ACATISTUL Pogorârii Sfântului Duh

Rugaciunile incepatoare:

     In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
     Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

     Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
     Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

     Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.

      Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
      Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
      Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie Imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

      Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Apoi se zic Condacele si Icoasele:

Condacul 1

  Pogorâtu-Te-ai Doamne să zideşti Universul cel văzut şi pe cel nevăzut, iar cu Măiestria Dumnezeiască pe toate le-ai lucrat şi bine le-ai pus. Văzând noi Opera Ta Sfântă, cu umilinţă Te rugăm: Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Icosul 1

  Doamne al Puterilor, Care pe toate le-ai făcut şi le-ai rânduit cu bunătate spre folosul multora din tot Universul, ne rugăm Ţie:

Dumnezeule Cel Binecuvântat, binecuvintează toată zidirea Ta!
Dumnezeule Cel Milostiv, milostiveşte-Te şi îndură-Te de păcătoşi!
Dumnezeule Cel Preaputernic, întăreşte-i pe cei binecredincioşi!
Dumnezeule Cel Luminos, acoperă-ne veşnic cu Lumina Ta Sfântă!
Dumnezeule Cel Minunat, ajută-ne să devenim asemenea Ţie!
Dumnezeule Cel Veşnic, ajută-ne să trăim în veşnicie în Iubirea Ta Sfântă!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 2

  Te-ai făcut prezent peste tot cu Puterea Ta Cea Mare, iar noi cei materialnici, nedându-ne seama de măiastra Ta putere, Te rugăm cu inima smerită şi cu lacrimi în ochi, să ne faci să înţelegem toate cele spre folosul nostru, văzute şi nevăzute, şi Îţi cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 2

  Dumnezeule Veşnic, Care nu poţi fi cuprins cu mintea noastră, fiind oameni limitaţi la gândire şi la înţelegere, Te rugăm ajută-ne să devenim mai smeriţi, mai răbdători, mai înţelepţi, mai luminaţi.

Dumnezeule Cel Luminat, luminează-ne inimile, minţile şi sufletele noastre!
Dumnezeule Cel Preaînţelept, înţelepţeşte-ne, ca să înţelegem şi să împlinim Voia Ta!
Dumnezeule Cel Ocrotitor, ocroteşte-ne de cei vicleni şi răi şi de lucrările lor întunecate!
Dumnezeule Cel Neobosit, dă-ne putere în credinţă şi râvnă spre cele bune!
Dumnezeule Cel Înfocat, smereşte-ne, curăţeşte-ne şi aprinde-ne inimile cu focul Tău!
Dumnezeule Cel Bun, căleşte-ne, dar nu ne arde pentru păcatele noastre!
Dumnezeule Cel Iubitor, revarsă Iubire Sfântă în inimile noastre!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 3

  Făcut-ai Cerul cu treptele lui şi Universul bine întocmit, încât toţi se uimesc de Măreaţa Ta Operă. Pe om l-ai făcut cu ceva mai prejos decât Îngerii şi de aceea Cetele Îngereşti şi cele omeneşti Te slăvesc, Doamne, şi din toată inima cântă cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 3

  Toate Puterile Cereşti, cunoscându-Ţi puterea şi măiestria, au ales dintre Bine şi rău, Binele cel netăgăduit, Binele universal, iar cei care înţeleg toate acestea spun, cu multă dragoste, aşa:

Dumnezeule Cel Preasfânt, iartă-ne păcatele şi sfinţeşte-ne şi pe noi!
Dumnezeule Cel Preaînalt, înalţă sufletele noastre spre cele de Sus!
Dumnezeule Cel Veşnic, ajută-ne să fim în veşnicie alături de Tine!
Dumnezeule Cel Milostiv, îndură-Te şi milostiveşte-Te asupra noastră!
Dumnezeule Cel Perfect, îndrumă-ne spre perfecţiune!
Dumnezeule Cel Preacurat, ajută-ne să ne curăţim de păcate!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!
Condacul 4

  Ai pogorât de mult peste noi Puterea Ta Sfântă, Doamne şi s-a depărtat Binele de rău, iar cei care lucrează Binele, cântă acum cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul 4

  Au văzut Puterile Cereşti despărţirea Binelui de rău, care s-a făcut cu zbucium mare şi mulţi s-au cutremurat zicând: Să stăm bine şi să luăm aminte! - iar alţii s-au înfricoşat zicând: Să stăm cu frică şi să luăm aminte, să nu cădem, fraţilor şi noi! Cu smerenie şi cu dragoste să ne rugăm aşa:

Dumnezeule Cel Slăvit, noi pe Tine Te slăvim şi în faţa Ta ne închinăm!
Dumnezeule Cel Smerit, fă-ne să devenim asemenea Ţie!
Dumnezeule Cel Bun, revarsă bunătatea Ta peste cei care Te urmează!
Dumnezeule Cel Darnic, trimite daruri şi pentru sufletele noastre!
Dumnezeule Cel Atotstăpânitor, Îţi mulţumim Ţie pentru toate darurile şi minunile vieţii!
Dumnezeule Cel Minunat, risipeşte teama din inimile noastre!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 5
  S-a coborât Bunul Dumnezeu la stejarul lui Mamvri şi a stat de vorbă cu Avraam şi din dragoste şi respect a primit ospăţul pământesc, El Foc şi Ziditor fiind. Noi, care suntem lucrul mâinilor Sale, cu dragoste să-I cântăm Domnului: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 5

  Dumnezeu a spus pentru ce a venit pe Pământ şi i-a promis lui Avraam că dacă va găsi zece drepţi nimic nu va face celor din Sodoma şi Gomora, însă negăsind, Misiunea Sfântă Şi-a îndeplinit. Cu sfială şi cu credinţă să spunem aşa:

Dumnezeule Cel Preaslăvit, ne închinăm Ţie ca Avraam şi Sara!
Dumnezeule Cel Binevoitor, binevoieşte şi în sufletele noastre!
Dumnezeule Cel Mare, salvează-ne şi pe noi cum l-ai salvat pe Lot!
Dumnezeule Cel Drept, nu ne arde pe noi, deşi suntem păcătoşi!
Dumnezeule Cel Viu, Veşnic şi Iubitor de oameni, miluieşte-ne pe noi păcătoşii!
Dumnezeule Cel Atotputernic, ocroteşte-i pe cei care lucrează spre Slava Numelui Tău!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 6

  Proorocii de demult au simţit Puterea Ta pogorând de Sus, Doamne, şi inspiraţi de Duhul Înţelepciunii Ţi-au cântat: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul 6

  Pogorându-Te în chipul sfinţeniei peste prooroci şi peste cei drepţi, i-ai inspirat pe ei să scrie toate cele sfinte pe care le-au auzit, iar noi, Doamne, Îţi spunem aşa:
Dumnezeule Cel Sfânt, sfinţeşte-ne şi ajută-ne pe noi!
Dumnezeule Cel Preaînalt, auzi rugăciunile noastre!
Dumnezeule Cel Veşnic, ajută-ne să fim cu Tine în veşnicie!
Dumnezeule Cel Milostiv, milostiveşte-Te spre noi!
Dumnezeule Cel Atotfăcător, Voia Ta să fie peste toţi şi peste toate!
Dumnezeule Cel Prealuminat, luminează-i şi pe cei din veac adormiţi!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 7
  Judecătorii care judecau în poporul ales, au avut putere şi înţelepciune nebiruită, atâta timp cât au ţinut la Legea Ta Sfântă, iar noi fiind în Legea Harului Îţi cântăm, Doamne: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul 7

  Văzând slăbiciunile oamenilor, nu i-ai lăsat pe ei în părăsire, ci le-ai dat îndemn prin cei aleşi, pentru a ieşi din starea de păcat, şi de aceea noi Te rugăm aşa:

Dumnezeule Cel Darnic, pogoară şi peste noi Harul Tău Cel Sfânt!
Dumnezeule Cel Tare, dăruieşte-ne tărie şi putere în credinţă!
Dumnezeule Cel Nevăzut, pogoară-Te şi ridică-Ţi un cort în inimile noastre!
Dumnezeule Cel Atoatevăzător, Te rugăm, priveşte spre necazurile noastre şi îndură-Te de noi!
Dumnezeule Cel Atoateştiutor, fă-ne ştiutori de cele bune şi de folos sufletelor noastre!
Dumnezeule Cel Înţelegător, fă-ne să cunoaştem, să înţelegem şi să împlinim Voia Ta!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 8

  Pogorâtu-S-a Fiul Lui Dumnezeu din înălţimi, pentru a îndrepta zidirea cea căzută în păcate, iar noi, cu smerenie şi cu dragoste slăvindu-L, Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 8

  S-a întrupat Domnul Iisus din Sfânta Fecioară Maria, prin lucrarea Tainică a Sfântului Duh şi ne-a încreştinat şi pe noi. Cu smerenie şi cu umilinţă, postind şi rugându-ne mult, să spunem aşa:

Dumnezeule Cel Preasfânt, pogoară-Te şi fă-Ţi lăcaş sfânt în inimile noastre!
Dumnezeule Cel Ziditor, îmbracă-ne şi pe noi în Lumina Ta Sfântă!
Dumnezeule Cel Nepieritor, nu ne lăsa să pierim sub greutatea păcatelor!
Dumnezeule Cel Atoateiubitor, învaţă-ne să Te iubim mai presus de orice!
Dumnezeule Cel Protector, protejază-ne de cel rău şi de vicleniile sale!
Dumnezeule Cel Îndrumător, călăuzeşte-ne pe Calea spre Împăraţia Ta Sfântă!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 9

  Puterea Ta Dumnezeiască s-a pogorât în chip tainic şi miraculos, iar Domnul Iisus Hristos a Înviat a treia zi după Scripturi. Mulţumindu-I Domnului că prin Jertfa Sa de iubire ne-a mântuit pe noi, cu evlavie să Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 9

  Puterea Dumnezeiască coborându-se la trei zile după răstignirea Domnului Iisus, L-a Înviat pe Fiul Omului ridicându-I trupul din mormânt, iar noi după cuviinţă, cu credinţă să spunem aşa:

Dumnezeule Care L-ai Înviat pe Fiul Tău, înviază-ne şi pe noi în veşnicie!
Dumnezeule Care L-ai ridicat pe Fiul Tău din moarte, nu ne lăsa în mormântul păcatelor!
Dumnezeule Care ai dat Fiului Tău toată Puterea, dă-ne putere să învingem răul!
Dumnezeule Care îi alungi pe neascultători, alungă-i pe toţi vrăjmaşii noştri!
Dumnezeule Care i-ai întors pe păcătoşi la creştinism, întoarce-i la tine şi pe toţi ai noştri!
Dumnezeule Care i-ai înfricoşat pe toţi duşmanii Tăi, izgoneşte-i pe duşmanii noştri!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 10

  Duhul Sfânt s-a pogorât peste Maica Domnului şi peste Apostoli, la zece zile de la Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri, iar noi, dorind ca Duhul Sfânt să se pogoare şi peste noi, cu credinţă şi cu dragoste să Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 10

  Pogorârea Sfântului Duh s-a făcut cu sunet mare, în chipul limbilor de foc care nu-i ardeau pe cei peste care se pogorau, ci îi înţelepţeau. Toţi ucenicii Domnului şi Maica Sfântă prooroceau în Ziua Cincizecimii la Ierusalim.

Dumnezeule, pogorârea Duhului Sfânt S-a făcut în chipul limbilor de foc şi i-a înţelepţit pe ucenici!
Dumnezeule, pogorârea Duhului Sfânt S-a făcut cu vuiet mare peste ucenicii Domnului!
Dumnezeule, pogorându-Se Duhul Sfânt, aleşii Domnului Iisus au vorbit despre faptele Lui minunate!
Dumnezeule, pogorându-Se peste Maica Domnului, Duhul Sfânt a sfinţit-O cu Harul Său!
Dumnezeule, pogorându-Se Duhul Sfânt peste cei aleşi, aceştia prooroceau în Ierusalim!
Dumnezeule, pogorârea Duhului Sfânt i-a sfinţit pe Apostoli şi ei au vorbit în alte limbi!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 11
  Având putere de la Dumnezeu, Sfinţii Apostoli au propăvăduit în toată lumea civilizată de atunci, întorcându-i pe mulţi de la înşelăciunea lumească la Adevărul Cel Sfânt. Noi cu credinţă şi cu dragoste, slăvindu-L pe Dumnezeu, Îi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul 11

  Legea Harului a venit prin minunata propăvăduire a Sfinţilor Apostoli, care aveau Puterea Sfântă dată de Sus. Dorind să se coboare Harul Lui Dumnezeu şi peste noi, smerindu-ne să spunem cu credinţă:
Dumnezeule Cel Preacurat, curăţeşte-i de păcate pe toţi oamenii şi miluieşte-i!
Dumnezeule Cel Adevărat, întăreşte în Duh Sfânt şi adevăr credinţa creştin-ortodoxă!
Dumnezeule Cel Drept, îndreaptă cărările fiecăruia dintre noi!
Dumnezeule Cel Tare, întoarce-ne pe toţi la Tine şi întăreşte-ne credinţa!
Dumnezeule Cel Bun, nu-i lăsa pe cei răi să strâmbe cărările Tale drepte!
Dumnezeule Cel Preacinstit, primeşte cinstirea şi iubirea noastră!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 12

  Toţi cei care au primit învaţătura Sfintei Evanghelii s-au pocăit, s-au botezat în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh şi mergând pe calea cea dreaptă a sfinţeniei, protejaţi de Dumnezeu au cântat: Aliluia! Aliluia! Aliluia!

Icosul 12

  Sfinţii Apostoli, Sfinţii Părinţi, Mucenicii, Cuvioşii, cei curaţi cu fecioria şi toţi cei care au lucrat cu dreptate şi au mers pe calea cea bună, au primit daruri minunate de la Bunul Dumnezeu. Dorind ca Sfântul Duh să ne acopere cu Lumina Sa Sfântă, să ne rugăm aşa:

Dumnezeule Cel Sfânt, întăreşte-i şi sfinţeşte-i pe cei care Te iubesc!
Dumnezeule Cel Sfânt, pogoară Har Sfânt peste cei care împlinesc Voia Ta!
Dumnezeule Cel Sfânt, întăreşte Sfânta Credinţa Ortodoxă în poporul Tău!
Dumnezeule Cel Sfânt, pune Iubire Sfântă în inimile tuturor oamenilor!
Dumnezeule Cel Sfânt, ocroteşte şi sfinţeşte România şi poporul român!
Dumnezeule Cel Sfânt, Îţi mulţumim pentru toate darurile Tale ştiute şi neştiute de noi!
Dumnezeule Duhule Sfânt, pogoară Puterea Ta Sfântă peste noi, robii Tăi cei păcătoşi!

Condacul 13

 Duhule Sfânt, Doamne Dumnezeule Cel Preamărit, Slăvit şi închinat, Te rugăm coboară Harul Tău cel Sfânt, Lumina şi Puterea Ta peste noi, ca înţelepţindu-ne, să lucrăm cele bune în tot restul vieţii şi să-Ţi cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 ( Doamne al Puterilor, Care pe toate le-ai făcut şi le-ai rânduit, ...) si Condacul 1 ( Pogorâtu-Te-ai Doamne să zideşti Universul cel văzut şi pe cel nevăzut, ...).


Apoi se zice aceasta rugaciune:

Rugaciune pentru pogorarea Sfantului Duh

  Duhule Sfânt, Dumnezeule Viu, Veşnic, Atotfăcător şi Iubitor de oameni,vino şi nu ne lăsa pe noi păcătoşii să cădem în prăpastia păcatelor, ci scapă-ne de tot ce ne îndepărtează de Tine! Vino, Duhule Sfânt, şi întăreşte-ne credinţa, smereşte-ne şi cu răbdare îndreaptă-ne pe calea cea bună a învăţăturii Sfintei Evanghelii, propăvăduită de Domnul Iisus Hristos! Te rugăm vino, fă-ţi lăcaş sfânt în inimile noastre şi înmulţeşte în ele iubirea sfântă pentru Tine! Vino, Doamne, binecuvintează puterea cea bună din noi şi acoperă-ne cu Harul Tău, ca înţelepţindu-ne să lucrăm cele bune în tot restul vieţii! Vino, Duhule Sfânt şi Te sălăşluieşte întru noi, ca înarmaţi cu Puterea Ta Sfântă şi cu minunata Învăţătură Cerească să mergem pe calea mântuirii, înfăptuind în toate Voia Ta! Vino Doamne, în inimile noastre, că Te iubim, Te slăvim, Te preacinstim şi Îţi mulţumim pentru toate! Amin!

Pogorarea Sfantului Duh - Rusaliile - 31 mai

http://nastereasfantuluiioanbotezatorul.blogspot.ro/2015/05/acatistul-pogorarii-sfantului-duh.html

http://nastereasfantuluiioanbotezatorul.blogspot.ro/2014/06/filmulete-si-fotografii-din-duminica.html


La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, praznuim Rusaliile - Pogorarea Sfantului Duh, cunoscuta si sub denumirea de Cincizecime. Ca vechime, Rusaliile coboara pana in veacul apostolic. In primele secole crestine, praznicul Cincizecimii era o dubla sarbatoare: a Pogorarii Duhului Sfant si a Inaltarii lui Hristos. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealalta.   

Daca prin lucrarea Duhului Sfant, Dumnezeu Fiul S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat, tot prin Duhul Sfant ni se impartaseste viata dumnezeiasca si omeneasca a lui Hristos. Pogorarea Sfantului Duh este actul de trecere a lucrarii mantuitoare a lui Hristos, din umanitatea Sa in oameni. Astfel, Biserica se constituie prin aceasta extindere a vietii lui Hristos in noi.
Evenimentul Pogorarii Duhului Sfant este descris in cartea "Faptele Apostolilor" (F.A. 2,4). Aici se spune ca Duhul Sfant Se pogoara din cer ca un vuiet mare de vant si Se imparte deasupra capului fiecaruia din cei prezenti, in chip de limbi de foc.
La Pogorarea Duhului au fost prezenti numai Apostolii?
Textul "Cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc" (FA. 2, 1), a dat nastere la multe nedumeriri, pentru ca nu se precizeaza cine sunt acei "toti". Din dorinta de a aduce mai multa lumina in acest caz, versiunea romana a Noului Testament a introdus termenul de "Apostoli".
Insa, daca se omite cuvantul "Apostoli", poate rezulta ca in acea zi se gaseau laolalta nu numai cei doisprezece, ci toti cei o suta douazeci de frati care s-au aflat impreuna cu Apostolii alaturi de Iisus, incepand cu Botezul savarsit de Ioan si pana la Inaltare (F.A. 1, 22). Sfantul Ioan Gura de Aur, Teofilact si alti exegeti, afirma ca la Cincizecime au fost prezenti nu numai apostolii, ci si alti frati. De aici reiese ca Sfantul Duh s-a revarsat peste toti membrii Bisericii, si nu numai peste ierarhia reprezentata de apostoli. Exegeza ortodoxa, precum si cea romano-catolica, bazate pe Traditie, afirma ca la Cincizecime era de fata si Maica Domnului.
Faptul ca limbile apar "impartite", denota ca fiecare persoana se invredniceste in mod propriu de primirea Duhului. Acest Duh sfinteste pe fiecare om in parte si pe toti laolalta, adica sfinteste persoane in comuniune sau pentru comuniune.
Rusaliile - momentul in care Apostolii incep sa graiasca in limbi necunoscute
Dupa Pogorarea Sfantului Duh, Apostolii au primit puterea de a grai in limbi necunoscute de ei pana atunci. Au descoperit invatatura Mantuitorului si altor neamuri, in diferite limbi. Inceputul a avut loc chiar in aceasta zi, a Pogorarii Duhului Sfant, cand s-au facut intelesi de toti iudeii veniti la Ierusalim din tot Orientul. Pelerinii neputand sa-si explice cum de puteau predica in graiuri diferite, unul dintre ei ii acuza ca ar fi "plini de must", adica beti (F.A. 2, 13). Atunci Sfantul Petru a luat cuvantul pentru a-i apara pe Apostoli de o asemenea invinuire, dar si pentru a vorbi multimilor despre Hristos. El le-a descoperit ca se implinise profetia lui Ioil: "Iar in zilele din urma, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul" (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1). In urma cuvantarii lui Petru, trei mii de persoane au primit botezul.

Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimiterea Sfantului Duh in lume, ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrarii lui Hristos. In acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfantului Duh. In realitate insa, Duhul trebuie vazut intotdeauna ca Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie vazut sau conceput ca despartit de Hristos.
Exista obieiul ca in ziua de Rusalii, sa se aduca in biserica frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborarii Sfantului Duh. Ele sunt binecuvantate si impartite credinciosilor.
Duminica Cincizecimii, numita in popor si Duminica Mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Duhului Sfant peste Sfintii Apostoli, asa cum ni se istoriseste in Noul Testament. Acest eveniment, care are loc la 50 zile de la Invierea Domnului, incheie descoperirea fata de lume si de creatie a lui Dumnezeu, prin Mantuitorul Iisus Hristos, si se intemeiaza Biserica. Conform Traditiei, in zilele urmatoare marilor Praznice Imparatesti sarbatorim persoanele care au slujit ca instrumente in iconomia mantuirii sau care au avut un oarecare rol in desfasurarea acesteia. De aceea, luni, a doua zi dupa Rusalii , praznuim Sfanta Treime, plinatatea dumnezeirii.
Duhul Sfant se coboara. Acum harul desavarseste neputinta. Rusaliile constituie o chemare catre potir. Ce putini ne impartasim...
Liturghia fara oameni care sa se impartaseasca este o ofensa adusa lui Hristos (IPS Serafim), este o liturghie "ratata" (IPS Andrei). Ce atmosfera dumnezeiasca: copiii la san vin spre potir in bratele mamelor lor...
Limbi ca de foc vin asupra apostolilor. Ei vorbesc in limbi. Petru tine un discurs impecabil. Rusaliile azi inseamna a nu minti pe Duhul Sfant, a nu trada iubirea. Rusaliile sunt revarsarea de har peste har. Sunt expresia harului inmultit.

Rusaliile sunt reechilibrarea noastra spirituala, promisiunea indeplinita, pelerinajul la altarul sacrului.
Rusaliile reprezinta purificarea prin limbi de foc, iluminarea prin harisme, indumnezeirea prin botezarea a mii de oameni.
Da, reprezinta si bucuria de a te desfata din nou in Gradina. Si deschiderea Imparatiei. Inaugurarea Bisericii in chip vazut.
Primim binecuvantare ingereasca. Rusaliile sunt o liturghie cosmica. Iertare si iubire divina. Minune de nepatruns.


Credinta populara spune ca sarbatoarea Rusaliilor ar tine trei zile,dar unele scrieri arata ca Rusaliile se serbeaza numai in Duminica Cincizecimii, singurul Praznic Imparatesc care tine trei zile este Invierea Domnului.


Sarbatoarea Rusaliilor, impreuna cu Sfintele Pasti, reprezinta cele mai vechi sarbatori crestine, inca de pe vremea Sfintilor Apostoli (Sfantul Apostol Pavel, Sfantul Apostol Luca, Sf. Irineu, Tertulian, Origen, Sf. Epifanie) .
Rusaliile sunt considerate zane rele,zanele apelor care iau mintile oamenilor, sau ii pocesc pe cei care le ies in cale sau nu este bine ca in aceasta zi lumea sa mearga la scaldat. Se spune ca oamenii trebuie sa poarte asupra lor si in casele lor frunze de pelin,frunze de tei si de nuc pentru a se apara de acestea,dar mai ales nu este bine sa le vorbeasca daca cumva le intalnesc.

Prefigurarile directe ale Bisericii crestine ca locas, ni le ofera Vechiul Testament, cu locasurile lui pentru adorarea lui Iahve si pregatirea evreilor si prin ei a neamurilor in vederea venirii lui Mesia. Inainte de primirea Cortului Sfant, Dumnezeu ii indica lui Avraam muntele Moria ca loc pe care sa ridice altaruri de jertfa (Fac.12,7). Evreii se inchinau lui Iahve in preajma altarelor de piatra, asezate pe locuri alese (Fac 33,20).

Dupa indicatii amanuntite si dupa modelul aratat in munte, Moise a construit Cortul Sfant, cu care vor calatori prin pustie pentru a ajunge in Canaan.
Imparatul David a conceput apoi un templu (I Paral.28,2-19) pe care l-a zidit si l-a impodobit fiul sau Solomon in Ierusalim (III Regi,5,6,7).

Biserica crestina - lacas de cult implica locul in care Se jertfeste in continuare, dar nesangeros, noastra, prin lucrarea Duhul Sfant.

Astfel, pogorarea Sfantului Duh sau Cincizecimea (Rusaliile) este actul de trecere a lucrararii mantuitoare a lui Hristos, din umanitatea Sa in oameni. Duhul Sfant coboara in chipul limbilor de foc peste apostoli, peste fiecare in mod distinct ( Fapte2, 1, 3, 4), precum si peste cei care, ascultand predica apostolilor, s-au botezat (Fapte 2, 37, 38), dand nastere Bisericii.

Biserica cuprinde pe toti cei incorporati in Hristos prin botez, mirungere si euharistie, pe cei care cred si marturisesc ceea ce crede si marturiseste Biserica.

Membrii Bisericii sunt credinciosii impreuna cu ierarhia. Credinciosii nu sunt elemente pasive in Biserica, ci impreuna lucratori cu preotii pentru mantuirea lor, dar dupa masura darului primit de ei, silindu-se sa cunoasca si sa aprofundeze adevarurile de credinta, sa se purifice de patimi, daruindu-se lui Dumnezeu ca fapturi noi in Hristos.

Biserica este o comunitate concreta de credinciosi, organizata dupa imaginea Sfantului Ap. Pavel “ Precum intr-un singur trup avem madulare si madularele nu au aceeasi lucrare, asa si noi cei multi suntem in Hristos si fiecare suntem madulare unii altora si avem felurite daruri, dupa harul ce ni s-a dat.(Rom. 12, 4-8).

"Iar cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti adunati impreuna in acelasi loc. Si din cer, fara de veste, s-a facut vuiet, ca de suflare de vant ce vine repede si aumplut toata casa unde sedeau ei. Si li s-au aratat, impartite, limbi ca de foc si au sezut pe fiecare dintre ei. Si s-au umplut toti de Duhul Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le dadea lor Duhul a grai.” (Fapte 2, 1-13). Trebuie sa intelegem ca atat in Faptele Apostolilor, cat si in Epistola intai catre Corinteni se vorbeste despre glosolalie ca despre vorbirea in limbi omenesti, in limbile deja vorbite de unele popoare. (I Cor 12,28,30); ( Fapte 2, 8-12). Nu poate fi vorba de despre vreo limba a ingerilor, pentru ca in loc sa usureze raspandirea Evangheliei printre neamuri, ar fi ingreunat acest lucru. Odata cu vestirea Evangeliei la alte neamuri acest dar exceptional a incetat.
Prin apostoli Hristos a incredintat Bisericii intregul adevar dumnezeiesc revelat, cuprins in Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie.

Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimiterea Sfantului Duh in lume, ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrarii lui Hristos. In acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfantului Duh. In realitate insa, Duhul trebuie vazut intotdeauna ca Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie vazut sau conceput ca despartit de Hristos. 

Hristos si umanitatea sunt asa de uniti in Biserica, incat nu pot fi vazuti sau conceputi unul fara celalalt, altfel spus, unul cheama si implica pe celalalt.

Mosii de Vara – Sambata Rusaliilor – Pomenirea Mortilor - DUMNEZEU SA LE PRIMEASCA CELOR CE S-AU POMENIT.. 30 mai

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi in satele bucovinene.

De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn (cofe, cofaiele), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene Mosii de vara incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depinde de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului. In aceste zile, la portile cimitirelor, se intind mese pline cu colaci si sticle de vin impodobite cu verdeata si flori si au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, dupa care acesta parcurge intregul cimitir pentru a sfinti fiecare mormant. Dupa incheierea ceremonialului, satenii isi daruiesc unii altora ofrandele sfintite de catre preot sau le impart saracilor.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Duminica Rusaliilor sau Duminica Pogorarii Duhului Sfant mai este numita si Duminica Cincizecimii, pentru ca acest eveniment a avut loc la cincizeci de zile de la Invierea lui Hristos. Dupa terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credinciosii in camp pentru a sfinti apa folosita la stropitul semanaturilor, iar oamenii impodobesc mormintele cu flori si frunze verzi.
Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zane, soimane, milostive, doamne, imparatesele-vazduhului, ursoaice, etc. Rusaliile erau respectate, dar nu indragite pentru ca aduceau tot felul de boli.

Oamenii nu stiu cate sunt si nu le spun pe nume, ca nu cumva sa le supere. Rusaliile umbla imbracate in alb, danseaza in vazduh si cauta locuri neumblate. Locurile unde au jucat, raman arse si neroditoare.

Din unele legende aflam ca Rusaliile rapesc din cand in cand un tanar frumos ca sa joace cu el. Cand este eliberat, tanarul nu are voie sa le descopere altora cantecele lor si nici sa le marturiseasca semenilor ce a vazut. In caz contrar, sunt pedepsiti cu moarte sau paralizie.

Nu scapau de pedeapsa nici cei care nu respectau timpul lor – sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Sfantului Duh pana luni dupa-amiaza din saptamana a doua de dupa Rusalii. Pentru a apara gospodaria de invazia Rusaliilor, oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice. Leacul cel mai folosit pentru cei atinsi de Rusalii, era jocul calusarilor. Se mai foloseau si usturoiul si pelinul. In cinstea Duminicii Rusaliilor, flacaii aduceau din paduri frunze de tei. Ele erau binecuvantate in biserica si apoi erau puse la icoane. Exista credinta ca teiul fereste gospodariile de grindina sau de duhurile rele ale zanelor.
Batranele culeg acum plantele cu puteri tamaduitoare, caci se crede ca numai pana la Sanziene au puteri vindecatoare.

Crestinii sarbatoresc Rusaliile la cincizeci de zile de la sarbatoarea Pastelui, de aceea aceasta mare sarbatoare este cunoscuta si ca “Cincizecime” sau Coborarea Sfantului Duh.

La cincizeci de zile de la Paste, asupra Sfintilor Apostoli s-a coborat Sfantul Duh, iar acestia au capatat puterea si indrazneala de a duce mai depare invataturile lui Hristos. Oamenii de atunci au considerat Sfantul Duh ca fiind o fiinta fantastica cu puteri supranaturele, care a schimbat mintea apostolilor, acestia putad vorbi apoi limbi straine pe intelesul oamenilor din toate colturile lumii.

In memoria coborarii Sfantului Duh, sunt multe legende populare care spun ca Rusaliile (sau ielele) sunt niste fiinte malefice, care umbla deasupra oamenilor si provoaca nenorociri celor care nu respecta aceasta sarbatoare, de aceea femeile nu lucrau nimic in zilele de miercuri incepand cu a 25-a zi dupa Paste pana la Rusalii.

Dumnezeu nu-i cere omului imposibilul, ci inimă curată și sinceră; Ştiindu-te pe tine a fi Maică lui Dumnezeu, ne rugăm ție să ne izbăveşti pe noi de greşelile noastre cele de voie şi cele fără de voie. Amin.

Preabunul, Preaînduratul, Preamilostivul şi Atotştiitorul Dumnezeu nu cere de la om cele ce sunt peste puterea lui. Aşadar, de la cel bolnav şi neputincios El nu cere post, privegheri, mătănii şi altele de acest fel, pentru a se putea împărtăşi cu Sfintele Taine, nici de la cel sărac nu pretinde milostenie, ci numai trei lucruri:

– spovedanie curată şi împăcare cu toţi

– smerenie a inimii, cu umilinţă

– rugăciune de mulţumire, adică să se roage în toată vremea lui Dumnezeu şi să-I mulţumească pentru boala, suferinţa, neputinţa şi sărăcia ce i s-au dat, căci atât sărăcia, cât şi boala şi suferinţa smeresc inima omului: „Inima înfrântă şi smerită, Dumnezeu nu o va urgisi”.

(Arhimandrit Cleopa Ilie, Îndrumări duhovniceşti pentru vremelnicie şi veşnicie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2004, p. 274)

Filmulete din Duminica a VII-a dupa sarbatoarea Sfintelor Pasti - Duminica Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic - Astazi s-a celebrat casatoria dintre Valentin Corniciuc si Mihaela Zincu, doi tineri a caror relație de prietenie s-a legat in cadrul parohiei si a crescut sub ochii nostri. Parintii spirituali au fost Parintele Ciprian si Preoteasa Mariuca - Le dorim din toata inima casa de piatra, dar mai ales le dorim sa aiba mereu incredere unul in celalalt si in lucrarea pe care Domnul a inceput-o in viata lor din clipa in care s-au cunoscut, a binecuvantat-o in ziua casatoriei si vrea sa o faca rodnica in viata de familie pe care au inceput sa o construiasca. La multi si cat mai frumosi ani impreuna! - 24 mai 2015

Cei 318 Sfinti Parinti de-Dumnezeu-purtatori de la Sinodul I Ecumenic, de la Niceea au depus mari eforturi ca sa asigure unitatea Bisericii in adevarul si acrivia dogmei, l-au rusinat pe Arie pierzatorul, au facut de ras pe diavolul, tatal minciunii, si ne-au daruit primele sapte articole ale Crezului.

Duminica inchinata Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic ne cheama sa pastram dreapta credinta, sa marturisim Crezul ortodox, asa cum ni l-au daruit noua Sfintii Parinti de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), si cei de la Sinodul al II-lea Ecumenic, din Constantinopol (381).

Evanghelia Duminicii Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325) ne prezinta Rugaciunea lui Iisus (Ioan 17, 1-13), care a fost rostita inaintea Sfintelor Sale Patimi. De ce citim aceasta rugaciune in Evanghelia de astazi? Sfantul Nicolae Velimirovici spune ca este rostita aceasta rugaciune pentru ca ea si-a aratat lucrarea la Primul Sinod Ecumenic. Prin puterea acestei rugaciuni, Dumnezeu a facut pe Sfintii Parinti de la acest Sinod aparatori credinciosi si neinfricati ai adevarului, si biruitori asupra iscodirii si rautatii oamenilor si dracilor.

PREDICA PARINTELUI PETRU CIPRIAN PRICOP

 O zi speciala pentru VALENTIN SI MIHAELA, in care destinele s-au unit pentru totdeauna. Astfel orice relatie frumoasa de prietenie, care conduce in cele din urma la gestul suprem al daruirii totale in Sfanta taina a casatoriei este semnul lucrarii lui Dumnezeu .

Dumnezeu v-a binecuvantat deja cu dragostea pe care o impartasiti.

Fie ca El sa va binecuvinteze si cu darurile Lui: Speranta si Fericirea atat in ziua 

nuntii voastre, cat si todeauna de acum inainte!

 Va dorim binecuvantare de la Dumnezeu ! 

Parintele Petru Ciprian Pricop impreuna cu dna Preoteasa Mariuca au devenit parintii spirituali ai mirilor Valentin si Mihaela, doi tineri frumosi , crescuti si educati in dreapta credinta.

Cei doi tineri s-au spovedit, au participat la Sfanta Liturghie si  au primit Sfanta Impartasanie , dupa care  Valentin si Mihaela au jurat in fata Sfantului Altar si

cu mainile pe Sfanta Evanghelie si Sfanta Cruce, credinta, intelegere, dragoste si fidelitate vesnica unul altuia si impreuna lui Dumnezeu.

Iubirea îndelung rabdă; iubirea este binevoitoare, iubirea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Iubirea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Iubirea nu cade niciodată.
Corinteni 13:4-8

Cununia religioasa este una din cele sapte Sfinte Taine ale Bisericii, prin care un tanar si o tanara, de aceeasi credinta, ortodoxa, se unesc de bunavoie in fata Sfantului Altar, pentru a convietui pana la moarte, in vederea nasterii si cresterii de copii.

Mirii trebuie sa plece de la biserica cu dorinta de a pazi legatura dragostei si a unirii dintre ei „curata, neintrerupta, dreapta si cinstita“, sa nu se abata de la datoriile lor, nici unul, nici altul, urmand in viata ce este placut lui Dumnezeu. 

Intemeierea unei noi familii crestine este un eveniment de maxima importanta in viata Bisericii. Tinerii care au hotarat sa-si pecetluiasca haric unirea sufletelor prin binecuvantarea lui Dumnezeu trebuie sa constientizeze ca Taina Cununiei reprezinta momentul de cotitura al existentei lor. Este inceputul vietii lor, ca familie, intru Iisus Hristos, „sfintitorul nuntii celei tainice si preacurate”, asa cum este numit intr-una dintre            inaltatoarele rugaciuni ale slujbei. De aceea, primirea Tainei Cununiei presupune o anumita stare sufleteasca a mirilor, pe masura semnificatiilor si a realitatii duhovnicesti la care vor deveni partasi prin oficierea ei în biserica. Asadar, mirii sunt chemati la o pregatire spirituala pentru a-L primi pe „Hristos in familie” si, totodata, pentru a fi primiti de El in comuniunea marii familii eclesiale.

Casatoria civila a avut loc cu o zi inaintea cununiei religioase... 

23 mai 2015 . 

EVANGHELIA ZILEI: 2015-05-27 MIERCURI ÎN SĂPTĂMÂNA A ŞAPTEA DUPĂ PAŞTI Evanghelia de la Ioan (XVI, 15-23)

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: toate câte are Tatăl sunt ale Mele; de aceea am zis că iau din ce este al Meu, ca să vă vestesc vouă. Peste puţin timp nu Mă veţi mai vedea; apoi peste puţin timp iarăşi Mă veţi vedea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl Meu. Atunci au zis unii din ucenicii Săi între ei: ce poate însemna, oare, ceea ce ne spune: peste puţin timp nu Mă veţi mai vedea; apoi peste puţin timp iarăşi Mă veţi vedea, şi că Eu Mă duc la Tatăl Meu? Deci ziceau: ce este acest puţin despre care vorbeşte? Nu înţelegem ce spune. Însă Iisus a cunoscut că voiau să-L întrebe şi le-a zis lor: vă întrebaţi între voi despre ceea ce am zis: peste puţin timp nu Mă veţi mai vedea; apoi peste puţin timp iarăşi Mă veţi vedea? Adevărat, adevărat vă spun vouă că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie. Femeia, când e să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar, după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte durerea, de bucurie că s-a născut om în lume. Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră; şi bucuria voastră nimeni n-o va lua de la voi şi în ziua aceea pe Mine nu Mă veţi mai ruga de nimic. Adevărat, adevărat vă spun vouă: orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu, vă va da vouă.

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Terapont, Episcopul Sardei - 27 mai

Sfântul Terapont a fost arhiereu al Sfintei Biserici a Sardelor. Prin învăţătura sa, el a întors pe mulţi păgâni la Hristos de la rătăcirea închinării de idoli, luminându-i cu Sfântul Botez. Apoi, fiind prins de Iulian stăpânitorul, l-a ferecat în obezi, l-a închis în temniţă şi l-a muncit multă vreme cu foamea şi cu setea; apoi, scoţându-l, l-a chinuit cu multe munci. După acestea l-a adus legat în Sinaon, cetatea Frigiei, în Ankira, cetatea Galatiei şi pretutindeni l-a muncit în multe feluri. Apoi, ducându-l la un râu ce se numea Astalin, l-a întors gol cu faţa la pământ şi, legând patru pari înfipţi în pământ, l-a bătut atât de mult, încât i-a căzut pielea de pe trup şi de pe oase, iar pământul s-a adăpat cu sângele lui. Parii de care era legat, au înverzit, au scos ramuri şi frunze şi au crescut copaci mari; deci, cu frunzele lor se tămăduiau toate neputinţele şi toate bolile omeneşti. După aceasta, l-a adus în stăpânirea Traciei, la o cetate din Lidia, aproape de râul Ermia, care adapă Lidia, în episcopia Sataliei, cea din Mitropolia Sardiei. Acolo, după multe feluri de munci, a fost înjunghiat pentru Hristos; şi astfel a luat cununa cea nestricăcioasă.

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Terapont, Episcopul Sardei, glasul al 4-lea:

Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Cântarea 1, glasul al 6-lea. Irmos: Ca pe uscat umblând Israel...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dănţuind pururea în Ceruri împreună cu cetele cele sfinţite, pe cei ce pe pământ cinstesc pomenirea ta cea sfântă, de patimile şi de nevoile cele cumplite mântuieşte-i, Sfinte Mucenice Terapont.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răspândindu-se pe pământ sfinţită şi cinstită pătimirea ta, pe toţi credincioşii îi ridică a te lăuda pe tine luminat, ca pe un viteaz, înţelepte Terapont.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Arătându-te ca o stea de Dumnezeu luminată şi ca un soare înţelegător, cu lumina nevoinţelor tale şi cu strălucirea minunilor, luminezi pe credincioşii cei ce arătat te laudă pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfinţită ceata proorocilor, de departe mai înainte te-a propovăduit pe tine, că vei fi Maica lui Dumnezeu, Preacurată, mai presus de Heruvimi şi decât toată făptura.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu este Sfânt precum Tu...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Purtând cu adevărat şi după asemănare chemarea ta, mucenice, te-ai făcut plăcut lui Hristos şi pururea tămăduieşti neputinţele sufletelor şi ale trupurilor.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Amestecându-se sângele cu ungerea preoţiei tale, mai luminoasă o face, arhiereule şi păstorule şi tămăduitorule al bolnavilor; pentru aceasta pe tine te lăudăm.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin dumnezeiasca chemare a lui Hristos, tămăduieşti patimile cele cumplite şi potoleşti neputinţele şi curăţeşti stricăciunea duhurilor celor viclene, celor ce cu credinţă se apropie către tine, preafericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nu pricepe mintea omenească a înţelege adâncimea cea negrăită a naşterii Tale, Preacurată; căci Dumnezeu vărsându-Se în pântecele Tău pentru milostivire, cu totul m-a înnoit pe mine.

Irmosul:

Nu este Sfânt precum Tu Doamne Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Cântarea a 4-a. Irmosul: Hristos este puterea mea...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curăţindu-ţi întâi sufletul de tulburările patimilor, arătat ai primit ungerea cea dumnezeiască, lucrătorule de cele sfinte; şi la sfârşitul cel pătimitor te-ai împodobit cu cunună.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucind pururea cu semnele şi cu dumnezeieştile minuni, te arăţi şi luminezi toate cele de sub soare, primind har de la Dumnezeu, arhiereule vrednicule de minune.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfinţindu-te ca un arhiereu sfinţit cu jertfele cele fără de sângiuri, ai născut întâi popoare prin har şi junghiindu-te ca un miel te-ai adus Domnului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca pe o Uşă ce duce către intrarea cea dumnezeiască, ca pe un Rai dumnezeiesc ca pe un loc înţelegător al sfinţeniei şi ca pe o Frumuseţe a lui Iacov, pe Fecioara să o fericim.

Cântarea a 5-a. Irmosul: Cu dumnezeiască strălucire...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-te cu dumnezeiasca strălucire, ca o stea luminoasă te-ai arătat, luminând cu semnele cele dumnezeieşti şi cu dumnezeiescul Duh toate cele de sub soare, arhiereuleTerapont, de Dumnezeu fericite.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o ardere de tot sfinţită, ca o aducere plăcută şi ca o jertfă desăvârşit te-ai adus pe tine Cuvântului, Celui ce a pătimit cu trupul, fâcându-te mucenic, sfinţite Terapont.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin pătimirea ta cea tare umplându-ţi înfrumuseţat paharul mărturisirii celei adevărate, pe toţi adăpi chemând cu propovăduirea cea înaltă, preacuvioase Terapont.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

După naşterea cea străină, ca şi înaintea naşterii, ai rămas Fecioară. Căci Dumnezeu, Cel Ce S-a născut, a fost orânduind toate cu voia, Marie nenuntită şi de Dumnezeu dăruită.

Cântarea a 6-a. Irmosul: Marea vieţii văzând-o...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vieţuirea ta cea dumnezeiască, petrecerea cea de Dumnezeu încuviinţată şi moartea cea slăvită strălucind cu frumuseţile cele muceniceşti, cu razele minunilor luminează inimile celor ce te laudă pe tine.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe o viţă cu mult rod a viei celei înţelegătoare, te-am cunoscut, care aduce cu adevărat strugurii mărturisirii şi izvorăşte vinul cel ales al răbdării.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Locaşul tău s-a arătat ca o tămăduire sfinţită, prin har uşurând tot felul de dureri ale neputincioşilor şi dezlegând neputinţele, de Dumnezeu înţelepţite, arhiereule, vrednicule de minune.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul în pântecele tău mai presus de fire S-a zămislit şi S-a arătat desăvârşit, înnoind firea asemenea lui Dumnezeu, precum Însuşi ştie, Uşa cea încăpătoare de Dumnezeu, Preacurată.

Irmosul:

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, mult Milostive.

Cântarea a 7-a. Irmosul: Dătător de rouă...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin înfrânare potolind valurile cele întreite ale patimilor, preacuvioase şi pătimind, prin curgerea sângiurilor tale, ai stins văpaia înşelăciunii, Sfinţite Terapont, mucenice al lui Hristos.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcutu-te-ai desăvârşit cu ungerea mirului, tăinuitorule de cele sfinte, preacuvioase şi săvârşind cele preoţeşti şi pe popor ca un păstor păscându-l, ai săvârşit curgerea cea aleasă, pentru Hristos junghiindu-te, înţelepte Mucenice Terapont.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prin curgerea sângiurilor tale, ai înecat taberele vrăjmaşului; iar cu strălucirea minunilor, cu adevărat goneşti negura patimilor, Sfinte Mucenice Terapont, arătându-te făcător de minuni şi tămăduitor celor neputincioşi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce şade nescris în sânurile Părintelui, în braţele tale şade scris Preacurată, cuprinzându-Se de vederea ta şi fâcându-Se nou Adam, ca să mântuiască pe om.

Cântarea a 8-a. Irmosul: Din văpaie cuvioşilor...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Jertfele cele fără de sânge le-ai adus lui Dumnezeu şi ca un miel curat şi fără prihană jertfindu-te, ai surpat jertfele idolilor, frumuseţea pătimitorilor, Sfinţite Terapont.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucind cu lumina muceniciei, te-ai făcut dumnezeiesc locuitor al raiului şi te-ai arătat împreună părtaş cu sfinţii îngeri, mucenice purtătorule de chinuri şi slugă a Mântuitorului.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu smerenia inimii ai smerit pe şarpele cel mândru, bărbăteşte împotrivindu-te lui şi vopsindu-ţi haina ta cea sfinţită cu sângele muceniciei, Sfinte Terapont.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Prin naşterea ta mântuindu-ne de blestemul cel dintâi, Preabinecuvântată şi de Dumnezeu dăruită Pruncă, glasul lui Gavriil înălţăm ţie: Bucură-te Pricinuitoarea mântuirii tuturor.

Irmosul:

Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Din văpaia cuvioşilor rouă ai izvorât şi jertfa dreptului cu apă ai ars. Că toate le faci, Hristoase, cu singură voirea Ta; pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmosul: Pe Dumnezeu a-L vedea...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorind a vedea slava Atotţiitorului, moartea cea fără dreptate ai suferit şi prin sângele tău ca pe o căruţă te-ai suit către ceruri, mărite arhiereule şi bucurându-te, te-ai odihnit.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o lumină, ca o dimineaţă ai strălucit nouă luminând marginile lumii prin razele cele luminoase, arhiereule şi păstorule de Dumnezeu însuflate, gonind întunericul patimilor; pentru aceasta te cinstim şi cu dreaptă credinţă te fericim pe tine.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Terapont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce eşti împreună cu cetele patriarhilor şi ale mucenicilor, ale apostolilor şi ale preacuvioşilor, de Dumnezeu fericite, cu aceştia roagă-te, ca să se dăruiască tuturor iertare greşelilor, celor ce cu dreaptă credinţă săvârşesc dumnezeiască pomenirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bunăcuviinţa locaşului tău, mucenice, cel ce pururea se luminează cu strălucirile minunilor, goneşte întunericul patimilor şi alinează neputinţele celor ce întru Duhul prin credinţă se apropie către Dânsul, sfinţite mucenice şi păstorule, vrednic de minune.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu lumina ta, de Dumnezeu dăruită între femei Fecioară, luminează-mă, rogu-te şi mă mântuieşte de focul cel veşnic, ca să te slăvesc şi să te laud pe tine şi după datorie să cânt măririle tale.

Irmosul:

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta cetele îngereşti; iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat; pe Care slăvindu-L cu ostile cereşti, pe tine te fericim.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău...

Pătimind după lege, plăcutule al lui Hristos, te-ai arătat adevărat arhiereu şi mucenic. Pentru aceasta pe tine te rugăm, tămăduieşte acum patimile cele netămăduite ale sufletelor noastre, sfinte şi înduplecă pe Hristos cel iubitor de oameni şi voitorul milei.