Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie

Iubitul meu fiu, mai înainte de toate se cade să cinsteşti şi să lauzi neîncetat pe Dumnezeu cel mare şi bun şi milostiv şi ziditorul nostru cel înţelept, şi ziua şi noaptea şi în tot ceasul şi în tot locul. Şi se cuvine să-L slăveşti şi să-L măreşti neîncetat, cu glas necurmat şi cu cântări nepărăsite, ca pe Cela ce ne-au făcut şi ne-au scos din întuneric la lumină şi din nefiinţă la fiinţă. O, cât de mare este mila ta Doamne, şi gândul şi cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare şi minunată taină! O, cine va putea spune toate puterile Tale şi lauda slavei Tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, locui întru noi oamenii şi se arătă nouă. Dumnezeu a fost în cer şi om pe pământ şi într-amândouă desăvârşit. Şi pe om şi l-a făcut fiu iubit şi moştenitor împărăţiei sale. O, mare este taina înţelepciunii tale Doamne, care o ai cu noi oamenii! Cuvine-se dar să mărim pe Dumnezeul nostru şi să strigăm împreună cu David, zicând: „Strigați lui Dumnezeu, tot pământul, slujiţi lui Dumnezeu în veselie, intraţi înaintea lui cu bucurie şi cu veselie şi cu curăţie".