Arsenie Boca, dupa numele de mirean Zian Boca, a fost un ieromonah, teolog si artist român.
S-a nascut la 29 septembrie 1910 la Vata de Sus, în judetul Hunedoara.
“Subsemnatul m-am nascut în 1910, septembrie 29, în Vata de Sus, jud. Hunedoara. Scoala primara si liceul în oraselul Brad, acelasi judet. De pe atunci mi se remarca o anumita înclinatie spre singuratate si spre probleme de religie, chiar peste puterile mele de atunci. Asa spre pilda am o carte a lui Immanuel Kant: „Religia în limitele ratiunii” iscalita: „Boca Zian cl. IV. lic.”
La intrarea în cursul superior de liceu am ramas orfan de tata, care era cizmar de meserie si foarte bun pedagog cu fiul sau. Stiu pâna astazi ca m-a batut odata pentru ca sa nu mai pierd timpul – ceea ce i-am fagaduit cu lacrimi si n-am uitat pâna acum, si de multe ori mi-a folosit în viata.
În cursul liceului mi-au placut foarte mult: matematicile, fizica, religia, desenul si muzica. Terminând liceul si luând bacalaureatul la prima prezentare, înclinam spre stiintele pozitive, dar daca aveam avere sau garantau tutorii pentru mine intram la aviatie la Cotroceni – ceea ce n-a fost, împiedicându-ma saracia. Drept aceea a biruit înclinatia contemplativa, sau speculativa si în 1929 m-am înscris la Academia Teologica din Sibiu.”
Mormântul parintelui Arsenie de la manastirea Prislop constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din tara, unii considerându-l sfânt.
Desi se pare ca ultima dorinta a Parintelui Arsenie a fost ca opera sa sa nu fie publicata, totusi dupa caderea comunismului mai multe din scrierile sale care au circulat în manuscris (si adesea în mai multe forme) au fost publicate.
In ultima parte a vietii avea sa se lege mult de doua locuri: Draganescu – unde a pictat biserica timp de 15 ani, începând din 1968 – si Sinaia, unde, din 1969, si-a avut chilia si atelierul de pictura, unde obisnuia sa se retraga tot mai des, si unde a si închis ochii, la 28 noiembrie 1989, în vîrsta de 79 de ani. A fost înmormântat, dupa dorinta proprie, la manastirea Prislop, la 4 decembrie 1989.
Mormantul parintelui Arsenie de la manastirea Prislop constituie si azi un loc de pelerinaj pentru sute de crestini din tara care l-au cunoscut si in constiinta carora parintele a ramas ca un om cu viata sfanta.
Manastirea Prislop
Aceasta sihastrie de la poala Muntilor Parang si Prislop este numarata printre cele mai vechi si mai renumite asezari monahale din Transilvania. Primii sihastri s-au stabilit in padurile Silvasului pe la sfarsitul secolului XIII si inceputul secolului XIV. Ei veneau, fie de la Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, unde era o vestita traditie de viata eremita, fie de la Manastirea Hodos-Bodrog de pe Valea Muresului, amandoua existente in secolul XIII.
Situata la 13 km de Hateg, intr-un cadru natural deosebit, manastirea Prislop ( cunoscuta si sub numele de “Silvas”, dupa satul Silvasu de Sus ), este mentionata pentru prima data in documente in anul 1360.
La 200 de metri de actuala biserica se afla locul numit “La Manastirea Batrana”, dovada existentei unei manastiri mai vechi, din lemn.
Inceputurile manastirii nu se cunosc.
Fiind amplasata pe pamanturi care tinusera de nobilii romani din Ciula, se poate presupune ca ei au fost ctitorii laici ai locasului.
Biserica actuala a Manastirii Prislop dateaza de la sfarsitul secolului al XIV-lea si a fost construita din piatra, in plan triconic, cu turla pe naos, arhitectura specifica bisericilor din Tara Romaneasca.
Istoriografia manastirii arata ca Sfantul Nicodim de la Manastirea Tismana a copiat la Prislop, intre anii 1404-1405, “Tetravanghelul slavon” aflat azi la Muzeul de Arta.
La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan (1920-1955), il aduce aici pe Ieromonahul Arsenie Boca, de la Manastirea Sambata de Sus, iar in 1950 au fost aduse si maicile.
Ieromonahul Arsenie Boca a ramas in manastire pana in 1989, an in care a si trecut la Domnul. El a sculptat personal catapeteasma si executat mai multe lucrari de renovare a bisericii si a celorlalte cladiri, fapt pentru care este considerat astazi ca cel deal treilea ctitor al manastirii. Mormantul sau se afla in cimitirul Manastirii Prislop.
În prezent, Prislopul este manastire de calugarite iar biserica, destul de recent restaurata este asemanatoare celor din Tara Româneasca. Are o singura turla si un plan triconic, fiind alcatuita din pronaos, naos si altar. Constructia din piatra pastreaza fragmente din pictura realizata în 1759, biserica fiind astfel nu numai un loc de pioasa reculegere, ci si o farâma din trecutul nostru, ca mai toate asezamintele de acest fel din tara.
Sursa http://portal.tfm.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu