Indrazneala

Avva Petru, ucenicul avvei Lot, a zis: „Odata, pe cand avva Agathon se afla in chilie, a venit la dansul un frate si l-a intrebat: "Vreau sa locuiesc impreuna cu fratii. Spune-mi, dar, ce trebuie sa fac ca sa locuiesc impreuna cu ei?". Batranul ii zice: "Fii strain fata de ei in toate zilele vietii tale, ca in prima zi in care i-ai cunoscut, si nu le vorbi cu indrazneala". Avva Macarie intreaba: "Ce inseamna indrazneala?". Batranul raspunde: "Indrazneala este ca o arsita mare. Cand se iveste, toti fug din fata ei; si strica rodul pomilor». Zice avva Macarie: "Atat de rea este indrazneala?". Avva Agathon: "Nu exista patima mai rea decat indrazneala. Din ea se nasc toate celelalte patimi. Se cuvine, asadar, ca lucratorul (calugarul) sa nu aiba indrazneala, nici macar atunci cand sta singur in chilie. Intr-adevar, stiu un frate care a locuit multa vreme intr-o chilie unde avea un patut. Si el zicea: M-am mutat din chilia mea fara sa stiu ca aveam un patut; am aflat de la altcineva. Iata un adevarat lucrator si luptator!".