Sfantul si dreptul Iov se tragea din semintia lui Avraam, fiu din fiii lui Isav, care era al cincilea de la Avraam. El isi avea petrecerea sa in pamantul Hus, intr-una din laturile Arabiei, si era cel mai bogat om de la rasaritul soarelui, fiind foarte temator de Dumnezeu. Dintre dobitoace avea sapte mii de oi, trei mii de camile, cinci sute perechi de boi; asinele ce se pasteau erau cinci sute si slugi foarte multe, avand el lucruri mari pe pamant, pentru ca era barbatul acesta de bun neam si cu cinste mare intre toti cei ce vietuiau la rasarit.
Acesta era om adevarat, fara prihana, drept si credincios, departandu-se de la tot lucrul rau. El avea sapte feciori si trei fete. Si feciorii, vazand pe tatal lor ca face milostenie vesnic la mii de saraci, au inceput sa faca la fel ca tatal lor; si multi oameni erau chemati la masa si ei slujeau la masa celor necajiti acolo. Deci, intr-o zi, se ospatau toti impreuna la cel dintai frate, intr-alta zi la celalalt frate si asa pana la cel din urma, cand incepeau iarasi de la cel dintai. Iar dupa ce se sfarseau cele sapte zile ale ospetelor lor, Iov trimitea la dansii, sfatuindu-i si invatindu-i, ca fiecare sa-si cerceteze constiinta sa cu de-amanuntul, daca n-a gresit ceva cu cuvantul sau cu gandul impotriva Domnului; pentru ca se temea dreptul Iov de Dumnezeu foarte mult, nu cu temerea firii celei de rob, ci cu temerea dragostei celei de fiu si cu dinadinsul se pazea pe dansul si pe toata casa sa, ca sa nu faca vreo suparare Domnului Dumnezeu.
Si acest om al lui Dumnezeu, aducea jertfa de curatire, cum se aduceau jertfe singeroase atunci, socotind in sine: ca nu cumva copiii mei, fiind tineri, sa fi gresit ceva cu gandul lui Dumnezeu. Asa facea dreptul Iov in toate zilele.
Si a fost ca in ziua de astazi: Fost-a intru una din zile si au venit ingerii Domnului inaintea Domnului. Ingerii lui Dumnezeu cei pusi ca sa pazeasca neamul omenesc, au venit inaintea lui Dumnezeu, ca sa-i aduca Lui rugaciunile oamenilor si nevoile lor cele de multe feluri. Cu dansii a venit si diavolul, ispititorul si clevetitorul oamenilor; nu ca putea sa stea impreuna cu ingerii inaintea lui Dumnezeu la cer, de unde s-a lepadat, ci a stat departe, afara din cer, inaintea ochiului Celui Atotvazator al lui Dumnezeu. Si atunci a venit si satana, iar Dumnezeu L-a intrebat: "Dar tu de unde vii?" Dar Dumnezeu i-a pus intrebarea, ca sa ne raspunda noua cum a fost istoria lui Iov.
Si, raspunzand diavolul catre Domnul, a zis: "Inconjurand pamantul si strabatand partea cea de sub cer, si iata sunt de fata". Si i-a zis lui Domnul: "Oare socotit-ai in gandul tau de robul Meu Iov, ca nu este asemenea lui, cineva din oamenii cei ce sunt pe pamant, fiind fara de prihana, drept si credincios, departandu-se de toate lucrurile cele rele?" Si asta o spunea Dumnezeu, nu pentru ca era sarac sau necajit, ci foarte bogat.
Raspuns-a diavolul si a zis Domnului: Oare Iov in desert cinsteste pe Dumnezeu? Oare nu ai ingradit Tu pe cele dinlauntru si pe cele din afara ale casei lui si pe toate cele ce sunt imprejurul lui; lucrurile mainilor lui nu le-ai binecuvantat si dobitoacele lui nu le-ai inmultit pe pamant? Dar trimite mana Ta si Te atinge de toate cele ce are si sa vedem daca nu Te va blestema pe Tine in fata! Ca si cum ar fi zis: "Cum nu s-ar teme, daca i-ai dat atata avere si cinste? Dar, da-l pe mana mea, sa vedem nu Te va blestema in fata?"
Atunci Domnul a zis diavolului: Toate cate sunt ale lui, le dau in mainile tale; dar de el sa nu te atingi! Vedem ca diavolul nu poate face nimic fara voia lui Dumnezeu si fara ingaduinta Lui. Putea el sa se duca peste Iov si mai inainte, ca avea mare ura pe el, ca era drept; insa, pana n-a luat blagoslovenia lui Dumnezeu, nu s-a dus. Pentru ca numai unde ii ingaduie Dumnezeu se duce; caci puterea draceasca este ingradita de puterea Atottiitorului Dumnezeu si nu-i ingaduie sa faca mai mult decat vrea El.
Si a venit diavolul la Iov. Si prima data, cand a ajuns asupra gospodariei lui Iov, a pogorat foc din cer. Atunci un vestitor a venit la Iov si i-a spus: "Foc a cazut din cer pe pamant si a ars oile tale, asemenea si pe pastori i-a mistuit, iar eu am ramas singur si am venit sa-ti spun". Pe cand acesta graia, a venit un alt vestitor si a zis catre Iov: "Perechile de boi arau si asinele pasteau aproape de dansii, cand, venind hotii, le-au furat pe ele, iar pe slugi le-au omorat cu sabia; si, ramanind eu singur, am venit ca sa-ti spun despre acestea". In acelasi timp un alt vestitor a venit la Iov si i-a grait lui: "Haldeii, facand trei tabere, au navalit asupra noastra si au injugat camilele si le-au robit, si slugile le-au ucis cu sabia; iar eu am ramas singur si am venit sa-ti spun".
La urma a venit alt vestitor, graind catre Iov: "Feciorii tai si fetele, mancand si band la fratele lor cel mai mare, deodata a navalit dinspre pustie un vant mare cu vifor si s-a atins de cele patru unghiuri ale casei si a cazut casa peste copiii tai si toti au murit; iar eu am ramas singur si am venit sa-ti spun".
Acesta i-a rupt inima, dar tot n-a indraznit sa zica cuvant de rau impotriva lui Dumnezeu. Atunci Iov s-a sculat, si-a rupt hainele sale, si-a tuns perii capului, si-a presarat tarana peste capul si, cazand cu fata pe pamant, s-a inchinat Domnului si a zis: Gol am iesit din pantecele maicii mele, gol ma voi duce in groapa; Domnul a dat, Domnul a luat! Precum a voit Domnul, asa a facut. Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana-n veac! De toate acestea cate i s-au intamplat, Iov n-a gresit inaintea Domnului nici cu inima, nici cu gura; pentru ca n-a zis nimic fara de minte impotriva Domnului. Atat de tare se temea Iov de Dumnezeu.
Atunci satana, vazand ca i-a luat totul si nu l-a biruit, s-a dus iar la Dumnezeu. Si a fost ca in ziua aceasta, ingerii lui Dumnezeu au venit, ca sa stea inaintea Domnului si impreuna cu ei a venit si diavolul. Si a zis Domnul catre diavol: "Dar tu de unde vii?" Iar el a zis: "Strabatand partea cea de sub cer si inconjurand tot pamantul am venit". Atunci Domnul a zis catre dansul: "Oare gandit-ai la robul Meu Iov? Ca nu este nici un om ca acesta din cei de pe pamant, care i-ar fi fost lui asemenea: fara de prihana, drept, credincios, ferindu-se de tot raul si netinindu-se de rautate; iar tu in zadar i-ai cerut averile, slugile si fiii lui, ca sa le pierzi".
Raspunzand diavolul, a zis catre Domnul: "Piele pentru piele; toate cate le are omul, le va da pentru sufletul sau! Deci, nu asa! Ci trimite mana Ta si Te atinge de trupul si de oasele lui; atunci vei vedea, de nu Te va blestema in fata!" Iar Domnul a zis catre diavol: "Iata, ti-l dau tie, dar sa nu te atingi de sufletul lui". Iata ce este mai scump la om! Sufletul. Ca sufletul este mai scump decat tot ce exista in lumea aceasta. De aceea ii atata lupta pentru mantuirea sufletului.
Si a venit diavolul, cu voia si cu ingaduinta lui Dumnezeu, si l-a lovit pe Iov, de la cap pana la picioare cu lepra. Atunci Iov, cand s-a vazut lepros din crestet pana-n talpa, a cazut la pamant de durere; si, a iesit afara din cetate, unde sedea pe gunoi, curatindu-si ranile cu un hirb. Si n-a fost bataia lui Iov o zi, o luna sau un an, ci sapte ani si jumatate l-au mancat viermii de viu pe Iov! Asa a rabdat. Iar sotia lui, ramanind sanatoasa, pentru ca pe ea n-a lovit-o diavolul, ca era mai slaba in credinta, se ducea cu traista prin sat, la cerut; si ii aducea cate ceva de hrana. Singurul ajutor ii era sotia lui; singura mangiiere, ca sa nu moara de foame.
Trecand multa vreme si vazand diavolul ca nu l-a biruit pe Iov, a incercat prin femeie, cu care biruise in rai pe Adam. Stia ca femeia e mai slaba. Si a zis catre dansul femeia lui: "Iata, acum te maninca viermii de viu in gunoi, ti-a luat toata averea si copiii de atitia ani si tu nu zici nici un cuvant de hula impotriva lui Dumnezeu si nu-ti pierzi rabdarea! Pana cand vei rabda acestea? Iata, voi mai ingadui inca putin timp, asteptand nadejdea mantuirii mele; ca s-a pierdut pe pamant pomenirea ta, fiii si fetele tale; durerile si ostenelile pantecelui meu, pe care in zadar i-am nascut cu chinuire; iar tu singur sezi afara, fara acoperamant, pe gunoi si plin de viermi, iar eu ratacesc slujind si trecand din loc in loc si alergand din casa in casa, asteptand apusul soarelui, ca sa ma odihnesc de ostenelile mele si de durerile cele ce acum ma cuprind. Deci, zi vreun cuvant de hula impotriva lui Dumnezeu si mori".
Iar Iov ii spunea cu blandete, ca vedea ca diavolul vorbeste prin gura ei: "Pentru ce graiesti asa, ca o femeie din cele nebune? Nu sunt eu Iov care eram ca imparatii de bogat si cinstit in lume? Nu-ti aduci aminte ce cinste am avut noi pe pamant si cata avere si cate slugi aveam? Apoi, cum am primit cele bune din mana Domnului, oare pe cele rele sa nu le suferim?"
Auzind trei prieteni ai lui de toate rautatile care au venit asupra lui, au mers la dansul fiecare din tara sa: Elifaz, imparatul Temanului, Bildad, stapanitorul Savheilor si Tofar, imparatul Mineilor. Acestia erau ca niste imparati de bogati, boieri mari din alte tari, care cumparau mii de vite de la Iov, miei si lana. Ei auzisera de bataia lui Iov, dar nu credeau ca-i chiar asa; si se sfatuisera intre dansii, ca sa-l cerceteze pe Iov si sa-l mangiie.
Vazandu-l de departe, cum il stiau ce om cinstit era, ce palate si ce slugi avea, nu l-au cunoscut si au strigat cu glas mare si au plans, rupandu-si hainele si presarandu-si tarana peste capetele lor. Ei au stat la dansul sapte zile si sapte nopti si nimeni dintre dansii n-a vorbit catre dansul vreun cuvant, pentru ca vedeau ranile lui cumplite si foarte mari. Si gandeau, ce va fi asta? Ce fel de bataie a lui Dumnezeu este asta?
Si la sapte zile a deschis cuvantul Elifaz si, in loc sa-l mangiie pe Iov in ranile si in durerea lui, in loc sa-l imbarbateze, ca erau prieteni de altadata, au inceput sa-l raneasca cu cuvantul: "Iov, mi se pare ca te-a retezat Dumnezeu ca pe un copac tomnatic, care nu face roada. De ce-ai ajuns tu asa? Ai oprit plata vaduvelor si simbria lucratorilor! Ai fost nemilostiv si aspru! Ai fost mandru! Ai uitat de Dumnezeu! Ai facut faradelegi inaintea Lui!" Si asa mereu l-a mustrat. La fel si al doilea prieten si al treilea.
Iar Iov a inceput a le spune lor cu blandete: "Dragii mei; prietenii mei, spre dosada ati venit aici si spre rana mie. Mai bine ziceam eu gropii, "muma mea", si viermilor, "voi sunteti fratii si surorile mele", decat sa vina prietenii mei si sa ma raneasca cu cuvinte". Adica, mai bine ma mangiiam cu viermii si cu gandul la groapa, decat sa aud din gura voastra acestea.
Si le-a spus Iov: "Voi ma invinuiti ca am oprit plata slugilor si ca am facut nedreptate. Eu nu ma laud, dar adevarul voi vorbi. Eu am fost tatal sarmanilor si maica vaduvelor; eu am fost ochiul orbilor si urechea surzilor; piciorul schiopilor si mana ciungilor. Tunsura mieilor mei a incalzit umerii saracilor. Usa mea nu s-a inchis la tot strainul si toata averea mea am socotit cu putere s-o impart la cei necajiti. Deci, nu-i adevarat ce vorbiti voi. Adevarat ca mana Domnului ma cearta pentru pacatele mele, dar ceea ce ma invinuiti voi nu este adevarat".
Vazand Dumnezeu rabdarea lui Iov, dupa ce-au plecat cei trei prieteni, a aparut Dumnezeu in nori si in vifor deasupra lui. Iov zacea acolo de sapte ani jumatate, numai oasele si inima ramasese - caci carnea lui era mancata de viermi. Si cand a venit Ziditorul cerului si al pamantului, Iov era acum ranit si de prietenii lui, ocarat si defaimat si de sotia lui si de toti. Deodata aude glasul lui Dumnezeu din nori: "Iov, scoala-te ca un barbat, ia vesmantul tau - ca i-a trimis un vesmant din cel mai alb ca zapada -, incinge-te si sa stam de vorba amandoi!"
S-a sculat Iov, sanatos ca la 30 de ani si frumos si vesel, s-a imbracat cu vesmantul dat de Dumnezeu. Si a spus Dumnezeu catre el: "Iov, unde erai tu cand am intemeiat pamantul? Spune-mi Mie care-i latimea cea de sub cer? In ce loc locuieste intunericul si ce loc are lumina? Unde erai tu cand am masurat Eu muntii cu asezamantul cunostintei, vaile cu cumpana si dealurile; cand am pus marii hotar nisipul si am ingradit marea cu nisip si I-am spus: "Pana aici sa stai si intru tine sa se sfarame valurile tale"? Eu am intins crivatul pe uscat. Eu am facut cuvantatori pe pamant. Eu am masurat greutatea vanturilor. Eu am insemnat calea fulgerilor sub cer. Eu am randuit nasterile fiarelor din codri, nasterea dobitoacelor pamantului si a oamenilor. Eu am facut orionul si rarita cea de miazanoapte si am impodobit cerul cu stele, cu soare si luna, si lumina am daruit zidirii Mele. Spune-Mi, unde erai tu atunci? Iov, Eu pe tine Te-am turnat ca laptele in pantecele maicii tale, Te-am inchegat ca branza, Te-am tesut ca panza, Ti-am facut inima si oase si te-am facut faptura Mea in pantecele maicii tale si Eu am zidit inima ta si am stiut ca nu-ti vei pierde rabdarea. Eu am intemeiat inima ta intru tine si credinta si rabdarea ta.
Si acum, Iov, fiindca ai asteptat cu rabdare venirea Mea si n-ai zis vreun cuvant rau in atatea scirbe si necazuri si boale, iata, Eu iti daruiesc tie de acum inainte inca 140 de ani de viata; si vor fi averile tale indoite. Si vei ajunge sa traiesti pana la al cincilea stranepot si vei adormi plin de zile si vei veni la Mine sa te veselesti cu Mine in veci".
Dupa ce l-a vindecat Domnul de bube, a binecuvantat si cele de pe urma ale lui Iov, mai mult decat pe cele dintai; si erau dobitoacele lui paisprezece mii de oi, sase mii de camile, o mie de perechi de boi si o mie asini de herghelie. I s-au nascut lui iarasi sapte fii si trei fete, precum avea si mai inainte. Deci, Domnul a indoit dobitoacele lui Iov, iar copiii nu i-a indoit, ca sa nu soco-teasca cineva, cum ca copiii lui cei dintai au pierit ca si dobitoacele; pentru ca dobitoacele au pierit cu totul, iar copiii cei morti n-au pierit, ci se vor afla la invierea dreptilor. Fetele lui erau atat de frumoase, incat nu se aflau sub cer alte fecioare mai frumoase ca fetele lui Iov, carora le-a dat mostenire intre fratii lor.
Iov a trait de toti anii, 248, vazand pe fiii fiilor sai, pana la a patra semintie; si s-a sfarsit intru adanci batraneti. Iar acum petrece in viata cea neimbatranitoare unde anii nu se imputineaza, in Imparatia Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh, a Unuia Dumnezeu in Treime, Caruia se cuvine slava, cinstea si inchinaciunea, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
- Sfantului Mucenic Dimitrion;
- Sfintilor Mucenici Danax, Mesir si Terinos;
- Sfantului Mucenic Donat;
- Sfantului Mucenic Varvar.
sursa:crestinortodox
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu