Dorind să fugă de lume, bătrânul Martinian a luat icoana și s-a retras într-o sihăstrie athonită. Acolo, Maica Domnului i s-a arătat, poruncindu-i să se întoarcă la mănăstire și să nu ascundă icoana de cei aflați în nevoi. Întorcându-se, mulți demonizați și bolnavi au primit vindecare prin rugăciunile rostite înaintea Sfintei Icoane.
Icoana Maicii Domnului „Izbăvitoarea” a fost adusă la Muntele Athos de schimonahul Martinian († 1884), care o primise cu mare evlavie de la pustnicul Teodul.
Condacul 1:
După ce schimonahul Martinian a murit († 1884), Icoana Maicii Domnului „Izbăvitoarea” a rămas în Mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos. Egumenul Macarie, a lăsat cu limbă de moarte ca icoana să fie dăruită Mănăstirii Simono-Kananitsk (Noul Athos) din Kaucaz, fapt ce s-a petrecut pe 20 iulie 1889.În ziua primei prăznuiri a Icoanei Maicii Domnului „Izbăvitoarea”, o furtună a aruncat la țărmul de lângă mănăstire peste o tonă de pește.Icoana este de tip „Hodighitria”. Fecioara Maria ține Pruncul pe brațul stâng și arată spre El cu mâna dreaptă, iar Pruncul Hristos binecuvântează cu mâna dreaptă.
Condacul 1:
Apărătoare Doamnă apără-ne de vrăjmaşii noştri, care se îndârjesc cu tărie să ne îndepărteze de Domnul nostru Iisus Hristos, şi învaţă-ne să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Icosul 1:
Mulţimi de îngeri vin, la porunca ta, Maică a noastră, să ne izbăvească pe noi din nevoi. Tu, însă, primeşte de la noi această rugăciune:
Bucură-te, Cea care pe îngeri îi trimiţi spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Împărăteasa cetelor de sus, al căror ajutor ceresc îl dăruieşti nouă;
Bucură-te, Cea care porunceşti îngerilor să ne păzească pe noi;
Bucură-te, Cea care cu oştire îngerească îi biruieşti pe vrăjmaşii noştri;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 2-lea:
Văzând cei izbăviţi din necazuri marele tău ajutor, ce l-au primit când s-au rugat ţie cu toată inima şi pe noi ne învaţă să cântăm Fiului tău, neîncetat: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Mulţime multă de credincioşi au înţeles, Izbăvitoare Doamnă, că Fiul tău te-a dăruit lumii şi celor din nevoi grabnică ajutătoare, de aceea îţi cântăm ţie acestea:
Bucură-te, Maica celor din nevoi;
Bucură-te, mângâiere a celor ce pătimesc;
Bucură-te, vindecarea celor bolnavi;
Bucură-te, nădejdea celor deznădăjduiţi;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 3-lea:
Puterea Celui Preaînalt te-a dăruit pe tine spre mântuirea lumii şi nouă, celor ce pierim în necazuri, ajutor. Şi cine nu a fost izbăvit prin tine şi cine nu cântă Fiului tău: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Având iubire nemărginită către neamul omenesc, ce suspinuri nu ai ascultat şi ce lacrimi nu ai şters ale celor care te cheamă pe tine, cântând:
Bucură-te, celor din necazuri grabnică ascultătoare;
Bucură-te, celor întristaţi şi necăjiţi mângâietoare;
Bucură-te, celor ce pier grabnică mântuire;
Bucură-te, celor legaţi slobozire;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 4-lea:
Din viforul necazurilor care vin asupra noastră, ne mântuieşte, Izbăvitoarea noastră, pe noi cei ce pierim; potoleşte furtuna şi alungă necazurile ca să cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
A auzit neamul omenesc de iubirea ta minunată faţă de creştini şi de grabnica ta izbăvire a celor ce sunt în primejdii şi care se învaţă a-ţi cânta:
Bucură-te, izbăvitoarea din nevoi a neamului omenesc;
Bucură-te, Ceea ce potoleşti furtunile acestei vieţi;
Bucură-te, Ceea ce ne dăruieşti bucurie în necazurile noastre;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 5-lea:
Asemănându-te stelei celei călăuzitoare, izgoneşte bezna şi întunericul din inimile noastre păcătoase, ca văzând pe Domnul în lumina iubirii tale să-I cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Au văzut oamenii că le eşti grabnică ajutoare în multe feluri de necazuri şi cu bucurie îţi cântă acestea:
Bucură-te, Ajutorul nostru în necazuri;
Bucură-te, că ne scoţi din scârbe;
Bucură-te, izgonitoarea întristărilor noastre;
Bucură-te, mângâierea sufletelor noastre;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 6-lea:
Propovăduiesc ajutorul tău şi iubirea ta, Maică, cei vindecaţi, cei mângâiaţi, cei bucuraţi şi cei mântuiţi din necazuri, şi cântă Fiului tău Atotputernic: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Ne-a răsărit, nouă, lumina mântuirii, în întunericul păcatelor ce ne înconjoară, Maică, şi ne-a învăţat să-ţi cântăm:
Bucură-te, Ceea ce izgoneşti întunericul păcatelor;
Bucură-te, Ceea ce alungi norul mâhnirii;
Bucură-te, Ceea ce luminezi întunericul sufletului;
Bucură-te, ceea ce trezeşti sufletele noastre cu lumina bucuriei;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 7-lea:
Noi, cei căzuţi în grea deznădejde, din pricina necazurilor ce ne apasă, cugetat-am la tine, Izbăvitoare, şi am căpătat întărire şi mângâiere, cântând Fiului tău: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Minunată şi neaşteptată ni s-a arătat nouă mila ta cea mare, pe care am primit-o din mâna ta puternică, de aceea pretutindeni îţi cântăm:
Bucură-te, Împărăteasă preaputernică;
Bucură-te, cea care ne primeşti sub ocrotirea ta;
Bucură-te, cea care ne dăruieşti apărarea ta;
Bucură-te, cea care biruieşti pe vrăjmaşii noştri;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 8-lea:
Minune neînţeleasă văd cei sortiţi morţii şi cei ce se află în felurite nevoi, că fără de veste mântuire şi izbăvire de la tine, Atotiubitoare, primesc şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Toţi cei ce vă găsiţi în întunericul necazurilor, toţi cei învolburaţi de furtuna suferinţelor, alergaţi la limanul cel blând şi la ajutorul acoperământului Fecioarei Izbăvitoare şi-i cântaţi:
Bucură-te, izvorul bucuriei;
Bucură-te, alungarea tristeţilor;
Bucură-te, micşorarea necazurilor;
Bucură-te, dătătoarea tihnei;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 9-lea:
Toată firea omenească te laudă pe tine Maică şi cântă ţie, celei ce ne aduci nenumărate bunătăţi în locul întristării, şi slăvesc pe Fiul tău, strigând: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Cei întelepţi şi iscusiţi la minte văzând grabnica şi minunata izbăvire a celor din nevoi, s-au mirat şi ţi-au cântat ţie aşa:
Bucură-te, ceea ce uimeşti lumea cu minunile tale;
Bucură-te, ceea ce ne întăreşti cu minunile tale;
Bucură-te, ceea ce strici nedumnezeirea cu minunile tale;
Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe vrăjmaşi cu puterea dumnezeirii;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 10-lea:
Mântuieşte şi miluieşte tot sufletul omenesc, cel necăjit şi întristat, tu, cea care cu toată dragostea îi porţi de grijă, măcar că nu s-a învăţat să cânte Fiului tău: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Zid tare de apărare creştinilor eşti şi oricărui suflet îngrădire s-a arătat icoana ta, Izbăvitoare, şi cu minuni s-a preamărit în lume, iar noi îţi cântăm:
Bucură-te, Povăţuitoarea noastră, care prin sorţi ţi-ai ales Sfântul Munte Athos;
Bucură-te, Izbăvirea noastră, care cu binecuvântarea ta ai binecuvântat Noul Athos;
Bucură-te, bucuria noastră, ceea ce ne-ai dăruit icoana ta semn al unităţii plaiurilor noastre;
Bucură-te, vesnica noastră bucurie, care prin minunata ta purtare de grijă ne ocroteşti cu icoana ta;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 11-lea:
Cântare neîncetată îti aduc ţie cei care prin tine iarăşi au dobândit izbăvire şi bucurie, şi dumnezeiescului tău Fiu îi cântă: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Făclie luminoasă, strălucind în negura păcatelor, s-a arătat nouă icoana ta, Izbăvitoare, şi ne-a învăţat să cântăm:
Bucură-te, cea care ne izbăveşti de foamete;
Bucură-te, cea care izgoneşti firea cea aducătoare de pagube în lumea plantelor;
Bucură-te, cea care izbăveşti de la pieire câmpurile, pădurile şi toată verdeaţa;
Bucură-te, mângâiere a ţăranilor întristaţi şi binecuvântarea muncii lor;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 12-lea:
Har izvorând de la icoana ta, Izbăvitoare, râu îmbelşugat de vindecări ne-ai dăruit şi inimile noastre le-al întărit cu veselie şi prin aceasta pe toţi i-ai învătat să-ţi cânte ţie, Maică, şi Fiului tău şi Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Vestim multime a vindecărilor tale; vestim mai presus de toate învierea copilului Anastasie şi cu glas de bucurie cântăm:
Bucură-te, celor morţi înviere;
Bucură-te, celor omorâţi cu inima însufleţire;
Bucură-te, ceea ce ne scoţi din veşnicul foc şi din moarte;
Bucură-te, apărare şi nădejde după moartea noastră;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Condacul al 13-lea:
O, Preacântată şi Preaiubită Maică, milostiveste-te şi acum şi ne miluieşte, izbăveşte-ne pe noi cei ce suntem în dureri şi suferinţe şi ne învaţă pe noi să cântăm din toată inima lui Dumnezeu, celui Atoateiertător: Aliluia! (de 3 ori)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Mulţimi de îngeri vin, la porunca ta, Maică a noastră, să ne izbăvească pe noi din nevoi. Tu, însă, primeşte de la noi această rugăciune:
Bucură-te, Cea care pe îngeri îi trimiţi spre mântuirea noastră;
Bucură-te, Împărăteasa cetelor de sus, al căror ajutor ceresc îl dăruieşti nouă;
Bucură-te, Cea care porunceşti îngerilor să ne păzească pe noi;
Bucură-te, Cea care cu oştire îngerească îi biruieşti pe vrăjmaşii noştri;
Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
şi Condacul 1:
A părătoare Doamnă apără-ne de vrăjmaşii noştri, care se îndârjesc cu tărie să ne îndepărteze de Domnul nostru Iisus Hristos, şi învaţă-ne să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, Izbăvitoare, care pe noi, cei necăjiţi, din chinuri, din nevoi şi din moarte ne mântuieşti.
Rugăciune:
O, Maică a lui Dumnezeu, ajutorul şi apărarea noastră, te rugăm, fii Izbăvitoarea noastră, căci la tine am nădăjduit întotdeauna şi cu toată inima te chemăm: milostiveşte-te şi ne ajută fie-ţi milă de noi şi ne izbăveşte, apleacă urechea ta şi primeşte rugăciunile noastre cele cu durere şi cu lacrimi şi precum vei vrea linişteşte-ne şi ne bucură pe noi, cei ce iubim pe Fiul tău cel fără de început şi Dumnezeul nostru. Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu