângâierea şi bucuria.
10 .Fereşte-te de prietenia cu femeile străine, frumoase şi ademenitoare ca să nu cazi în păcat că nu poate cineva să pună cărbuni în sân şi să nu se frigă sau să meargă pe jăratec şi să nu-şi frigă tălpile.
11. Numai binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte iar osteneala fără Dumnezeu nu e bună de nimic.
12. Frica de Dumnezeu lungeşte viaţa omului, iar cei necredincioşi vor trăi puţin.
13. Mândria nu dă prilej decât numai la ceartă iar cei înţelepţi primesc sfaturile. La o discuţie aprinsă, cel înţelept cedează primul.
14. Cine cruţă nuiaua îşi urăşte copilul iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme.
15. Cel încet la mânie este bogat în înţelepciune iar cel ce se mânie degrabă îşi dă pe faţă prostia.
16. Nu sta la masa omului zgârcit şi nu mânca mâncarea lui, căci el zice ia, mănâncă, iar inima lui nu-i pentru tine şi îţi numără bucăţile pe care le mănânci.
17. Trei lucruri, trei năravuri, trei patimi îl sărăcesc pe om şi îl fac de poartă zdrenţe: lenea, beţia, distracţia. Deci să nu fii printre leneşi, printre beţivi şi printre cei care se distrează.
18. De trei feluri de oameni se scârbeşte Dumnezeu şi toată lumea înţeleaptă: omul bogat şi mincinos, omul sărac şi mândru, omul bătrân şi desfrânat.
19. Păcătoşii sunt ca sacii cărbunarului, se murdăresc unul de altul. Deci fereşte-te tu, cel cu sufletul curat şi haină albă de cei ce stau în cărbuni şi mocirla păcatelor ca să nu te faci negru şi murdar ca ei.
20. Dreptatea îi place oricui dar să fie de partea lui.
21. Să te laude alţii şi nu gura ta, un străin şi nu buzele tale.
22. Ce să-i cerem lui Dumnezeu: Doamne, nu îmi da prea multă bogăţie ca să nu mă mândresc şi să uit de Dumnezeu. Nu-mi da nici prea multă sărăcie ca să nu mă apuc de furat, ci dă-mi numai pâinea care-mi este de trebuinţă.
23. Tinere, feciorule: caută-ţi un tovarăş de viaţă din fetele credincioase cu multă frică de Dumnezeu, timidă, ruşinoasă, harnică, modestă şi blândă, ea va fi pentru tine cea mai mare bogăţie şi îţi va lungi viaţa, ea se dă în dar celor ce se tem de Dumnezeu.
24. Nu te lăsa a doua oară tras la păcat, că şi pentru o singură dată nu vei scăpa nevinovat.
25. Mai bine să nu făgăduieşti, decât să făgăduieşti şi să nu împlineşti.
26. Caută pe Dumnezeu câtă vreme îl poţi găsi şi strigă la el câtă vreme este aproape de tine.
27. Adună la tinereţe ca să ai la bătrâneţe.
28. Să nu fii leneş cu mâinile şi harnic cu gura.
29. Adu-ţi aminte de Dumnezeu din tinereţe şi slujeşte-i Lui, nu lăsa până la bătrâneţe, că atunci nu vei mai putea face nimic pentru mântuirea sufletului tău.
30. Mulţi să fie prietenii tăi, dar inima să o dai unuia dintr-o mie. Secretul nimănui să nu-l dai.
31. De vrei să faci un prieten, mai întâi pune-l la încercare.
32. A fi mare nu-i mirare, a fi om, e lucru mare.
33. Cine ajută Biserica, Mănăstirile şi pe săraci, acela împrumută lui Dumnezeu.
34. De vrei să fii fericit în Rai şi pe pământ, cu un ochi să priveşti cerul şi cu unul pământul, cu o mână să aduni pâinea şi cele de trebuinţă şi cu o mână să te ţii de Dumnezeu, să fii în permanentă în legătură cu Dumnezeu.
35. Bărbaţilor, nu îmbrăcaţi haine femeieşti, femeilor nu îmbrăcaţi haine bărbăteşti. Cei ce fac aceasta, urâciune este în faţa lui Dumnezeu.(Deuteronom 22-5)
36. Pe cei vii învaţă-i, vorbeşte-le, iar pentru cei morţi te roagă, jeleşte şi plângi la înmormântarea lor.
37. Mare urgie este femeia beţivă la casa omului şi ruşinea ei cu nimic nu se poate acoperi.
38. Mare dar este femeia ruşinoasă la casa omului. Este cea mai mare bogăţie.
39. Din gura omului prost nu căuta să primeşti sfaturi şi învăţături.
40. Nu asculta pe nimeni când este vorba de paguba sufletului tău.
41. Să nu-ţi fie ruşine să-ţi mărturiseşti păcatele tale.
42. Nu te supune omului nebun şi nu măguli faţa celui puternic.
43. Să fii repede la ascultat şi încet la răspuns.
44. Bani să nu împrumuţi iar dacă ai împrumutat socoate-i ca pierduţi.
45. Nu te pune garant(chezaş) pentru nimeni.
46. Gândeşte-te la ceasul morţii cum vei sta în faţa judecăţii lui Dumnezeu şi niciodată nu vei greşi.
47. În tot momentul pune-ţi întrebarea şi dă răspunsul. Cine eşti, ce eşti, de unde vii şi unde te duci ?
Eşti un muritor, eşti un păcătos, vii de la Dumnezeu şi te întorci tot la Dumnezeu.
48. Mai fericit este să dai milostenie decât să primeşti milostenie.
49. Să fie mâna ta întinsă la dat şi strânsă la luat.
50. Cu omul beţiv să nu te întovărăşeşti că el nu va putea păstra secretul.
51. Omul beţiv se aseamănă cu omul nebun şi fără minte.
52. În tot timpul să te gândeşti cum este Dumnezeu.
53. Dumnezeu este atotputernic, peste totul.
54. Dumnezeu este atotvăzător, vede totul.
55. Dumnezeu este atotdrept, face numai dreptate. Omul este dator să facă pace iar Dumnezeu să facă dreptate.
56. Dumnezeu este atotiertător, iartă pe toţi cei care se întorc de la păcat.
57. Dumnezeu este atotmilostiv.
58. Cei mai mari duşmani ai bisericii lui Hristos sunt sectanţii. Sfântul Apostol Pavel spune: « cu omul sectant(eretic) să nu stai de vorbă decât cel mult de două ori. La el să nu te duci, la tine să nu-l primeşti şi nici o prietenie să nu ai cu el. »
59. Creştinul ortodox este fiul Bisericii lui Hristos şi ostaş al lui Hristos care luptă până la moarte pentru a dobândi cununa veşniciei şi viaţă veşnică, făcându-şi cruce la tot pasul înlătură răul, luptând contra păcatului.
60. Ce sunt ereticii (sectanţii ) ? Dezarmaţi de Sfânta Cruce, despărţiţi de Biserică şi de toate tainele.
61. Creştinul care lipseşte trei duminici la rând de la Sfânta Biserică pierde pe îngerul păzitor de la Botez.
62. Ce este un călugăr ?
Este un înger în trup, asemănător cu Sf. Ioan Botezătorul, un ostaş devotat al lui Hristos care se dă de bună voie jertfă pentru triumful Bisericii lui Hristos şi care păstrează sfintele canoane, tipicul tuturor slujbelor creştine ortodoxe. Iar dacă calcă jurământul şi se căsătoreşte , se aseamănă cu Iuda vânzătorul şi cu diavolul cel căzut din cer, din înger luminat, diavol întunecat.
63. Credinţa este în cele nevăzute, dar se simte cu mintea şi sufletul din care se naşte Nădejdea şi Dragostea.
64. Ce este rugăciunea ?
Rugăciunea este vorbirea cu Dumnezeu. Ea este de trei feluri: de cerere, de mulţumire şi de laudă.
65. Ce este postul ?
Postul este porunca dumnezeiască dată primilor oameni, Adam şi Eva din Vechiul Testament. Postul este porunca dată de Iisus Hristos în Noul Testament. Postul este porunca dată de Dumnezeu prin Sf. Părinţi în Sfintele Canoane. De la leagăn şi până la mormânt suntem datori să postim cele 4 posturi de peste an, precum şi miercurea şi vinerea şi cele trei zile de peste an: Ajunul Bobotezei, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, Înălţarea Sf. Cruci. Nimeni nu poate fi dezlegat să nu postească posturile de mai sus oricât de tânăr sau oricât de bătrân ar fi. Postul este aripa rugăciunii. Cel ce nu poate posti să ceară sfatul preotului duhovnic. Postul este pravila sănătăţii. Postul este călăuza tineretului. Postul este cinstea şi lauda bătrânilor.
66. Plăcut lucru este înaintea lui Dumnezeu să te împărtăşeşti, dar pregătit! Nepregătit şi cu nepăsare, este mare păcat, foc şi osândă.
67. Cel ce înjură pe Dumnezeu, pe Creatorul sau, săvârşeşte păcat strigător la cer şi aşa îşi va auzi glasul său la judecată, cum L-a înjurat pe Dumnezeu. Deci părăseşte acest obicei, roagă-te şi plângi să te ierte Dumnezeu.
68. Cel ce fumează săvârşeşte păcat pentru că distruge ‘sălaşul sufletului’ care este trupul. Fumatul este o sinucidere lentă.
69. Cel ce fură sau a furat, să dea înapoi şi să nu mai fure, cum a făcut şi vameşul Zaheu. Altfel nu va fi iertat.
70. Dumnezeu va nimici înainte de vreme pe mamele ucigaşe, nu le va lăsa să îmbătrânească pe pământ ci le va duce înainte de vreme în Iad, aşa cum şi ele au omorât pe copiii lor înainte de a se naşte. În aceeaşi osândă şi pedeapsă vor cădea şi soţii acelor mame ucigaşe, ca taţii ucigaşi ai acelor copii lipsiţi de apărare. (Înţelepciunea lui Solomon 12,5-6 ).
71. Nu vrei să fii tată, nu vrei să fii mamă, nu ţi-e drag să ai copii mai mulţi decât ţi-i rânduieşte Dumnezeu, nu te căsători, nu te înjuga la căruţa familială, nu batjocori taina cununiei, trăieşte în feciorie.
72. În viaţa ta, cum voieşti să se poarte şi să-ţi facă ţie alţii, tot aşa fă şi tu altora.
73. Din tot sufletul tău teme-te de Dumnezeu şi pe toţi preoţii Lui cinsteşte-i.
74. În viaţa ta, tot binele şi toată milostenia să o faci la cel credincios şi cu frică de Dumnezeu şi nu cu cel necredincios şi vei avea plată la Dumnezeu.
75. Nu uita să faci şi răposaţilor, parte din roadele pământului.
76. Roagă-te şi munceşte.
77. Cine nu vrea să muncească, acela să nu mănânce.
78. Bunătatea nu interzice umilinţa.
79. Să umplem timpul cu esenţialul.
80. Mai înainte de a merge la Sfânta Biserică împacă-te cu toţi cu care eşti certat.
81. Lasă şi tu din inimă şi iartă tuturor celor ce ţi-au greşit cu ceva.
82. Îmbracă-te într-o ţinută curată, dar modestă, ba chiar smerită, ştiind că nu mergi la teatru, ci ca să te rogi lui Dumnezeu cu umilinţă şi cu lacrimi, pentru iertarea păcatelor tale.
83. Dacă duci un dar, cât de mic, în biserică lumânări, tămâie curată şi un pomelnic pentru a fi pomenit, tu şi toţi ai casei tale la Sfânta Liturghie, împacă-te cu apropiaţii tăi şi cu Dumnezeu.
84. Sileşte-te după putere ca să fii la Sfânta Biserică mai înainte de a începe slujba, ca să ai timp să te închini în linişte pe la sfintele icoane şi să poţi da din vreme spre pomenire pomelnicul.
85. Dacă din întâmplare ai sosit după începerea slujbei, apoi stai liniştit la locul tău; ca să nu faci tulburare şi altora prin umblarea ta de colo până colo. Această sminteală este mai mare păcat decât binele ce-l faci. Pacea şi desăvârşita linişte este de absolută trebuinţă. Caută pacea cu tine însuţi, pacea cu aproapele şi pacea cu Dumnezeu în tot timpul vieţii tale.
86. Stând în biserică, nu privi în dreapta şi în stânga căci aceasta te sustrage de la gândirea spre Dumnezeu.
87. Vorbirea în biserică e un păcat foarte mare. Nici tu nu te rogi şi împiedici şi pe altul de a se ruga. De aceea starea ta în biserică în loc să-ţi fie spre folos şi spre iertare îţi va fi spre osândă şi păcat.
88. Urmăreşte cu mintea tot ce se citeşte şi se cântă şi repetă şi tu în minte rugăciunile, măcar cele mai însemnate.
89. Sileşte-te în timpul slujbei să nu te abaţi cu mintea la nimic pământesc, pentru ca măcar două ceasuri din săptămână să trăieşti şi tu în adevărata reculegere şi rugăciune.
90. Când te închini, fă semnul Crucii complet şi cu luare aminte. Făcând semnul Sfintei Cruci în batjocură înseamnă că batjocoreşti pe Stăpânul ei, în numele căruia te închini. Mai de folos este să faci Crucea odată cum se cuvine, decât să fluturi de multe ori cu mâna fără să ştii tu, nici alţii, ce voieşti să faci; prin aceasta vei stârni râsul celor care te văd, făcând sminteală altora şi ţie îţi va fi spre păcat.
91. Ascultă cu luare aminte toată slujba până la sfârşit. Numai aşa ţi-ai făcut datoria deplină către sufletul tău. După cum dai hrană îndestulată corpului tău toată săptămâna, dă şi sufletului tău măcar odată să se sature de cuvântul lui Dumnezeu, cel dătător de viaţă.
92. Sfânta Evanghelie, Apostolul şi Cazania sau predica, ascultă-le cu luare aminte, în aşa fel ca să poţi spune şi tu altora despre folosul şi învăţătura ce-ai luat din cuprinsul lor.
93. Când se împarte Sfânta Anaforă închină-te şi pe la Sfintele Icoane cu toată credinţa şi smerenia cuvenită.
94. Când te închini icoanelor, sărută chipul Sfântului la picioare, sau cel mult mâinile iar nu la faţă.
95. Plecând din biserică mergi grabnic acasă, ferindu-te de a te abate pe la cârciumi sau locuri unde se spun vorbe nefolositoare.
96. După ce stai la masă şi te odihneşti puţin apoi citeşte cărţi morale religioase şi meditează şi te roagă. Povăţuieşte pe toţi ai tăi spre cele sufleteşti.
97. Dacă ai de unde, cercetează şi bucură pe săraci prin milostenie, cu bucate, cu haine, cu bani şi din toate darurile ce ţi-a dat Bunul Dumnezeu. Asemenea şi cu cuvinte bune povăţuieşte pe cei neştiutori pe calea Domnului.
98. Dacă vei serba Duminicile şi sărbătorile în acest fel, apoi vei avea pe Dumnezeu cu tine.
99. Plictiseala. De ce, în toiul fericirii pământeşti noi ne plictisim şi simţim un gol în sufletul nostru? Pentru că un glas expresiv al inimii ne spune: Omule, nu căuta bunătăţile satisfăcătoare pe pământ, în această vale a deşertăciunii şi pieirii, fericirea ta nu e decât în Unicul Dumnezeu.
100. Dumnezeu se descoperă nu unei minţi ascuţite ci unei inimi curate!
Carte de rugăciuni pentru toate zilele trebuitoare fiecărui creştin
Mănăstirea Neamţ, anul 1937, pag. 60-63.
Mănăstirea Neamţ, anul 1937, pag. 60-63.
de monahul Gamaliil Păvăloiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu