O, fericite si mult placutule al lui Dumnezeu, sfinte mare mucenice Procopie! Ce graiuri vom îndrazni noi, nevrednicii, a-ti aduce tie, câta vreme nici una din lucrarile slabanogitei noastre vieti duhovncesti, nu ne arata a fi urmatori ai adâncii tale smerenii, ai marii tale râvne, ai rabdarii neclintite si ai dragostei aprinse pentru Dumnezeu si poporul Lui cel binecredincios, ce ai avut pâna în sfârsit?
Tu, de însusi Mântuitorul Hristos, asemeni vasului alegerii, Pavel, si marelui împarat Constantin, parintele crestinilor, la calea credintei fiind chemat, suisuri în inima ta ai pus, dar peste dar si foc peste foc ai câstigat, mereu sporindu-ti faptele cele bune spre lauda preaslavitului sau nume. Noi, nepretuitele daruri ce am primit prin Taina Sfântului Botez nicicum nu le-am pazit si nici lepadarea de satana si de toate lucrurile lui precum atunci ne-am fagaduit. Taina Sfintei Cruci descoperindu-ti-se prin dumnezeiescul glas, tu din putere în putere ai mers ca un adevarat închinator si cinstitor al ei, iar noi, nehotarându-ne la adevarata lepadare de sine nu o putem lua pentru a ne face vrednici urmatori ai Stapânului tuturor, ci pâna acum în nedumerire si nelucrare petrecem. Cu adevarat, întru nimic nu am urmat noi ticalosii, uimitoarelor tale patimiri pentru dragostea Mirelui ceresc, Celui ce cu iubire vesnica iubindu-ne pâna în sfârsit, pentru toti si pentru fiecare dintr noi patimind, toata rânduiala parinteasca cu desavârsire a plinit; ci cu reaua patimire defaimând, iata, pâna acum, în patimi si pofte dobitocesti întreaga noastra viata ne-am cheltuit.
Nu ne lasa pe noi mai mult sa ne afundam, ci întinzându-ne mâna cea nebiruita a sfintelor si pururea primitelor tale rugaciuni, ajuta-ne pe noi sa putem porni cu însufletire noua pe calea luptelor ce ne stau înainte pentru împlinirea dumnezeiestilor porunci, prin pazirea învataturilor mântuitoare ale Sfintei Biserici celei dreptslavitoare.
Ajuta-ne Sfinte Procopie, caci suntem slabi si ticalosi, si nu ne lasa sa fim biruiti de noul pagânism si de multele sale viclenii idolatre, caci si noi ne fagaduim ca de acum nevom stradui mai mult sa punem începutul cel bun , prin sfintele tale mijlociri, astfel ca în veacul cel viitor fata catre fata sa-ti multumim si împreuna cu tine sa cântam Prea Sfintei si Celei deofiinta si nedespartitei Treimi, in nesfârsitii veci: Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu