1 iunie Ziua Internationala a Copilului

 

La multi ani tuturor copiilor!

 De 58 de ani, 1 iunie Ziua Internationala a Copilului este sarbatorita pe intreg mapamondul.

Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. După această conferință, multe guverne au introdus „Ziua copilului”. ÎnTurcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920.

În anul 1954 Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF) a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare Stat să dispună de o zi la așa-numita „Ziua copilului” (engleză Universal Children's Day).

În România Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) s-a constituit la 1 ianuarie 2005.

Ziua Copilului este sarbatorita pe 1 iunie de peste 30 de tari, inclusiv SUA si China.

In alte tari, Ziua Copilului este sarbatorita la date diferite:

Argentina sarbatoreste a doua duminica din luna august.

Australia sarbatoreste in prima duminica din luna iulie.

Brazilia sarbatoreste in data de 12 octombrie.

Bulgaria sarbatoreste in data de 1 iunie.

Cuba sarbatoreste in a treia duminica din luna iulie.

India sarbatoreste in data de 14 noiembrie.

Japonia sarbatoreste in data de 5 mai.

Mexic sarbatoreste in data de 30 aprilie.

Polonia sarbatoreste in data de 1 iunie.

Turcia sarbatoreste in data de 23 aprilie.

Ungaria sarbatoreste in ultima duminica al lunii mai.

SFANTUL MUCENIC IUSTIN FILOSOFUL (1 IUNIE)

Sfântul Iustin Filosoful, mucenicul lui Hristos, s-a nascut în partile Siriei Palestinei, la hotarele Samariei, în cetatea care la început se numea Sihem, iar mai pe urma s-a numit Neapolis Flavie. El a avut un tata de neam bun si slavit, dar elin cu credinta; si chiar Iustin era în aceeasi ratacire a închinarii la idoli, mai înainte de a se lumina cu lumina sfintei credinte. Si se îndeletnicea din tinerete cu învatatura cartii si sporea în întelepciunea elineasca, ca unul ce avea minte isteata.

    Deci, deprinzându-se bine cu buna graire ritoriceasca, dorea sa învete si filosofia; si la început s-a dus la un filosof dintre stoici, dorind sa înteleaga filosofia acelora. Si avea mare dorinta sa stie despre dumnezeire si ce este Dumnezeu. Deci, petrecând la acel filosof stoic câtava vreme, n-a putut afla nimic despre Dumnezeu -de vreme ce nici acest filosof stoic nu stia pe Dumnezeu, nici nu socotea ca este de trebuinta învatatura cea pentru dumnezeiasca întelegere -, pentru aceasta a lasat Iustin pe dascalul acela si s-a dus la un alt filosof - barbat, pe cât se parea întelept - care facea parte din filosofii ce se numeau peripatetici.

    Acela, dupa putina vreme, a început a se sfatui cu Iustin pentru plata, nevrând sa-1 învete în dar. Iar Iustin, vazând ca acela este iubitor de argint, 1-a lepadat ca pe un lacom si 1-a judecat a fi nevrednic de numirea filosof iei, de vreme ce nu stia sa treaca cu vederea câstigurile cele lumesti.

    Pentru niste pricini ca acestea, lepadând pe filosofii stoici si pe cei peripatetici si dorind foarte mult întelepciunea cea adevarata, prin care ar fi putut ajunge la cunostinta lui Dumnezeu, a venit la un dascal ce facea parte din filosofii lui Pitagora, dar acela poruncea lui Iustin sa învete mai întâi astronomia, geografia, aritmetica, muzica, si alte învataturi, sgunându-i ca învataturile acelea sunt mai de trebuinta în viata aceasta. Insa Iustin socotind ca va trebui sa petreaca multi ani într-acele învataturi si vazând ca din acele stiinte nimic nu este de folos sufletului sau, pentru ca nimic n-a auzit de la dascalul acela care sa sature dorinta inimii lui - care din zi în zi se aprindea mai tare cu dragostea lui Dumnezeu -, pentru aceea 1-a lasat si pe acel dascal si s-a lipit de un din cei ai lui Platon, de vreme ce învatatura acelora era de mare slava într-acele vremuri si multa le era cinstea lor.

    Acel filosof al lui Platon s-a fagaduit sa-1 învete pe Iustin din asemanarea lucrurilor celor trupesti pe cele netrupesti, din închipuiri­le celor de jos pe cele de sus si din chipurile întelegerilor cunostinta lui Dumnezeu. Pentru ca acesta era sfârsitul socotelii întelepciunii celei platonicesti ca, din închipuiri, sa vina întru cunostinta lui Dumnezeu. Iar fericitul Iustin s-a învoit la aceasta, nadajduind sa ajunga la întelepciunea dumnezeiasca cea dorita, sa cunoasca pe Dumnezeu si se sa umple de darul Lui. Pentru aceasta el a petrecut lânga dascalul acela vreme îndelungata si degrab a învatat dogmele si rânduielile lui Platon, devenind filosof desavârsit si slavit între elini. Cu toate acestea, înca nu putea sa ajunga la credinta crestineasca si la cunostinta cea adevarata a lui Dumnezeu, de vreme ce filosofii elini nu preamareau pe Dumnezeu ca pe un Dumnezeu, ci schimbau slava nestricaciosului Dumnezeu întru asemanarea chipului omului cel stricacios si al pasarilor, al celor cu patru picioare si al târâtoarelor, însa Iustin se mângâia în parte cu duhul, îndeletnicindu-se întru gândirea de Dumnezeu si învatându-se întru cunostinta de Dumnezeu, pe cât mintea lui, fiind înca neluminata, putea sa ajunga.

    Iar odata plimbându-se singur afara din cetate, departe la un loc osebit, aproape de mare, si pe când socotea cu mintea sa întelegerile cele filosofesti, a vazut pe un barbat cinstit necunoscut, batrân împodobit cu caruntetile. Si privind spre el cu de-amanuntul, batrânul i-a zis: „Oare ma cunosti pe mine, de ma privesti astfel cu dinadinsul?" Raspuns-a Iustin: „Nu te cunosc, însa ma minunez cum, în acest loc pustiu în care n-am asteptat sa vad pe cineva, te vad pe tine". Zis-a batrânul: „Niste oameni de ai mei s-au dus în partea aceasta si, asteptând întoarcerea lor, le-am iesit înainte ca sa-i pot vedea de departe. Dar tu ce faci aici?" Raspuns-a Iustin: „îmi place sa ma preumblu în singuratate, ca sa ma învat cu mintea fara de împiedicare la filosofie". întrebat-a batrânul: „Ce folos câstigi din filosofie?" Raspuns-a Iustin: „Dar ce lucru mai de folos poate sa afle cineva decât filosofia? Pentru ca aceea este luminatoare a mintii, povatuitoare la toata socoteala cea buna si îndreptatoare a vietii. Daca cineva o stie bine pe aceea, acela vede ca în oglinda nestiintele si ratacirile altora si nu este cu putinta sa se alcatuiasca întelepciunea fara de învatatura filosofiei si fara de uneltirea cea dreapta a întele­gerii; deci se cade ca tot omul sa o învete pe aceea, ca sa stie cele folositoare si nefolositoare, de care lucruri sa se tina si pe care sa le lepede".

    Zis-a batrânul: „Dar oare filosofia aduce vreo fericire omului?" Raspuns-a Iustin: „Cu adevarat îi aduce". Batrânul 1-a întrebat: „Deci spune-mi ce este filosofia si ce fericire are ea?" Raspuns-a Iustin: „Filosofia este aceea care este facere a întelegerii si cunostinta a adevarului; iar fericirea ei este cinstea întelegerii si a întelepciunii ei". Batrânul a întrebat: „Daca din filosofia care le întelege pe toate cunoasteti adevarul, apoi ce ziceti ca este Dumnezeu?" Raspuns-a Iustin: „Acela este Dumnezeu, Care niciodata nu se schimba, ci totdeauna este Acelasi; Care este pricinuitorul facerii tuturor". Iar batrânul, îndulcindu-se de raspunsul acela, iarasi 1-a întrebat: „Numele întelegerii este la toate lucrurile de obste? Caci întru toate mestesugurile, ori întru care cineva este iscusit, întru acela se numes­te ca este întelept; sau în geometrie, sau în ocârmuirea corabiei, sau în doctorii, si dupa asemanare întru celelalte lucruri si dumnezeiesti si omenesti, oare nu este asa? Deci spune-mi mie iarasi, este vreo întelegere care naste cunostinta lucrurilor împreuna si a celor dumnezeiesti si a celor omenesti?" Zis-a Iustin: „Este cu adevarat". Batrânul a zis: „Deci ce? Oare tot una este a cunoaste pe Dumnezeu, precum a cunoaste muzica, sau aritmetica, sau astronomia sau oricare din acestea?" Raspuns-a Iustin: „Nicidecum; pentru ca alta este întelegerea aceea de a cunoaste pe Dumnezeu si alta este aceea de a cunoaste un mestesug".

    Grait-a batrânul: „Bine ai raspuns, caci ajungem la oarecare întelegeri; pe de-o parte din auz si din învatatura, iar pe de alta din însasi vederea lucrurilor; precum daca ti-ar spune cineva ca se afla în India vreo fiara care nu se aseamana cu nici una din fiare - într-un fel sau în alt fel, cu felurite fete si cu multe chipuri - n-ai fi putut s-o cunosti pe aceea nevazând-o cu ochii tai, nici altuia sa-i spui despre ea, neauzind mai întâi singur de la cel ce spune. Deci aici te întreb: Cum pot filosofii vostri elinesti sa înteleaga drept pentru Dumnezeu, sau cum sa graiasca ceva adevarat pentru Dânsul, de vreme ce n-au nici o cunostinta a Lui, ca cei ce nici nu L-au vazut pe El cândva, nici nu L-au auzit?" Raspuns-a Iustin: „O, parinte, nu cu ochii trupesti se vede puterea dumnezeirii, precum vad oamenii oarecare jivine, ci numai cu mintea singura se poate ajunge la Dumnezeu, precum zice Platon, a carui învatatura eu o urmez". Zis-a batrânul: „Oare este în mintea noastra vreo putere de acest fel si atât de multa, prin care mai degraba decât cu simturile cele trupesti am putea înte­lege sau sa cunoastem vreun lucru, si sa ajungem pe cele nevazute?"

    Raspuns-a Iustin: „Este cu adevarat. Si acea putere este numita de Platon ochi al mintii, fiind data omului chiar spre aceea - precum el învata -, ca fiind curatit si luminat prin învatatura cea iubitoare de întelepciune, sa poata vedea pe însusi Adevarul dumnezeiesc, Care este pricinuitorul tuturor lucrurilor celor ajunse cu mintea, nu aratându-Se prin vopsele, nici având vreo asemanare oarecare, nici marime de statura, nici altceva de acest fel, care se vede cu ochii cei trupesti; ci este o Fiinta mai presus de toate fiintele, neajunsa, nespusa, singura buna si frumoasa, a careia dorire a stiintei este sadita din început de însasi aceea în sufletele cele de bun neam, pentru ca aceea iubeste a fi cunoscuta si vazuta de acelea".

    Pe niste cuvinte ca acestea batrânul le asculta cu dragoste, însa înca nu se îndestula cu acea întelegere a lui Iustin despre Dumnezeu, învatata de Platon, ca una care, fiind fara de crestineasca marturisire, era nedesavârsita. Deci nebinevoind pentru Platon, a zis: „Daca Platon învata asa precum tu marturisesti, apoi pentru ce el singur n-a cunoscut, nici n-a stiut Adevarul lui Dumnezeu? Pentru ca zicând ca Dumnezeu este nevazut si neajuns, el se închina apoi fapturii celei vazute: cerului, stelelor, asijderea lemnului si pietrei celei cioplite în chip de om, ca însusi lui Dumnezeu, schimbând astfel pe Adevarul lui Dumnezeu întru minciuna, tinându-se de închinarea la idoli si învatând la aceea si pe altii? Deci nu socotesc ca la Platon si la ceilalti filosofi elini este întelegere dreapta, care sa se poata veni la adevarata cunostinta a lui Dumnezeu, deoarece s-au facut deserti întru cugetarile lor si s-a întunecat inima lor cea neîntelegatoare; astfel, socotindu-se a fi destepti, au înnebunit. Eu îti spun cu adevarat, ca mintea omeneasca, nepovatuindu-se de Duhul Sfânt si neluminându-se prin credinta, nu poate nicidecum sa-L stie si sa-L înteleaga pe adevaratul Dumnezeu!"

    Acestea si multe altele graind batrânul despre dreapta cunostinta de Dumnezeu, despre adevarata cinstire de Dumnezeu si despre celelalte lucruri dumnezeiesti, vadind astfel ratacirea filosofilor elini, Iustin se minuna. Apoi a zis: „Deci unde si ce fel de dascal poate sa afle cineva ca sa-1 povatuiasca spre adevar, daca în Platon si în ceilalti filosofi nu este adevarul?"

    Atunci batrânul a început a-i spune lui despre sfintii prooroci, zicând: „în vremile cele de demult, cu multi ani mai înainte de toti filosofii, au fost oarecare barbati sfinti drepti si iubiti de Dumnezeu, care, fiind plini de Duhul Sfânt, mai înainte au spus de aceste lucruri ce acum se savârsesc. Acei barbati se numesc prooroci. Ei singuri au cunoscut adevarul din început si l-au spus oamenilor. Si spunând adevarul, nu s-au rusinat de nimeni, nici nu s-au temut de cei ce i-ar fi silit pe dânsii ca, întru oarecare cuvinte, sa se abata de la adevar, nici nu s-au biruit de slava desarta; ci le-au spus drept, curat, adevarat si fara de frica pe toate acelea, care întru descoperiri de la Dumnezeu li s-au facut lor, sau le-au vazut, sau le-au auzit.

    Inca sunt si acum scripturile lor, care, daca le citeste cineva cu credinta, îi aduc mult folos si-i lumineaza mintea spre cunostinta adevarului; pentru ca acei sfinti prooroci nu întaresc cele graite de dânsii cu mestesug de cuvinte, nici cu oarecare dovezi sofistice sau cu silogisme, ci cu dreapta vorbire spun însusi adevarul. Caci ei însisi, mai mult decât toate dovezile sofistice, au fost martori preacre-dinciosi ai adevarului, ca unii ce au crezut întru Unul, adevaratul Dumnezeu, Ziditorul tuturor si mai înainte au vestit venirea în lume a lui Hristos, Fiul Lui. Ei s-au aratat ca sunt vrednici de credinta; pe de-o parte ca acum unele din graiurile lor s-au împlinit si altele de acum o sa se împlineasca; iar pe de alta, ca cele graite de dânsii le întareau prin minuni; pentru ca faceau minuni cu puterea darului lui Dumnezeu, cel dat lor de sus. Acele minuni, proorocii cei mincinosi si neînvatati de Dumnezeu n-au putut niciodata sa le faca, fara numai ca au îngrozit pe oameni prin oarecare aratari si naluciri diavolesti".

    Deci acel fericit barbat necunoscut, vorbind astfel cu Iustin, la sfârsit i-a zis lui: „Mai înainte de toate, roaga-te cu dinadinsul adevaratului Dumnezeu, ca sa-ti deschida tie usa luminii, de vreme ce nu poate cineva sa stie si sa înteleaga pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu, decât numai cel caruia însusi Dumnezeu va voi sa-i descopere. Si le descopera fiecaruia care-L cauta pe El cu rugaciunea si se apropie de El cu dragoste".

    Acestea zicându-le batrânul acela, s-a dus de la el si s-a facut nevazut. De atunci Iustin niciodata n-a mai putut sa afle undeva sau sa vada vreun barbat ca acela. Ce a simtit Iustin în inima sa dupa plecarea acelui barbat, el însusi a spus când a vorbit odata cu Trifon, slavitul iudeu, si a zis: „Un foc s-a aprins în mine. Duhul mi s-a aprins cu dorire de Dumnezeu si mi-a crescut dragostea spre sfintii prooroci si spre acei barbati care sunt prieteni ai lui Hristos. Deci, socotind cuvintele batrânului, doar pe aceea am cunoscut-o ca este filosofie dreapta, pe care el mi-a spus-o. Pentru aceea am început a citi cartile proorocesti si apostolicesti si dintr-acelea m-am facut filosof drept, adica crestin adevarat". Aceasta spunând-o fericitul Iustin mai pe urma lui Trifon, a facut înstiintare pentru sine neamului celui mai de pe urma, în ce fel a fost începutul întoarcerii lui catre Dumnezeu si cum a fost povatuit la calea cea dreapta de acel barbat nestiut, ca de un trimis din cer.

    Dupa acea vorbire folositoare de suflet cu batrânul cel insuflat de Dumnezeu, îndata s-a sârguit a cauta carti crestinesti si a început a citi dumnezeiestile Scripturi cu silinta osârdnica. Si alatura proorociile cele vechi ale sibilelor cu proorociile sfintilor prooroci despre întruparea cea din Preacurata Fecioara a lui Hristos, despre patimirea cea de voie a Lui, despre sfârsitul acestei lumi vazute si despre judecata ce va sa fie. Si, vazându-le pe acestea întru toate împreuna glasuite între ele, se minuna în sine si venea încet -învatându-1 pe el Sfântul Duh - spre cunostinta cea mai desavârsita a lui Dumnezeu si a Fiului Sau. Deci, râzând de nebunia elineasca, se pleca spre crestineasca credinta, înmultindu-se în el din zi în zi duhovniceasca caldura spre dreapta credinta.

    Insa erau unele lucruri care îi împiedicau sufletul ce dorea dreapta credinta crestineasca de la scopul cel bun; si acestea erau: desele si cumplitele prigoane aduse de catre pagâni crestinilor, si multe lucruri necinstite si de rusine, pe care pagânii le aduceau cu minciuna asupra lor, prihaniri si clevetiri nemaiauzite care ziceau despre crestini ca în adunarile lor de noapte, stingând lumânarile, sting împreuna si lumina curatiei, spurcându-se unul cu altul prin necuratie si mâncând carne de om, dupa asemanarea fiarelor. Cu unele ca acestea, elinii si iudeii ocarau în popor pe crestinii nevinovati, si astfel se credea minciuna oamenilor necurati si nebuni ca si cum ar fi fost adevar. Deci crestinii, oamenii cei drepti si sfinti, erau urâti, prigoniti, scuipati si batjocoriti de toti necredinciosii, ca niste mari nelegiuiti, vinovati de grele pacate, si erau dati la cumplite morti, în multe feluri.

    Niste lucruri ca acestea împiedicau la început pe Iustin de la scopul sau sa se faca crestin; însa nu credea cu totul lucrurile cele care se spuneau împotriva crestinilor, stiind bine ca, adeseori, prin judecata poporului cea fara de socoteala, cei nevinovati se osândesc ca cei vinovati, cei curati se necinstesc ca cei spurcati si cei drepti se socotesc ca cei pacatosi. Deci, vazând pe crestini neînfricati în raspunsuri la judecati, viteji în chinuri, defaimând toate cele vazute frumoase ale acestei lumi ca pe niste gunoaie, dându-se de buna voie la munci pentru Domnul lor si sârguindu-se la moarte ca la un ospat, socotea în sine, zicând:

    „Nu sunt drepte cele ce se spun despre crestini, ca si cum ar fi facând niste urâciuni ca acelea; de vreme ce pacatosul cel iubitor de patimi, savârsind fara de înfrânare poftele trupesti si întru mâncarea carnurilor omenesti cautând iubire de placeri, se teme de moarte si nu rabda muncile. Unul ca acela nu se da de buna voie la rani, ci fuge de ele, iar de ar cadea sub vreo judecata ca aceasta, se sârguieste în tot felul sa se arate fara de prihana si se rascumpara de la pedeapsa cu multa plata ca sa poata sa petreaca mai mult fara de durere si cu sanatate si sa se îndulceasca mai mult de poftele lui. Dar crestinii nu sunt deloc asa, ci aleg de buna voie a patimi pentru Hristos, în Care cred. Ei cinstesc mai mult moartea decât viata; deci cum poate sa se afle într-însii o iubire de pacat ca aceea?"

    Astfel socotind el, cerceta cu dinadinsul pentru viata crestinilor si s-a înstiintat desavârsit, ca ei petrec în frica Domnului cu curatie si fara de prihana, pazind curatia lor cu de-amanuntul, ca se omoara în toate zilele cu postul si cu înfrânarea, si adeseori se roaga si totdeauna se învata în faptele cele bune. Acestea cunoscându-le din cercetarile lui, i-a iubit pe ei foarte mult si s-a lipit de ei cu toata dragostea. Si a luat Sfântul Botez si s-a facut mare ajutor al credintei în Hristos, luptându-se prin cuvinte si prin scrisori cu elinii si cu iudeii. Si s-a facut ostas nebiruit al lui Hristos si nevoitor tare si viteaz. Si cautând mântuirea sufletelor omenesti, a cercetat felurite tari, învatând si propovaduind numele lui Hristos si întorcând pe cei necredinciosi la Dumnezeu.

    Deci a mers la Roma ca un filosof, purtând îmbracaminte filosofeasca si având ucenici cu sine. Si se adunau la el multi pentru învatatura si a întemeiat scoli; însa sub chipul filosofiei celei din afara, învata filosofia crestineasca cea adevarata. Deci, aflând acolo pe Marcion, începatorul de eresuri, i s-a împotrivit lui tare si 1-a rusinat; iar împotriva eresului acela, precum si împotriva altor ere­suri, a scris mai multe carti. Tot acolo în Roma era un oarecare cinic, filosof pagân, cu numele Crescent, mare vrajmas al crestinilor. Iar Sfântul Iustin, adevaratul filosof crestinesc, a avut cu acel filosof necredincios neîncetat razboi, atât cu cuvântul cât si cu scrisul. Pentru ca acel filosof cinic, având viata spurcata si prea fara de lege, ura pe crestinii care petreceau dupa Dumnezeu în curatie si zavistuia slava cea buna a lui Iustin, de vreme ce Iustin era cinstit si slavit de ro­mani, pe de o parte pentru întelepciunea sa cea insuflata de Dumne­zeu, iar pe de alta parte pentru viata lui cea curata si neprihanita.

    Deci Crescent cinicul, fiind plin de rautate, aducea împotriva crestinilor multe lucruri rusinoase cu minciuna, vrând sa-1 necin­steasca în popor si sa faca urât atât pe Iustin cât si pe credinciosii care erau cu el; deci îndemna poporul cel necredincios asupra lor. Acestea auzindu-le si vazându-le Sfântul Iustin, zicea: „Eu pentru credinta lui Hristos doresc a patimi si a fi ucis de necredinciosi; si socotesc ca de la acel Crescent cinicul, mi se va pricinui moartea, de la acel cinic nebun, care iubeste mândria mai mult decât întelepciunea. El este nevrednic de a se numi filosof, de vreme ce îndrazneste a spune la aratare lucruri pe care nu le stie cu dinadinsul, ca si cum crestinii ar fi fara de Dumnezeu si ar face multe faradelegi. Asa ne huleste pe noi din urâciune si rautate, si este mai rau decât poporul cel simplu, caci aceia nu îndraznesc sa graiasca nimic de lucrurile pe care nu le stiu.

    In vremea aceea împaratea în Roma Antonin, care fusese împarat dupa Adrian. Si cu toate ca Antonin însusi nu era cumplit asupra crestinilor, însa necredinciosii închinatori la idoli fiind întru stapâniri, prigoneau si ucideau pe crestini dupa poruncile împaratilor celor mai dinainte, din ura cea prea multa catre ei si înca si din lacomie, ca sa jefuiasca averile lor. Si nu atât pentru marturisirea numelui lui Hristos, cât pentru faradelegile cele multe, pe care cu minciuna le aduceau clevetitorii asupra credinciosilor, îi dadeau pe ei la judecata si, necercetându-i pentru clevetirile cele aduse asupra lor, îi pedepseau cu felurite morti.

    In acea vreme s-a întâmplat în Roma un lucru ca acesta: o femeie oarecare necredincioasa, care traia în necuratie, auzind de la crestini cuvânt pentru adevaratul Dumnezeu si învatatura pentru viata cea întreg înteleapta, pentru rasplatirea dreptilor si pentru munca pacatosilor, s-a umilit cu sufletul si a crezut în Hristos. însa avea barbat care petrecea întru necredinta închinarii de idoli si se tavalea fara de masura întru necuratiile trupesti. Pentru aceasta ea îl sfatuia pe el în tot chipul, vrând sa-1 povatuiasca la viata înfrânata si sa-1 întoarca la adevarata credinta.

    Deci, vazând ea ca nicidecum nu poate sa-1 îndrepte pe acela, cauta sa se desparta de el, ca sa nu mai petreaca în necuratiile aceluia. Iar barbatul ei, înstiintându-se de la care crestin a învatat femeia lui credinta crestineasca, s-a dus la eparhul cetatii, jelindu-se împotriva aceluia. Iar numele acelui crestin era Ptolomeu. Deci robul lui Hristos, Ptolomeu, a fost prins si tinut multa vreme într-o temnita necurata; apoi eparhul, scotându-1 la judecata, 1-a osândit la moarte, în vremea acelei nedreptei judecati, statea acolo un barbat, cu numele Luchie. Acela, vazând pe fericitul Ptolomeu osândit pe nedrept, a zis catre judecatorul cel strâmb: „O, eparhule, pentru care pricina dai la moarte pe acest om nevinovat, de vreme ce nu este nici prea desfrâ­nat, nici facator de sila, nici ucigas, nici tâlhar, nici rapitor, nici vadit pentru alta oarecare faradelege, ci pentru singura pricina ca s-a marturisit pe sine, ca este crestin?" Iar eparhul, cautând cu groaza spre dânsul, i-a zis cu mânie: „Oare si tu esti din numarul crestini­lor?" Raspuns-a Luchie: „Cu adevarat si eu sunt crestin". Atunci el a poruncit ca si pe acela sa-1 pedepseasca cu moarte. înca s-a alaturat celor doi crestini si al treilea, un prieten, care s-a marturisit pe sine cu mare glas ca este crestin; si toti acesti trei si-au pus sufletele lor pentru Hristos.

    Si înstiintându-se fericitul Iustin de o nedreapta ucidere a sfintilor ca aceasta, i-a fost jale mare pentru ei. Deci, scriind o carticica numita Apologia, care arata nevinovatia crestinilor si defaima si certa ratacirea si rautatea slujitorilor de idoli, a dat-o împaratului si fiilor lui, si la tot senatul, îndraznind pentru Hristos, fara temere de munci si de moarte. Iar împaratul, citind cu luare aminte acea carticica, s-a minunat de întelepciunea filosofului crestin; si nu numai ca nu s-a mâniat împotriva lui si nu 1-a ucis pe el, dar a si laudat întelepciunea lui; de vreme ce Sfântul Iustin a vadit, în acea carticica, înselaciunea zeilor elini, iar puterea lui Hristos a dovedit-o lamurit si a aratat ca sunt mincinoase clevetirile ce se aduceau asupra crestinilor, adeverind curatia si viata lor cea dreapta.

    Deci împaratul, citind acea carticica si umilindu-se, a dat porunca ca sa nu fie munciti crestinii pentru marturisirea numelui lui Hristos, nici sa fie jefuite averile lor, decât numai daca s-ar fi aratat asupra cuiva dintre ei oarecare pricini de pacate, cu adevarat vrednice de pedeapsa si de judecata. Deci prescriind Sfântul Iustin acea porunca împarateasca si luând voie de la împarat, s-a dus în Asia unde erau crestinii prigoniti mai mult atunci. Si mergând la Efes în haina cea filosofeasca, pe care n-a lasat-o pâna la sfârsitul sau, a aratat si a propovaduit tuturor porunca împaratului si a trimis-o în partile si în cetatile cele dimprejur. Prin acestea s-a adus pacea si s-a mângâiat Biserica lui Hristos; de vreme ce prigoana crestinilor a încetat pentru o vreme, în locul ei venind bucuria. Acolo petrecând Sfântul Iustin câtava vreme, a avut întrebare cu înteleptul rabin Trifon iudeul si 1-a biruit pe acela,din Scripturile Legii vechi, de care întrebare - precum si de Apologia, despre care s-a zis mai sus - se afla cuvânt scris pe larg în cartea lui Iustin.

    Si dupa multa vreme, Sfântul Iustin s-a întors iarasi de la Efes în Italia; iar în calea în care mergea pretutindeni propovaduia apostoleste pe Hristos, si, biruindu-i în cuvinte pe iudei si pe elini, îi întorcea la sfânta credinta, iar pe credinciosi îi întarea. Deci mergând el iarasi la Roma, Crescent cinicul, filosoful cel pagân, s-a pornit asupra lui cu mai multa ura si cu mai multa rautate; deci Sfântul Iustin, adeseori vorbind cu el, totdeauna îl biruia si-1 rusina înaintea tuturor.

    Pentru aceea, neputând el sa stea împotriva lui si nestiind ce sa-i mai faca, 1-a clevetit cu multe minciuni la divanul romanilor; deci au prins pe sfântul ca pe un vinovat de rautate si l-au muncit în legaturi. Si aducându-1 pe el la judecata, nici o pricina nu i-au aflat lui. Iar zavistnicul Crescent, temându-se ca nu cumva Iustin sa fie liberat, a pregatit în ascuns o otrava de moarte si cu aceea a ucis prin înselaciune pe ostasul cel nebiruit al lui Hristos.

    Astfel s-a sfârsit Sfântul Iustin, adevaratul filosof al crestinilor, lasând Bisericii lui Hristos multe scrieri foarte trebuincioase, ca unele ce sunt pline de întelepciunea Sfântului Duh. Deci, stând înaintea lui Hristos Domnul, puitorul de nevointa, a luat de la El cununa patimirii si este rânduit în ceata sfintilor mucenici, a celor ce slavesc Sfânta Treime, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfântul Duh, în veci. Amin.

SFÂNTUL MUCENIC IUSTIN SI CEI ÎMPREUNA CU DÂNSUL (1 IUNIE)

    In acea vreme când pagânii închinatori de idoli au pus înainte prin toate tarile si cetatile acea porunca pagâna împotriva binecredinciosilor crestini, ca tot cel ce crede în Hristos sa fie silit la jertfa idoleasca, atunci au fost prinsi Sfintii Mucenici Iustin, Hariton, Evelpist, Ierax, Peon, Valerian si o femeie cu numele Harita si, dusi fiind la Roma înaintea lui Rustic, eparhul cetatii, au fost pusi la judecata. Deci eparhul a zis catre Iustin: „Supune-te zeilor si poruncilor împaratesti, ca sa nu fii osândit". Sfântul Iustin i-a raspuns: „Nimeni nu poate sa fie osândit vreodata, daca va asculta poruncile Mântuitorului nostru Iisus Hristos".

    Eparhul l-a întrebat: „Ce fel de învatatura ai?" Iar Iustin a raspuns: „M-am sârguit a învata toate învataturile cele dinafara si, iscusindu-ma în toata filosofia, mai pe urma m-am lipit de adevarata învatatura a crestinilor, desi aceasta nu este bineplacuta acelora care ratacesc în socoteala cea nedreapta". Atunci Rustic a zis: „O, ticalosule, oare iubesti acele învataturi, care sunt potrivnice socotelii noastre?"

    Sfântul Iustin a raspuns: „Cu adevarat le iubesc si urmez dogmelor celor drepte ale crestinilor". Eparhul a zis: „Dar ce fel sunt acele dogme?" Iustin a raspuns: „Dogmele cele drepte, pe care noi crestinii le pazim cu dreapta credinta, sunt acestea: sa cunoastem pe Unul Dumnezeu, Facatorul si Ziditorul a toate, si al celor vazute si al celor nevazute; si ca sa-L marturisim pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel vestit mai înainte de prooroci, Care va sa vie sa judece neamul omenesc. Acela este propovaduitorul mântuirii si învatatorul celor ce doresc sa se povatuiasca la fapte bune, pentru a carui dumnezeire fara de sfârsit, eu, fiind om neputincios si mai mic decât toti, nu pot sa spun ceva slavit, însa marturisesc ca acest lucru este al proorocilor, de vreme ce ei au vestit cu multi ani mai înainte venirea de sus pe pamânt a Acestuia, despre Care am spus ca este Fiul lui Dumnezeu".

    Eparhul a întrebat: „în ce loc se aduna crestinii?" Iustin raspunse: „Fiecare se duce acolo unde poate si unde voieste. Ti se pare oare, ca noi crestinii numai la un loc ne adunam? Nimic sa nu socotesti despre acest lucru, deoarece Dumnezeul crestinilor este necuprins cu locul si, fiindca este nevazut, umple pamântul si cerul. El pretutindeni este închinat de cei credinciosi si slava Lui se cinsteste peste tot locul!"

    Eparhul zise: „Spune-mi adevarat, în care loc va strângeti si unde a!duni pe ucenicii tai?" Iustin a raspuns: „Eu am petrecut pâna acum aproape de casa unui oarecare Martin, lânga baia ce se numeste Timiotini si acum a doua oara am venit în cetatea Romei. Nu stiu alt loc afara de cel ce l-am spus si daca a voit cineva sa vina la mine, eu l-am primit si l-am împartasit de învatatura cea adevarata". Rustic a zis: „Dar tu esti crestin?" Iustin a raspuns: „Cu adevarat, sunt crestin". Atunci eparhul a zis lui Hariton: „Au doara si tu esti crestin?" Sfântul Hariton a raspuns: „Ajutându-mi Dumnezeu si eu sunt crestin". Dupa aceasta, Rustic a întrebat pe fericita femeie Harita de urmeaza si ea credintei lui Hristos. Aceea i-a raspuns: „Cu darul lui Dumnezeu, sunt crestina". Apoi Rustic a zis lui Evelpist: „Dar tu cine esti?"JEl a raspuns: „Sunt rob împaratesc, însa sunt crestin daruit de însusi Domnul Hristos cu libertate, iar cu milostivirea si cu darul Lui m-am facut partas la aceeasi nadejde la care sunt si acestia pe care-i vezi".

    Dupa aceasta eparhul a întrebat pe Ierax: „Oare si tu esti crestin?" Ierax a raspuns: „Cu adevarat si eu sunt crestin, de vreme ce cinstesc pe acelasi Dumnezeu si ma închin Lui". Eparhul a întrebat: „Iustin v-a facut pe voi crestini?" Ierax a raspuns: „Eu am fost si voi fi crestin". Dupa aceea, stând de fata si Sfântul Peon, a grait: „Si eu sunt crestin". Atunci eparhul a zis: „Cine te-a învatat pe tine credinta crestina?" El a raspuns: „De la parinti am luat eu aceasta buna marturisire". Dupa aceea Evelpist a zis: „Si eu m-am povatuit de la parintii mei a fi crestin, însa ascultând cuvintele lui Iustin, m-am întarit si mai mult în credinta crestineasca". Eparhul l;a întrebat: „Dar unde sunt parintii tai?" Evelpist raspunse: „în Capadochia". Eparhul a întrebat si pe Ierax: „în ce parte sunt parintii tai?" Ierax a raspuns: „Adevaratul nostru tata este Hristos, iar maica, Credinta, prin care credem într-însul; iar pamântestii mei parinti au murit; eu am iesit din Iconia Frigiei si am venit aici". Dupa aceea eparhul a întrebat si pe Valerian: „Ce ai de zis si tu? Au doara esti si tu crestin si spre zeii nostri nu ai osârdie?" Valerian a raspuns: „Si eu sunt crestin, pentru ca cinstesc si ma închin Unuia adevaratului Dumnezeu, iar pe zeii vostri îi defaim".

    Dupa aceea, iarasi eparhul întorcându-se catre Iustin, a zis: „Asculta, tu, cel ce te numesti ca esti bine graitor si ti se pare ca tii învatatura cea adevarata, daca vei fi ranit de la cap peste tot trupul, oare astepti ca pentru aceea sa te sui la cer?" Iustin raspunse: „Astept ca si eu sa am aceeasi rasplatire de la Domnul meu, care s-a pregatit celor ce pazesc învatatura lui Hristos, daca voi rabda muncirea cea graita de tine; pentru ca stiu, ca tuturor celor ce vietuiesc cu buna credinta, si patimesc ceva pentru Dumnezeul lor, li se pastreaza darul lui Dumnezeu pâna ce toata lumea va trece". La aceasta eparhul Rustic a zis: „Dar oare socotesti ca te vei sui la ceruri si vei primi vreo rasplata de la Dumnezeul tau?" Iustin a raspuns: „Nu socotesc, ci stiu cu întemeiere si aceea o nadajduiesc cu neîndoire". Rustic a zis: „Sa ne apropiem de acum la trebuinta care ne sta înainte; deci adunati-va la un loc si, toti împreuna, jertfiti zeilor!" La acestea Iustin a raspuns: „Nimeni, având cunostinta cea dreapta, nu va voi sa se lipseasca de dreapta credinta si sa cada în ratacire si faradelege".

    Eparhul Rustic a zis: „De nu va veti supune poruncilor noastre, veti suferi munci fara de nici o mila". Iustin a raspuns: „Dorim cu adevarat, ca pentru Domnul nostru Iisus Hristos sa rabdam munci si sa ne mântuim, pentru ca acelea ne mijlocesc noua mântuire si îndrazneaja la înfricosata Lui judecata, Caruia din dumnezeiasca porunca îi va sta înainte toata lumea". Acelasi lucru l-au spus si ceilalti mucenici adaugând si aceasta: „Fa degrab ceea ce ai de gând sa faci ca noi suntem crestini si nu vom jertfi idolilor".

    Auzind acestea, eparhul a dat o hotarâre ca aceasta: „Cei ce nu voiesc sa jertfeasca idolilor si nu se supun poruncii împaratesti, sa fie batuti cu toiege si pedepsiti la moarte, ca sa li se taie capetele, precum poruncesc legile romanilor". Deci sfintii mucenici, slavind pe Dumnezeu, au fost scosi la locul cel obisnuit si, dupa bataile ce li s-au dat, au fost taiati cu securea si si-au savârsit patimirile întru mântuitoarea marturisire.

    Dupa aceasta, unii din cei credinciosi au luat în taina trupurile lor cele cinstite si le-au îngropat la loc vrednic, ajutându-le darul Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine slava în vecii vecilor. Amin.

CUVIOSUL AGAPIT, DOCTORUL PECERSCAI (1 IUNIE)

Când parintele nostru, Cuviosul Antonie al Pecerscai, era vestit prin darul tamaduirii, acest fericit Agapit a venit din Kiev la dânsul în pestera, dorind tamaduirea sufleteasca prin tunderea în sfânta rânduiala monahala, pe care a si câstigat-o, si a urmat cu tot sufletul vietii celei asemenea cu îngerii a Cuviosului Antonie, fiind el însusi martor al ispravilor aceluia si vazând cum acel mare barbat slujea singur bolnavilor si-i tamaduia cu rugaciunea sa; însa, acoperindu-si darul rugaciunii sale ce i se daduse, le dadea acelora verdeturi din mâncarea sa, ca si cum acelea erau pentru tamaduire.

    De aceea, vazând aceasta fericitul Agapit, s-a ostenit multi ani, râvnind la nevointele sfântului staret. Deci atunci când se îmbolnavea cineva din frati, fericitul îsi lasa chilia sa - pentru ca nu era nimic de furat într-însa - si se ducea la fratele cel bolnav, caruia îi slujea si îi purta de grija, si se ruga lui Dumnezeu neîncetat pentru mântuirea bolnavului, desi, de multe ori, i se lungea boala cuiva - Dumnezeu binevoind astfel -, ca sa înmulteasca credinta si rugaciunea robului sau Agapit. Si asa urmând nevointelor Cuviosului Antonie, acest fericit Agapit s-a învrednicit a fi partas aceluiasi dar cu dânsul, pentru ca tamaduia cu rugaciunea sa pe toti bolnavii carora asijderea le dadea verdeturi pe care el le fierbea pentru mâncarea sa. De aceea s-a numit si doctor, si s-a auzit si în cetate despre el, si multi bolnavi, venind la dânsul, se întorceau sanatosi.

    In acea vreme, era în cetatea Kievului un doctor oarecare, cu neamul si cu credinta armean. Acel doctor era foarte mester în doctorii, cum mai înainte de el nu fusese altul, caci numai ce privea spre un bolnav de moarte, îndata îl cunostea si îi spunea lui ziua si ceasul mortii, si niciodata nu i se schimba cuvântul lui. De aceea, pe unul ca acela, nu mai voia sa-1 îngrijeasca nicidecum. Deci un bolnav din aceia a fost adus în Manastirea Pecersca. Si acela era cel dintâi din boierii cneazului Vsevolod, iar doctorul armean îl deznadajduise, vestindu-i ca o sa moara dupa opt zile. Iar fericitul Agapit, facând rugaciune pentru dânsul, i-a dat sa manânce verdeturi din care mânca el însusi, si astfel 1-a facut sanatos. Si îndata slava sa s-a vestit în tot pamântul Rusiei.

    Deci doctorul armean, ranindu-se de sageata zavistiei, a început a ocarî pe fericitul Agapit. Apoi a trimis în Manastirea Pecersca pe un osândit la moarte, caruia a poruncit sa i se dea verdeturi de moarte, ca, gustând din ele, sa moara înaintea lui Agapit. Iar fericitul, vazându-1 pe acela murind, i-a dat din aceleasi verdeturi din care mâncase el singur si, facând rugaciune pentru dânsul, a izbavit de moarte pe cel osândit mortii. De atunci, acel armean s-a înarmat cu mai multa mânie asupra fericitului si a îndemnat pe cei de o credinta cu sine ca sa-i dea sa bea otravuri de moarte lui Agapit însusi. Dar fericitul Agapit, bându-le, a ramas fara de vatamare, pentru ca stie Domnul sa izbaveasca de ispite pe cei dreptcredinciosi, dupa cum a zis: Macar de ar bea si ceva de moarte, nu-i va vatama pe ei.

    Dupa aceasta s-a îmbolnavit în Cernigov cneazul Vladimir Vsevolodovici Monomahul, pe care îl îngrijea cu dinadinsul doctorul armean, însa nimic nu sporea, ci mai mult se întarea boala; de aceea, cneazul fiind aproape de sfârsit, a trimis la parintele Ioan, egumenul Pecerscai, si 1-a rugat sa trimita la dânsul în Cernigov pe fericitul Agapit, pentru a-1 tamadui de boala. Deci, chemându-1 egumenul la dânsul, i-a spus de rugamintea cneazului. însa fericitul Agapit - care niciodata nu a fost vazut sa iasa afara pe poarta sa tamaduiasca vreun bolnav, ci numai în manastire vindeca -, a raspuns cu smerenie: „Daca voi merge la cneaz pentru un lucru ca acesta, apoi voi merge la toti! Deci ma rog tie, parinte, sa nu ma faci a iesi din manastire pentru slava omeneasca, de care m-am fagaduit înaintea lui Dumnezeu sa fug pâna la cea din urma rasuflare a mea. De vei voi, este mai bine sa ma duc în alta tara si, dupa ce va trece nevoia aceasta, iar ma voi întoarce aici".

    Deci trimisul cneazului, pricepând ca nu poate sa duca pe fericitul Agapit la stapânul sau, a început a se ruga ca sa-i dea macar verdeturi spre tamaduire. Deci fericitul, fiind silit de egumen, a dat trimisului verdeturi din mâncarea sa, pe care ducându-le acela si cneazul gustându-le, îndata s-a facut sanatos, pentru rugaciunile feri­citului.

    Atunci cneazul Vladimir Monomahul a venit el însusi în Manastirea Pecerscai, voind sa vada cine este acela prin care Dumnezeu i-a daruit sanatate, caci niciodata nu vazuse pe fericitul si dorea sa-1 cinsteasca cu dar de avere. însa Agapit, nevoind sa fie slavit pe pamânt, s-a ascuns, iar cneazul a dat egumenului aurul pe care îl adusese aceluia. Apoi, nu dupa multa vreme, acelasi Vladimir a trimis pe unul din boierii sai cu multe daruri la fericitul Agapit. Iar trimisul gasindu-1 în chilie pe sfântul, i-a pus înainte cele ce adusese. Iar fericitul i-a zis: „O, fiule, eu niciodata n-am luat nimic de la nimeni, de vreme ce niciodata n-am tamaduit cu puterea mea, ci cu puterea lui Hristos; deci nici acum nu-mi trebuie acestea". Boierul a raspuns: „Parinte, cel ce m-a trimis stie ca nu-ti trebuie nimic, dar te rog, pentru mângâierea fiului tau, caruia Dumnezeu i-a daruit prin tine sanatate, primeste acestea si le da, de-ti este placut, saracilor". Deci staretul i-a zis: „De vreme ce graiesti astfel, le voi primi cu bucurie; însa sa spui celui ce te-a trimis ca si celelalte, câte le are, sunt straine, si nu va putea sa ia nimic din ele cu sine, când se va duce din aceasta viata trecatoare. De aceea, sa le împarta saracilor, caci Domnul însusi, Care se afla întru aceia, 1-a izbavit pe el de moarte, iar eu nimic n-as fi sporit. Deci îl rog sa nu fie neascultator într-aceasta, ca sa nu patimeasca ceva mai rau".

    Acestea zicând fericitul Agapit, a luat aurul adus si s-a dus cu el din chilie, ca si cum ar voi sa-1 ascunda; dar, ducându-1 afara din chilie, 1-a aruncat si, fugind, s-a ascuns. Iar boierul dupa putina vreme a iesit si a vazut toate darurile lepadate înaintea usii, pe care, luându-le, le-a dat egumenului Ioan. Apoi întorcându-se la cneaz, i-a spus toate cele ce a vazut si a auzit de la acel fericit. Atunci toti au cunoscut ca este rob adevarat al lui Dumnezeu, de la Acela singur trebuindu-i plata, iar nu de la oameni. Atunci cneazul, neîndraznind a nu asculta pe sfânt, a început a-si împarti fara crutare averea sa saracilor.

    Iar dupa multa osteneala si nevointe placute lui Dumnezeu, însusi fericitul batrân Agapit, doctorul fara de plata, s-a îmbolnavit. Si înstiintându-se de acest lucru, doctorul cel mai sus pomenit, armeanul, a mers la el pentru cercetare si a început a se întreba oi el despre mestesugul doctoricesc, întrebându-1: „Cu ce fel de verdeturi se tamaduieste acel fel de boala?" Fericitul a raspuns: „Cu acelea cu care însusi Domnul, doctorul sufletului si al trupului, va da sanatate".

    Si întelegând armeanul ca sfântul este foarte nestiutor în doctorii, a zis catre ai sai: „Acesta nu stie nimic din mestesugul nostru". Apoi, luându-1 pe el de mâna, a zis: „Adevarul spun, caci a treia zi vei muri! Iar de s-ar schimba cuvântul meu, atunci îmi voi schimba viata si voi fi si eu monah ca si tine". Atunci fericitul a zis cu mânie: „Astfel este chipul doctoriei tale? îmi vestesti mai mult de moarte, în loc sa-mi dai ajutorul tau? De esti iscusit, da-mi viata; iar de nu o stapânesti pe aceasta, de ce ma ocarasti, osândindu-ma ca sa mor a treia zi? Caci Domnul mi-a vestit ca dupa a treia luna voi merge la El". Armeanul a zis iarasi: „Iata, acum cu totul te-ai schimbat, iar bolnavi ca acestia niciodata nu pot trai mai mult de trei zile"vCaci slabise foarte mult, încât nu putea nici sa se miste.

    In aceasta vreme, au adus la fericitul Agapit, cel care era atât de bolnav, un bolnav din Kiev pentru tamaduire. Iar fericitul, cu ajutorul prea minunat al lui Dumnezeu, s-a sculat îndata ca si cum n-ar fi fost bolnav si, luând obisnuitele sale verdeturi pe care le avea spre mâncare, le-a aratat armeanului, zicând: „Acestea sunt verdeturile doctoriei mele, vezi si întelege!" Iar el vazând, a zis sfântului: „Acestea nu sunt din verdeturile noastre, dar mi se pare, ca sunt din Alexandria".

    Iar fericitul, râzând de nestiinta lui, a dat bolnavului sa guste din verdeturile acelea si, rugându-se, îndata 1-a facut sanatos pe acel bolnav. Apoi a zis catre armean: „Fiule, te rog manânca din aceste verdeturi cu mine, de-ti este cu placere, de vreme ce nu am cu ce sa te ospatez". Armeanul a raspuns: „Parinte, noi în aceasta luna postim patru zile; deci acum sunt în post". Acestea auzindu-le fericitul, 1-a întrebat: „Cine esti tu si ce credinta ai?" Iar el i-a raspuns: „Au n-ai auzit de mine, ca sunt armean?" Fericitul Agapit a zis catre el: „Cum dar ai îndraznit a intra aici si a-mi spurca chilia mea, si înca a ma tinea si de mâna mea pacatoasa? Iesi de la mine, strainule de credinta si necredinciosule". Iar el, fiind rusinat, s-a dus.

    Dupa aceasta fericitul Agapit, dupa proorocia sa, a trait trei luni si, îmbolnavindu-se putin, s-a dus catre Domnul în ziua de întâi iunie. Astfel, fiindca a fost doctor fara de plata pe pamânt, si-a luat multa plata acum în ceruri, unde nu este durere. Iar cinstitele lui moaste, fratii le-au pus cu cântare, dupa obicei, în pestera cuviosului Antonie.

    Iar dupa moartea sfântului, armeanul a venit la Manastirea Pecersca si a zis egumenului: „De acum parasesc eresul armenesc si cred cu adevarat în Domnul Hristos, Caruia doresc a-I sluji în sfânta rânduiala monahiceasca. Caci mi s-a aratat fericitul Agapit, zicându-mi: ŤTe-ai fagaduit sa primesti chipul monahicesc. De vei minti, odata cu viata îti vei pierde si sufletul!ť Si eu cred ca cel ce mi s-a aratat este sfânt, de vreme ce, de ar fi voit sa traiasca mai multa vreme aici, Dumnezeu i-ar fi daruit lui. Eu vazusem ca el nu va trai mai mult de trei zile, iar Dumnezeu i-a adaugat trei luni si, de as fi zis sa nu traiasca el trei luni, ar fi trait trei ani. Deci acum socotesc ca singur a voit sa se duca de la noi, dorind împaratia sfintilor, ca un adevarat sfânt. Caci Dumnezeu, mutându-1 din vremelnica viata, din locasul acesta, i-a daruit viata cea vesnica în locasurile cele ceresti; drept aceea doresc a împlini degrab porunca acestui sfânt barbat".

    Auzind acestea egumenul de la armean, 1-a tuns în schima monahala, învatând din destul pe doctorul trupurilor celor straine, ca sa fie iscusit în doctoria sufletului sau, urmând fericitului Agapit. Iar el, nevoindu-se cu dumnezeiasca placere, si-a petrecut viata în aceeasi manastire a Pecerscai si a primit fericitul sfârsit, întru cinstea doctorului sufletelor si al trupurilor, a Domnului nostru Iisus Hristos, si a Celui fara de început al Lui Parinte si a Preasfântului, Bunului si de viata Facatorului Sau Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

LUNA IUNIE 2012

LUNA IUNIE ARE TREIZECI DE ZILE, ZIUA ARE 15 ORE, IAR NOAPTEA ARE 9 ORE

1) ZIUA  INTAI  POMENIREA  SFANTULUI  MUCENIC  IUSTIN  FILOSOFUL  SI  A  ALTUI  MUCENIC IUSTIN SI A CELOR IMPREUNA CU DANSII

Aliluia sau Troparul.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem Catisma  cea  de rand.  La:  Doamne  strigat-am..., daca  este  Post  si  Aliluia  Cantam  trei  Stihiri  ale  Nascatoarei,  glas  3,  Podobia:  Cand  de  pe  lemn...,  si  trei  ale Sfantului acelasi glas si aceeasi Podobie, Slava... Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Praznicului sau ale Octoihului, Slava... Si acum... asemenea.  Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal  nostru... punem Troparul Sfintilor,  glas 4: Mucenicii Tai Doamne..., Slava... Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de doua ori), Slava... al Sfintilor, Si acum... al Praznicului. (Iar daca este Post punem Troparul Sfintilor (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Iar daca este Aliluia punem Troparele glasului). Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Praznicului  sau  ale  Octoihului  si  Psalmul  50.  Punem  Canonul  Praznicului  cu  Irmosul,  pe  opt  sau  amandoua Canoanele Octoihului si apoi Canonul Sfintilor cu Irmosul, pe patru, glas 2. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfintilor  glas  6, Podobia:  Cuvantul  cel  impreuna  fara  de  inceput...,  Slava...  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul  Sfantului glas 2, Podobia:  Cu intelepciunea dumnezeestilor tale  cuvinte  Iustine...  Dupa  Cantarea  a  noua  punem  Luminanda,  apoi  Stihoavna,  Slava...  Si  acum...  toate  ale Praznicului  sau  ale  Octoihului.  Apoi  Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal nostru...  punem  Troparul  Sfintilor,  Slava...  Si  acum...  al  Praznicului  sau  al  Nascatoarei,  Ecteniile  si  Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

Intru aceeasi  zi Pomenirea  Preacuviosului Parintelui nostru Dionesie Glusetchi. Slujba lui se savarseste in Manastirea lui.

2) IN  ZIUA  A  DOUA  POMENIREA  CELOR  INTRU  SFINTI  A  PARINTELUI  NOSTRU  NICHIFOR MARTURISITORUL PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Praznicului sau ale Octoihului si trei ale Sfantului, glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava... Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile, Slava... Si  acum... a Praznicului.  sau a Octoihului.  Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Sfantului  glas  4: Indreptatorule al credintei..., Slava... Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de doua ori), Slava... al Sfantului, Si acum... al Praznicului. Iar daca este Post punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele Catisme punem Sedelnele Praznicului sau ale Octoihului  si Psalmul 50. Punem  Canonul  Praznicului  cu  Irmosul,  pe  opt  sau  amandoua  Canoanele  Octoihului  cu  Irmoasele,  pe  opt  si Canonul Sfantului cu Irmosul, pe patru, glas 4. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfantului glas 8, Podobia: Pe intelepciunea  si  cuvantul...,  Slava...  alta  Sedealna  glas  1,  Podobia:  Mormantul  Tau...,  Slava...  Si  acum...  a Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  Dupa  Cantarea  a  sasea  punem  Condacul  Sfantului  glas  4,  Podobia:  Aratatu-te-ai astazi...; Ca cela  ce ai primit  de la Dumnezeu cununi  de biruinta  din cer preaslavite..., Icosul  si Sinaxarul.  Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Praznicului, Slava... a Sfantului, Si acum... a Praznicului.  Sau daca  este Post punem  Luminanda  Octoihului,  Slava...  a  Sfantului,  Si  acum...  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile Praznicului, Slava... Si acum... a Praznicului sau ale Octoihului. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule...   si   dupa  Tatal   nostru...   punem  Troparul   Sfantului,   Slava...   Si   acum...   al  Praznicului   sau  al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

TOT INTRU ACEASTA ZI POMENIREA SFANTULUI MARELUI MUCENIC IOAN CEL NOU CEL CE A PATIMIT IN CETATEA ALBA, ALE CARUI SFINTE MOASTE SE AFLA IN MOLDOVA

Trebuie sa se stie ca Pomenirea Sfantului Mucenicului Ioan s-a asezat de Biserica cea mare a Moldovei sa se savarseasca in ziua a doua a Lunii si in Joia Saptamanii a Cincizecea , adica in a doua zi a Lunii Iunie. Pentru aceasta Tipicul Slujbei Sfantului s-a pus pentru amandoua zilele.

Seara La Vecernie cea mica punem Stihirile Praznicului, pe patru. Iar de se va canta in ziua a doua a Lunii Iunie, atunci punem Stihirile Sfantului pe patru, Slava... a Sfantului, Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. La Stihoavna  punem  Stihirile  Sfantului  cele  de  la  Stihoavna  Vecernii  celei  mari,  Slava...  a  Sfantului,  Si  acum...  a Praznicului  sau  Stihirile  Sfantului,  luate  de  La  Vecernia  cea  mare  ,  cu  Stihurile  cele  Mucenicesti,  Slava...  a Sfantului, Si acum... a Praznicului. Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului,  glas  4:  Viata  ta  pe pamant  bine  o ai  carmuit-o patimitorule..., Slava... Si  acum...  al  Praznicului  sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Vecernie dupa Psalmul de seara cel obisnuit cantam: Fericit barbatul... Slava... cea dintai. La: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Praznicului  si cinci ale Sfantului. Iar daca este in afara Praznicului Cincizecimii, atunci  punem  opt  Stihiri  ale  Sfantului,  glas  2,  Podobia:  Cu  ce  cununi  de  laude...,  Slava...  a  Sfantului,  glas  8, Podobia:  Astazi  cu cinstita prazmuire..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei.  Apoi  Vohod, Prochimenul si trei  Citiri ale  Sfantului, prima din proorocia Isaiei: Acestea zice Domnul: toate neamurile s-au adunat..., a doua de la Intelepciunea lui Solomon: Sufletele dreptilor sunt in mana Lui Dumnezeu... si a treia tot de la Intelepciunea lui Solomon:  Dreptii  in veci  vor  fi vii... La Litie punem Stihirile Hramului si  Stihirile Sfantului, glas 1:  Bucurati-va toate partile crivatului... si celelalte, apoi Slava... glas 5: Sa trambitam cu trambita..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem Stihirile  Praznicului  sau  ale Sfantului,  glas  4,  Podobia:  Ca  pe un  viteaz...,  cu Stihurile cele Mucenicesti, Slava... a Sfantului, glas 3: Rasarind razele rabdatorului  de chinuri..., Si acum... a Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul Sfantului  (de doua  ori) si  Troparul: Nascatoare  de Dumnezeu Fecioara... (o data).  Apoi Binecuvantarea painilor, dupa  care  urmeaza:  Fie  numele  Domnului  binecuvantat...  (de  trei  ori),  Slava...  Si  acum...,  Psalmul  33,  pana  la cuvintele: Nu se vor lipsi de tot binele..., dupa care urmeaza Citirea Sfantului.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de doua ori), Slava...  al  Sfantului,  Si  acum...  al  Praznicului.  Iar  daca  este  in  afara  de  Praznicul  Cincizecimii,  atunci  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori),  Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei  Invierii:  Taina  cea  din veac  ascunsa...  Dupa prima Catisma punem Sedealna Sfantului, glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., (de doua  ori), Slava... Si  acum... a Praznicului sau a Nascatoarei: Pe Tine Maica lui Dumnezeu... Dupa a doua Catisma punem Sedealna Sfantului glas
3, Podobia: De frumusetea fecioriei tale..., (de doua ori), Slava... Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. Apoi Polieleul, Psalmii cei alesi, cu Stihirile Marimurilor  Sfantului si Sedealna glas 4, Podobia: Spaimantatu-s-a Iosif..., (de  doua  ori),  Slava...  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  Apoi  Antifonul  intai,  glas  4,  Prochimenul Sfantului, glas 4: Dreptul ca finicul va inflori..., cu Stihul: Rasadit fiind in casa Domnului... Apoi Toata suflarea..., Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul: paziti-va de oamenii care vor pune peste voi miinile lor..., si Psalmul 50, cu Slava... glas 2:  Pentru rugaciunile mucenicului  Tau..., Si acum... Pentru rugaciunile Nascatoarei  de Dumnezeu..., apoi Stihira glas 6: Astazi Biserica praznuieste... Punem Canonul Praznicului cu Irmosul, pe sase, iar daca este in afara de Praznicul Cincizecimii, punem Canonul Nascatoarei de Dumnezeu cu Irmosul, pe sase,  glas 2 (  ca  si  in ziua  a  douazeci  si  patra  a  Lunii  Mai),  apoi  Canonul  Sfantului  cu  Irmosul,  pe  opt,  glas  4.  Punem  Catavasiile Praznicului  sau,  daca  nu,  Catavasia:  Deschide-voi  gura  mea...  Dupa  Cantarea  a  treia  punem  Condacul  si  Icosul Praznicului, apoi Sedealna Sfantului, glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul... (de cate doua ori), Slava... Si acum... a Praznicului sau a  Nascatoarei: Gandesc la  judecata... (este scrisa in ziua a  noua a  Lunii  Martie).  Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului, glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat pe cruce...; Inotand noianul marii cu negutatorie... si Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfantului, Podobia: Cu trupul adormind..., (de doua ori), Slava... Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. La Laude punem Stihirile Sfantului, pe patru, glas 1, Podobia: Prea laudatului Mucenic...; Prealaudate Ioane pe tine nici salbatacia tiranului... si celelalte, apoi Slava... glas  2:  Veniti  iubitorilor  de  Mucenici...,  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  Apoi  Doxologia  cea  mare, dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Sfantului, Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei Invierii, Ecteniile si  Otpustul.  La  Ceasuri  punem  Troparul  Praznicului,  Slava...  al  Sfantului,  Si  acum...  al  Nascatoarei  Ceasurilor. Dupa  Sfinte  Dumnezeule...  punem  Condacul  Praznicului  si  al  Sfantului  schimbandu-le.  Iar  de  este  in  afara  de Praznicului Cincizecimii punem Condacul si Troparul Sfantului la toate Ceasurile  dupa randuiala.

La  Liturghie  punem  Fericirile  Praznicului,  de  la  Cantarea  cea  de  rand,  pe  patru  si  ale  Sfantului,  de  la Cantarea a treia, pe patru. Iar daca este in afara de Praznicul Cincizecimii punem Fericirile din Canonul Sfantului, de la Cantarea a treia si a sasea, pe opt. Punem Prochimenul Praznicului si al Sfantului, glas 7: Veseli-se-va dreptul de  Domnul...,  cu  Stihul:  Auzi-mi  Doamne  glasul  meu...  Apostolul  din  Cartea  cea  catre  Timotei:  Fiule  timotei intareste-te  in  darul...,  apoi  Aliluia  glas  4:  Dreptul ca  finicul  va  inflori...,  cu  Stihul:  Rasadit  fiind  in  casa Domnului... Evanghelia de la Ioan: Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Acestea poruncesc voua... Priceasna Praznicului si apoi a Sfantului: Intru pomenire vesnica...

3) IN ZIUA A TREIA POMENIREA SFANTULUI MUCENIC LUCHILIAN SI A CELOR IMPREUNA CU DANSUL

Aliluia sau Troparul daca este Post.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu, glas 1, Podobia: Prea laudatilor Mucenici... si trei ale Mucenicului acelasi glas si aceeasi Podobie, Slava... Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... Si  acum...  a  Nascatoarei.   Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul Sfantului, glas 4: Mucenicul Tau Doamne Luchilian..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Iar daca este Aliluia punem Troparele glasului.  Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului, pe patru, glas 8. Dupa  Cantarea  a  treia  punem  Sedealna  Sfantului  glas  1,  Podobia:  Mormantul  Tau...,  Slava...  Si  acum...  a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfintilor glas 2, Podobia: Cele de sus cautand...; Ceata cea de cinci  cu  numarul,  a  Sfintilor  Mucenici...  Dupa  Cantarea  a  noua  punem  Luminanda,  apoi  Stihoavna,  Slava...  Si acum...  a  Nascatoarei  toate ale Octoihului.  Apoi  Bine  este a  ne  marturisim Domnului..., Sfinte Dumnezeule...  si dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Sfantului,  Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei,  cel  de  la  sfarsitul  Utreniei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

4) IN  ZIUA  A  PATRA  POMENIREA  CELUI  INTRU  SFINTI  A  PARINTELUI  NOSTRU  MITROFAN PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem  trei  Stihiri  ale  Octoihului  si  trei  ale  Sfantului,  glas  6,  Podobia:  Toata  nadejdea  punandu-si...,  Slava...  a Sfantului, glas 2: In viata ta cea ingereasca..., Si acum... a Nascatoarei. Dupa Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava...  a  Sfantului, glas  6:  Astazi  ne-a  rasarit  noua  cinstita  prazmuirea  Ierarhului...,  Si  acum...  a Nascatoarei. Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, glas 4: Indreptatorule al credintei..., apoi Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei  zilei.  Apoi  obisnuitele  Catisme,  Sedelnele  Octoihului  si  Psalmul  50.  Punem amandoua Canoanele Octoihului  si Canonul  Sfantului  cu Irmosul, pe patru, glas 6.  Dupa Cantarea a treia punem Condacul Sfantului, glas 2, Podobia: Cele de sus cautand...; Credinta lui Hristos luminat propavaduind-o si pazind-o pe  ea..., apoi Sedealna  glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si  cuvantul...,  Slava...  Si acum... a Nascatoarei.  Dupa Cantarea a  sasea  punem Condacul  Sfantului,  glas  4,  Podobia:  Aratatu-te-ai  astazi...;  Din pruncie te-ai  aratat  vas cinstit...  si  Icosul.  Dupa  Cantarea  a  noua  punem  Luminanda  Octoihului,  Slava...  a  Sfantului,  Si  acum...  a Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile  Octoihului,  Slava...  a  Sfantului  glas  8:  Aratatu-te-ai  o  intelepte Mitrofane trimis  de  la  Dumnezeu...,  Si  acum...  a  Nascatoarei.  Apoi  Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului..., Sfinte Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Sfantului,  Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei,  Ecteniile  si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

5) IN ZIUA A CINCEA POMENIREA SFANTULUI MUCENIC DOROTEI EPISCOPUL TIRULUI

Aliluia sau Troparul.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului si trei ale Sfantului, glas 8, Podobia: Mucenicii Tai Doamne..., Slava... Si acum... a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile,  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei  Octoihului.  Acum  slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, glas 4: Si partas obiceiurilor..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Iar daca va fi Aliluia, atunci punem Troparele glasului. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Octoihului si   Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Mucenicului, pe patru,   glas 8. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfantului, glas 3, Podobia: Pentru marturisirea..., Slava... Si acum...  a  Nascatoarei.  Dupa Cantarea  a sasea  punem Condacul  Sfantului,  glas  3,  Podobia:  Fecioara  astazi...;  Cu invataturi   dreptmaritoare  Sfante  Mucenice  propavaduim...   Dupa  Cantarea   a   noua   punem  Luminanda,   apoi Stihoavna, Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, cel de la sfarsitul Utreniei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia  merg dupa randuiala obisnuita.

6) IN   ZIUA   A   SASEA   POMENIREA   PREACUVIOSULUI   PARINTELUI   NOSTRU   VISARION FACATORUL   DE   MINUNI   SI   A   CUVIOSULUI   ILARION   CELUI   NOU   EGUMENUL   MANASTIRII DALMATIEI

Aliluia sau Troparul.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Sfantului Visarion, glas 8, Podobia: O, preaslavita  minune... si trei ale Sfantului Ilarion, glas 4, Podobia: Dat-ai semn..., Slava...    Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... Si acum... a Nascatoarei.  Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor, glas 4: Dumnezeu Parintilor nostri..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase  Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfintilor  (de  doua  ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Iar daca este Aliluia punem Troparele glasului.  Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele  Octoihului  si  Psalmul  50.  Punem  un  singur  Canon  al  Octoihului  si  doua  Canoane  ale  Sfantului,  cu Irmoasele, pe opt,  unul pe glas 2, iar altul pe glas 8. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Sfantului Ilarion, glas 2,  Podobia:  Pe  propovaduitorii  cei  tari...;  In  ograda  pajistii  tale  celei  de  viata  facatoare  ca  un  pastor  turma  ta nevatamata o ai pazit..., apoi Sedealna Sfantului Visarion, glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... a Sfantului Visarion, glas 4, Podobia: Degrab ne-ntampina..., Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului Visarion, Podobia: Pe propovaduitorii cei tari...; Puterile celor de sus urmand cuvioase... Dupa Cantarea a noua  punem Luminanda,  apoi  Stihoavna,  Slava... Si  acum...,  toate ale Octoihului.  Apoi  Bine  este a  ne  marturisi Domnului...,  Sfinte  Dumnezeule...   si  dupa  Tatal  nostru...   punem  Troparul  Sfantului,   Slava...   Si  acum...   al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

7) IN ZIUA A SAPTEA POMENIREA SFANTULUI MUCENIC TEODOR EPISCOPUL ACHIREI

Aliluia sau Troparul.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem Catisma  cea  de rand.  La:  Doamne  strigat-am..., daca  este  Aliluia  punem trei  Stihiri  ale Nascatoarei  de  Dumnezeu,  glas  1,  Podobia:  Ceea  ce  esti  bucuria  cetelor ceresti... si trei ale Sfantului acelasi glas si aceeasi Podobie, Slava... Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... Si  acum...  a Nascatoarei. Acum slobozeste..., si dupa Tatal  nostru...  punem Troparul Sfantului glas 4: Si partas obiceiurilor..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele Catisme  punem Sedelnele Octoihului  si  Psalmul  50.  Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului, pe patru, glas 6. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului, glas 2,  Podobia: Cele de sus  cautand...;  Aratatu-te-ai stea luminoasa... Dupa Cantarea a  noua punem Luminanda, apoi Stihoavna, Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile   si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

8) IN ZIUA A OPTA POMENIREA SFANTULUI MARELUI MUCENIC TEODOR STRATULAT

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de seara  cel  obisnuit  punem Catisma  cea  de  rand.   La:  Doamne  strigat-am... punem sase Stihiri ale Sfantului, glas 6, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava... a Sfantului, glas 8: Vitejeasca adunare strangand..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului (sau ale Sfantului, glas 5, Podobia: Bucura-te camara   pustnicilor...,) Slava... a Sfantului, glas 8: Pe cel numit cu numele darului lui Dumnezeu..., Si  acum...  a  Praznicului  sau a  Nascatoarei.  Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule...  si  dupa  Tatal nostru... punem Troparul Sfantului,  glas 4: Cu numirea ostirii  celei  adevarate..., Slava... Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Praznicului  sau  al  Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele  Catisme  punem  Sedelnele  Octoihului  si Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului, fara de Mucenicine si Canonul Sfantului cu Irmosul, pe sase, glas 4. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul..., (de doua ori), Slava... Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului, glas 2, Podobia: Cele de sus  cautand...; Cu barbatia sufletului... si Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfantului  (de doua ori),  Slava...  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  La  Laude  punem  patru  Stihiri  ale  Sfantului,  glas  2, Podobia: Cand de pe lemn..., Slava... glas  5: Mai mult decat dimineata a stralucit..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... a Sfantului, glas 6: Darul de sfintenie si bogatie..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei.  Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule...   si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile  merg dupa randuiala obisnuita, cu Troparul si Condacul Praznicului si  ale Sfantului.

La  Liturghie punem Fericirile Praznicului  sau ale Octoihului,  pe patru si  ale Sfantului,  de  la  Cantarea  a treia,  pe  patru.  Prochimenul  glas  7:  Veseli-se-va  dreptul  de  Domnul...,  cu  Stihul:  Auzi  Dumnezeu  glas   meu... Apostolul din Cartea cea catre Timotei:  Fiule Timotei Intareste-te in darul..., apoi Aliluia, glas 4: Dreptul ca finicul va  inflori...  Evanghelia  de  la  Matei:  Zis-a  Domnul  ucenicilor  Sai:  Iata  Eu  va  trimit  pe  voi...  Priceasna:  Intru pomenire vesnica...

9) IN    ZIUA    A   NOUA    POMENIREA    CELUI    INTRU   SFINTI    PARINTELUI    NOSTRU   CHIR ARHIEPISCOPUL ALEXANDRIEI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem Stihirile Sfantului, pe sase,  glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava... glas 6: Sluga buna si credincioasa bine  lucratorule  al  viei  lui  Hristos...,  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile Octoihului sau ale Praznicului, apoi Slava... a Sfantului, glas 6: Omule a lui Dumnezeu si credincioasa sluga..., Si acum... a Praznicului  sau a Nascatoarei.  Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule...   si dupa Tatal  nostru... punem Troparul Sfantului, glas 8: Al dreptei credinte indreptatorule... (este scris in ziua a unsprezecea a Lunii Octombrie), Slava... Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele  Catisme punem  Sedelnele  Praznicului  sau  ale Octoihului  si Psalmul  50.  Punem  amandoua  Canoanele  Octoihului  si  Canonul  Sfantului  cu  Irmosul,  pe  sase,  glas  4.  Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului, glas 6, Podobia: Implinind randuiala cea pentru noi...; Adancul invataturilor cuvantarii de Dumnezeu aratat ne-a izvorat noua... si Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfantului  (de  doua  ori),  Slava...  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile Octoihului, Slava... a Sfantului, glas 6: Mostenitorule a lui Dumnezeu..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile  dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile Praznicului, apoi ale Octoihului, pe patru si  ale Sfantului, de la Cantarea a treia,  pe  patru.  Punem  Prochimenul,  glas  1:  Gura  mea  va  grai  intelepciune...,  cu  Stihul:  Auziti  acestea  toate neamurile... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor aduceti-va aminte de mai marii vostri..., Aliluia glas 2: Gura dreptului va grai intelepciune..., cu Stihul: Legea Dumnezeu lui in inima lui... Evanghelia de la Matei: Zis-a Domnul ucenicilor Sai: voi sunteti lumina lumii...  Priceasna: Intru pomenire vesnica...

Tot pentru aceasta zi Pomenirea Preauviosului Parintelui nostru Ava Chiril Egumenul Iezerului. Soborul lui se savarseste in Manastirea lui unde sunt Moastele lui si unde este Hramul lui.

10) IN  ZIUA  A  ZECEA  POMENIREA  SFANTULUI  SFINTITULUI  MUCENIC  TIMOTEI  EPISCOPUL PRUSIEI

Aliluia sau Troparul.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului sau ale Nascatoarei  Dumnezeu, glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz... si trei ale Sfantului, glas   acelasi si aceeasi Podobie, Slava... Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile, Slava... Si acum..., toate ale Octoihului. Acum slobozeste...,  Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal  nostru...  punem Troparul Sfantului, glas 4: Si partas obiceiurilor..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Iar daca este Aliluia punem Troparele glasului. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului cu Irmosul, pe patru,  glas  4.  Dupa  Cantarea  a  treia  punem  Sedealna  Sfantului,  glas  5,  Podobia:  Cuvantul  cel  impreuna  fara  de inceput..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Mucenicina glasului. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda, apoi Stihoavna, Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia  merg dupa randuiala obisnuita.

11) IN  ZIUA  A  UNSPREZECEA POMENIREA SFINTILOR  SI INTRU TOT  LAUDATILOR  APOSTOLI VARTOLOMEU SI VARNAVA

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem  Stihirile  pe  sase,  trei  ale  Sfantului  Vartolomeu,  glas  4,  Podobia:  Ca  pe  un  viteaz...,  si  trei  ale  Sfantului Varnava, acelasi glas, Podobia: Dat-ai semn..., Slava... glas 6: Varnavo prealaudate..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei:  Cine  nu  te  va  ferici  pe  tine...  La  Stihoavna  punem  Stihirile  Apostolului,  glas  1,  Podobia:  Prea laudatilor Mucenici..., cu Stihurile lor, Slava... glas 8: Apostole al Mantuitorului Varnavo Prealaudate..., Si acum... a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei:  Fecioara  nenuntita...  Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor, glas 3: Sfintilor Apostoli rugati pe milostivul Dumnezeu... (este scris in ziua a unsprezecea a Lunii  Octombrie), Slava... Si acum... al Praznicului  sau al Nascatoarei: Pe tine ceea  ce ai  mijlocit mantuirea neamului omenesc..., Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase  Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...,  daca  este  in  perioada  Penticostalului, punem Troparul Praznicului  (de doua  ori), Slava... al Apostolului, Si acum... al Praznicului. Iar daca este in Post punem  Troparul  Apostolului  (de  doua  ori),  Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  Catisme  punem  Sedelnele Praznicului, iar daca este Post punem Sedelnele Apostolului, cu Stihira Nascatoarei lor, apoi Citirea si Psalmul 50. Daca este in perioada Penticostalului punem Canonul Praznicului cu Irmosul, pe sase, iar daca este in Post punem Canonul Nascatoarei de Dumnezeu cu Irmosul,  pe sase si  doua Canoane ale  Apostolilor cu Irmoasele, pe opt,  al Sfantului  Vartolomeu,  glas  2 si  al  Sfantului  Varnava,  acelasi  glas.  Punem Catavasiile Prazniculuii,  iar daca  este Post punem Catavasiile: Deschide-voi gura mea... Dupa Cantarea a treia punem Condacul Sfantului Varnava, glas 3,  Podobia:  Fecioara  astazi...;  Slujitor  prea  adevarat  al  Domnului  ai  fost...,  apoi  Icosul  si  Sedealna  Sfantului Vartolomeu,  glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si  cuvantul...,  Slava... a Sfantului Varnava, acelasi  glas si  aceeasi Podobie, Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului Vartolomeu, glas 4, Podobia: Aratatu-te-ai astazi...; Aratatu-te-ai mare soare al lumii... si Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda  Apostolilor (de  doua  ori),  Slava... Si  acum...  a  Praznicului  sau a  Nascatoarei.  La  Laude  daca  este in perioada Penticostalului,  atunci punem trei Stihiri ale  Praznicului si  trei ale Apostolilor.  Iar  daca  nu este in acea perioada,  punem  patru  Stihiri  ale  Apostolilor,  pe  glas  4,  Podobia:  Ca  pe  un  viteaz...,  Slava...  glas  3:  Precum intelepciunea  lui  Dumnezeu...,  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei:  Fericimu-te  pe  tine...  Apoi  punem Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Apostolilor, Slava... Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Urmeaza Ceasurile si celelalte dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile, pe opt din Canonul Sfantului Vartolomei, de la Cantarea a treia, pe patru si din Canonul  Sfantului  Varnava,  de la  Cantarea  a  sasea,  pe  patru.  Punem Prochimenul  glas  8:  In tot  pamantul  a iesit...,  cu Stihul: Cerurile  vestesc..., apoi  Apostolul  de la Fapte:  In zilele acelea  risipindu-se Apostolii..., Aliluia glas 1: Marturisi-vor cerurile minunile Tale Doamne...  Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Cel ce va asculta pe voi, pe Mine Ma asculta... Priceasna:  In tot pamantul...

12) IN  ZIUA A DOISPREZECEA POMENIREA PREACUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU ONUFRIE SI A PREACUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU PETRU ATONITUL

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem  trei  Stihiri  ale  Sfantului  Onufrie,  glas  8,  Podobia:  O,  preaslavita    minune...,  si  trei  ale  Sfantului  Petru, acelasi glas si aceeasi Podobie, Slava... a Sfantului Onufrie, glas 6: Cuvioase Parinte in tot pamantul..., Si acum... a Praznicului  sau a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem Stihirile Praznicului  sau ale Octoihului,  Slava...  a Sfantului, glas 6: Pe cel dupa chip pazindu-l... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul  Sfintilor,  glas  4:  Dumnezeul  Parintilor  nostri...,  Slava...  Si  acum...  al  Praznicului  sau  al  Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase  Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfintilor  (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele  Catisme  punem  Sedelnele  Praznicului  sau  ale  Octoihului, Citirea si Psalmul 50. Punem Canonul Praznicului cu Irmosul, pe sase sau un Canon al Octoihului si doua Canoane ale Sfintilor cu Irmoasele, pe opt, al Sfantului Onufrie, glas 4 si al Sfantului Petru, glas 2. Dupa Cantarea a  treia punem  Condacul  Sfantului  Petru,  glas  2,  Podobia:  Cele  de  sus  cautand...;  Departandu-te  pe  tine  de  impreuna vietuirea cu oamenii..., apoi Icosul si Sedealna Sfantului Onufrie glas 4, Slava... a Sfantului Petru, glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Si acum...  a Praznicului sau a Nascatoarei. Dupa Cantarea  a sasea punem Condacul Sfantului Onufrie,  glas  8,  Podobia:  Credinta  ca  o  pavaza...;  Lumina  Dumnezeeasca  primind...  si  Icosul.  Dupa  Cantarea  a noua punem Luminanda Praznicului sau a Octoihului si a Sfantului Onufrie, Slava... a Sfantului Petru,  Si acum... a Praznicului  sau a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem Stihirile Praznicului  sau ale Octoihului,   Slava...  a Sfantului Onufrie, glas 8: Multimile monahilor..., Si acum... a Praznicului sau a Nascatoarei. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Sfintilor, Slava...  Si  acum...  al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile le punem dupa randuiala obisnuita.

La  Liturghie  punem  Fericirile  din  Canonul  Sfantului  Onufrie,  de  la  Cantarea  a  treia,  pe  patru  si  din Canonul  Sfantului  Petru,  de  la  Cantarea  a  sasea,  pe  patru.  Punem  Prochimenul,  glas  7:  Scumpa  este  inaintea Domnului  moartea  Cuviosului  Lui...,  cu  Stihul:  Ce  vom  rasplati  Domnului...  Apostolul  din  Cartea  cea  catre Galateni:  Fratilor  roada  duhului...,  apoi  Aliluia,  glas  6:  Fericit  barbatul...,  cu  Stihul:  Puternica  pe  pamant  va  fi samanta lui... Evanghelia de la Matei: Zis-a Domnul toate-Mi sunt date Mie... Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

13) IN ZIUA A TREISPREZECEA  POMENIREA SFINTEI MUCENITE ACHILINA CEA A SFANTULUI TRIFILIE  EPISCOPUL CIPRULUI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Mucenicului, pe glas 4, Podobia: Dat-ai semn..., si trei ale Sfantului Trifilie, glas 8, Podobia: O,  preaslavita minune...,  Slava...  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile Praznicului  sau  ale  Octoihului,  Slava...  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Octoihului.  Acum  slobozeste...,  Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Mucenitei, glas 4: Mieluseaua Ta Hristoase Achilina... (este scrisa in ziua a saisprezecea a Lunii Septembrie), Slava... Sfantului Trifilie, glas 4: Indreptatorule al credintei..., Si acum... al Praznicului sau al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul..., daca este in perioada Penticostalului, atunci punem Troparul Praznicului (o data) si al Sfintei (o data), Slava... al Sfantului, Si acum... al Praznicului. Iar daca este Post punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... al Sfantului, Si acum... al Nascatoarei. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Praznicului sau ale Octoihului si Psalmul 50. Punem Canonul Praznicului cu Irmosul, pe sase, sau punem un singur Canon al  Octoihului si doua Canoane ale Sfintilor cu Irmoasele, pe opt, al Mucenitei, glas 8 si al Sfantului, glas 2. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Sfantului Trifilie, glas 8, Podobia: Aparatoare Doamna...; Prin aleasa viata ta curatia fecioriei primind-o Trifilie..., apoi Sedealna Mucenitei, glas 8, Podobia: Pe intelepciunea  si  cuvantul...,  apoi  Slava...  a  Sfantului  glas  3,  Si  acum...  a  Praznicului  sau  a  Nascatoarei.  Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Mucenitei glas 2, Podobia: Cele de sus cautand...; Cu frumusetile fecioriei tale... Dupa  Cantarea  a noua  punem Luminanda, apoi  Stihoavna, Slava...  Si acum..., toate ale Praznicului sau toate ale Octoihului. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei,  Slava...  al  Sfantului,  Si  acum...  al  Praznicului  sau  al  Nascatoarei,  Ecteniile  si  Otpustul.  Ceasurile  si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

14) IN  ZIUA  A  PAISPREZECEA  POMENIREA  SFANTULUI  PROOROC  ELISEI  SI  A  CELUI  INTRU SFINTI PARINTELUI NOSTRU METODIE PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem  Stihirile  Sfintilor,  pe  sase,  trei  ale  Proorocului,  glas  8,  Podobia:  O,  preaslavita    minune...    si  trei  ale Sfantului Metodie, glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava... glas 6: Proorocule Propavaduitorule al lui Hristos..., Si  acum...  a  Nascatoarei:  Nascatoare  de  Dumnezeu  tu  esti  vita...  La Stihoavna  punem Stihirile  Octoihului,  apoi zicem  Stihul:  Preotii  Tai  Doamne  se  vor  imraca  intru  dreptate...,  si  cantam  Stihira  Samoglasnica  a  Sfantului Metodie,  glas  4:  Cu  veselie  astazi  Biserica  lui  Dumnezeu  se  impodobeste...,  Slava...,  glas  8:  Pe  varfurile Proorocilor si pe luminatorii cei prealuminosi..., Si acum... a Nascatoarei. Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Proorocului,  glas  4:  Cel  ce  ai  fost  inger  in  trup  temeiul  Proorocilor..., Slava...  al  Sfantului  Metodie,  acelasi  glas:  Indreptatorule  al  credintei...,  Si  acum...  al  Nascatoarei,  Ecteniile  si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Proorocului (de doua ori), Slava... al Ierarhilor, Si acum... al Nascatoarei glasului. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Octoihului si Psalmul  50.  Punem  un  singur  Canon  al  Octoihului  si  doua  Canoane  ale  Sfintilor,  al  Proorocului,  glas  8  si  al Sfantului Metodie, glas 4, cu Irmosul, pe opt. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Sfantului Metodie, glas 4,  Podobia:  Aratatu-Te-ai  astazi...;  Cu  dogmele  bunei  credinte  biserica  cu  totul  luminand-o...,  apoi  Sedealna Proorocului,  glas  1,  Podobia:  Mormantul  Tau...;  Slava...  a  Sfantului  Metodie,  glas  4,  Podobia:  Aratatu-Te-ai astazi..., Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Proorocului, glas 2, Podobia: Cele de sus cautand...; Prooroc a lui Dumnezeu te-ai aratat indoit luand darul..., apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua  punem  Luminanda  Octoihului  si  a  Proorocului,  Slava...  a  Sfantului  Metodie,  Si  acum...  a  Nascatoarei.  La Stihoavna  punem Stihirile Octoihului,  Slava...  a  Sfantului  Metodie,  glas  6:  Rasarit-a  steaua bunei  credinte  de la apusul soarelui..., Si acum... a Nascatoarei. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Proorocului, Slava... al Ierarhului, Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile merg dupa randuiala lor, la care spunem Troparul si Condacele Sfintilor schimbandu-le.

La Liturghie punem Fericirile Octoihului, pe patru si din Canonul  Proorocului, de la Cantarea a treia, pe patru. Prochimenul, glas 4: Tu esti Preot in veac..., cu Stihul: Zis-a Domnul Domnului meu... Apostolul din Cartea Soborniceasca a Sfantului Iacob: Iubitilor luati pilda de patimire..., apoi Aliluia glas 4: Moise si Aaron  intre preotii Lui... Evanghelia de la Luca: In vremea aceea se mirau popoarele de cuvintele darului... Priceasna: Intru pomenire vesnica...



15) IN ZIUA A CINCISPREZECEA POMENIREA SFANTULUI PROOROCULUI AMOS

Aliluia sau Troparul.
La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului sau ale Nascatoarei de Dumnezeu, glas 2, Podobia: Cand de pe lemn...  si trei ale Sfantului,  glas  2,  aceeasi  Podobie,  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile,  Slava...  Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului.  Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal  nostru... punem Troparul Sfantului, glas 2: Apostolului Tau Amos... ( se gaseste in ziua a patra a Lunii Septembrie), Slava...
Si acum... al Nascatoarei zilei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Octoihului (de doua ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele Catisme  punem Sedelnele Octoihului  si  Psalmul  50.  Punem apoi  amandoua  Canoanele  Octoihului  si  Canonul  Proorocului,  pe  patru,  glas  7.  Dupa  Cantarea  a  treia  punem Sedealna  Proorocului,  glas  3,  Podobia:  De  frumusetea  fecioriei  tale...,  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei.  Dupa Cantarea  a  sasea  punem  Condacul  Proorocului,  glas  4,  Podobia:  Aratatu-Te-ai  astazi...;  Curatindu-ti  prin  duhul, Proorocule... Dupa Cantarea a noua punem Luminanda, apoi Stihoavna, Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului.  Apoi:  Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem Troparul Sfantului,  Slava... Si acum... al Nascatoarei, cel de la sfarsitul Utreniei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile  si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

Tot intru aceasta zi si Pomenirea celui intru Sfinti a Parintelui nostru Iona Mitropolitul Moscovei si a toata Rusia. Soborul lui se savarseste unde sunt Moastele lui si unde este Hramului lui. Iar in Rusia are in toata Biserica Polieleu.

16) IN  ZIUA  A  SAISPREZECEA  POMENIREA  SFANTULUI  SI  DE  MINUNI  FACATORUL  TIHON EPISCOPUL AMATUNDEI

Aliluia sau Troparul.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului sau ale Nascatoarei de Dumnezeu, glas 8, Podobia: Ce va vom numi pe voi... si trei ale Sfantului, glas acelasi si aceeasi Podobie, Slava... Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile, Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului  glas 1:  Locuitor al  pustiei si inger in trup... ( se gaseste in ziua a  douazeci  si noua a Lunii Septembrie), Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Iar daca est Aliluia punem Troparele glasului. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului cu Irmosul, pe patru,  glas  4.  Dupa  Cantarea  a  treia  punem  Sedealna  Sfantului,  glas  3,  Podobia:  De  frumusetea  fecioriei  tale..., Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei.  Dupa  Cantarea  a  sasea  punem  Condacul  Sfantului  glas  3,  Podobia:  Fecioara astazi...; Intru pusnicie Sfinte de Dumnezeu iubitoare petrecand... Dupa Cantarea a noua punem Luminanda, apoi Stihoavna,  Slava...  Si  acum...  ale  Nascatoarei,  toate  ale  Octoihului.  Apoi  Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

17) IN ZIUA A SAPTESPREZECEA POMENIREA SFINTILOR MUCENICI MANUIL, SAVEL SI ISMAIL

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului si trei ale Sfintilor Mucenici, glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava...   glas 8: Cand slavitii Mucenici curat iubindu-Te pe Tine Cuvinte a lui Dumnezeu..., Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem  Stihirile  Octoihului,  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei.  Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa Tatal  nostru...  punem Troparul  Mucenicilor,  glas  4:  Mucenicii  Tai  Doamne...,  Slava...  Si acum...  al  Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Mucenicilor (de doua ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Apoi  dupa  obisnuitele  Catisme  punem  Sedelnele  Octoihului  si  Psalmul  50. Punem amandoua  Canoanele Octoihului si Canonul  Sfintilor  cu Irmosul, pe patru,  glas 8.  Dupa  Cantarea  a  treia punem Sedealna Mucenicilor, glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a  sasea  punem  Condacul  Sfintilor,  glas  2,  Podobia:  Cele  de  sus  cautand...;  Cu  credinta  lui  Hristos  raniti  fiind preafericitilor si paharul Lui cu credinta bandu-l... si Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Octoihului, Slava...  a  Sfintilor,  Si  acum...  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile  Octoihului,  Slava...  Si  acum...  a Nascatoarei.  Apoi  Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem Troparul Sfintilor, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile merg dupa randuiala lor.

La  Liturghie  punem  Prochimenul,  glas   4:  Minunat  este  Dumnezeu  intru  Sfintii  Sai...,  cu  Stihul:  Intru adunari  binecuvantat  fie  Domnul...  Apostolul  din  Cartea  cea  catre  Efeseni:  Fratilor  intariti-va  intru  Domnul... Aliluia, glas 4: Strigat-au dreptii si Domnul i-a auzit pe dansii... Evanghelia  de la Luca: Zis-a Domnul  ucenicilor Sai: Paziti-va de oameni... Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

18) IN ZIUA A OPTSPREZECEA POMENIREA SFANTULUI MUCENIC LEONTIE

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului si trei ale Sfantului, glas 8, Podobia: Ce va vom numi..., Slava... a Mucenicului, glas  1:  Rabdatorule  de  chinuri  Leontie  Prealaudate...,  Si  acum...  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile Octoihului,  Slava...  a Sfantului,  glas  4:  Sa se veseleasca astazi  cerul  luminat...,  Si acum...  a  Nascatoarei.   Acum slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Sfantului,  glas  4:  Mucenicului  tau Doamne Leontie..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie  dupa  cei  sase Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele Catisme  punem Sedelnele Octoihului  si  Psalmul  50.  Punem amandoua Canoanele Octoihului  si Canonul  Sfantului  cu Irmosul, pe patru, glas 4.  Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfantului,   glas 4 , Podobia:  Degrab  ne intampina..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea  a sasea punem Condacul  Sfantului,  glas 2, Podobia:  Fecioara astazi...; Mestesugirile cele viclene ale tiranului  le-ai rusinat...,  apoi  Icosul  si  Sinaxarul.  Dupa Cantarea  a  noua  punem Luminanda  Octoihului,  Slava...  a  Sfantului,  Si acum... a Nascatoarei. Apoi Stihoavna, Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile se pun dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Prochimenul glas 7: Veseli-se-va dreptul de Domnul..., cu Stihul: Auzi Dumnezeule, glasul meu... Apostolul il punem de la Fapte: In vremea aceea pus-a Irod Imparatul in miinile sale... Aliluia, glas 4: Dreptul  ca  finicul  va  inflori...  Evanghelia  de  la  Ioan:  Zis-a  Domnul  ucenicilor  Sai:  Acestea  poruncesc  voua... Priceasna: Intru pomenire vesnica...

19) IN ZIUA A    NOUASPREZECEA    POMENIREA    SFANTULUI    APOSTOL    IUDA    FRATELE DOMNULUI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand.  La:  Doamne  strigat-am... punem Stihirile Apostolului, pe sase, glas 1, Podobia: Prea laudatilor Mucenici..., Slava... glas 6: Iudo fratii tai te lauda pe tine..., Si acum... a Nascatoarei: Cine nu te va ferici pe tine... La Stihoavna punem Stihirile Sfantului, glas 4, Podobia: Dat-ai  semn..., Slava...  glas 2: De ravna  Dumnezeeasca plin fiind..., Si acum... a Nascatoarei: O,  minune  mai  noua...  Apoi  Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul Sfantului, glas 1: Al lui Hristos frate o, Iudo, stiindu-te si Mucenic tare..., Slava... Si acum... al Nascatoarei: Gavril zicand tie Fecioara..., Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Apostolului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Dupa Catisme cele de rand punem Sedelnele Apostolului, cu Stihira Nascatoarei lor si Psalmul 50. Punem Canonul Octoihului, fara de Mucenicine, pe sase si Canonul Apostolului, tot pe sase, glas 5.  Catavasiile:  Deschide-voi  gura  mea...  Dupa  Cantarea  a  treia  punem  Condacul,  glas  2,  Podobia:  Cele  de  sus cautand...; Cu Pavel  impreuna vorbitor te-ai aratat Apostole..., apoi Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul..., (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului, glas 2, Podobia: Pe propovaduitorii cei tari...; Cu minte tare Ucenic ales tu te-ai aratat..., apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Apostolului (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. La Laude punem Stihirile Apostolului, pe patru, glas 5, Podobia: Cuvioase Parinte..., Slava... glas 2: Lasand cele pamantesti ai urmat lui  Hristos...,  Si  acum...  a  Nascatoarei:  Mantuieste  din  nevoi...  Apoi  Doxologia  cea  mare,  iar  dupa  Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Apostolului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile   si celelalte dupa randuiala obisnuita.

La  Liturghie  punem  Fericirile  din  Canonul  Apostolului,  de  la  Cantarea  a  treia  si  a  sasea,  pe  opt. Prochimenul,  glas  8:  In  tot  pamantul  a  iesit  vestirea  lor...,  cu  Stihul:  Cerurile  vestesc  slava  lui  Dumnezeu... Apostolul din Epistola Soborniceasca a Sfantului Iuda: Iuda robul lui Iisus Hristos... Aliluia, glas 1: Marturisi-vor cerurile minunile Tale Doamne... Evanghelia de la Ioan: Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Cel ce are poruncile Mele si le pazeste pe ele... Priceasna: In tot pamantul...

INSEMNARE:  Se  cuvine  sa  stim  ca  de  se  pun  va  intampla  Pomenirea  Sfantului  Apostolului  Iuda,  la Odovania Praznicului Cincizecimii, deoarece aceasta ajunge pana in aceasta zi, atunci cantam Slujba lui, asa cum s-a aratat la Sarbatoarea Aflarii Cinstitului Cap al Mergatorului Inainte, in ziua a douazeci si cincea, a Lunii Mai.

20) IN   ZIUA   A   DOUAZECEA   POMENIREA   SFANTULUI   SFINTITULUI   MUCENIC  METODIE EPISCOPUL  PATAREI

Aliluia sau Troparul.

 La  Vecernie  dupa  Psalmul  de  seara  cel  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand. La:  Doamne  strigat-am... punem  trei  Stihiri  ale  Octoihului  si  trei  ale  Sfantului, glas  4,  Podobia:  Dat-ai  semn...,  Slava...  Si  acum...  a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile, cu Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule...  si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, glas 1: Sangele tau intelepte tainuit striga de pe pamant, ca a lui Abel catre Dumnezeu..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie,  dupa  cei sase Psalmi, la: Dumnezeu  este  Domnul... punem Troparul Sfantului (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  Catismele  cele de  rand  punem  Sedelnele  Octoihului,  apoi  Psalmul  50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului, cu Irmosul, pe patru, glas 7. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat pe cruce..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului  glas 4, Podobia: Cel  ce Te-ai  inaltat pe cruce...; Sfintit tainuitor al Prea Sfintei Treimi...  Dupa  Cantarea  a  noua  punem  Luminanda,  Stihoavna  ,  Slava... Si  acum...  a  Nascatoarei,  toate  ale Octoihului.  Apoi:  Bine  este  a  ne  marturisi Domnului...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem Troparul Sfantului,  Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei,  Ecteniile  si  Otpustul.  Ceasurile  si Liturghia  merg  dupa randuiala obisnuita.

21) IN ZIUA DOUAZECI SI UNA POMENIREA SFANTULUI MUCENIC IULIAN AL TARSULUI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  cel  de  seara  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand. La:  Doamne  strigat-am... punem  trei  Stihiri  ale  Octoihului  si  trei  ale  Sfantului glas  4,  Podobia:  Ca  pe  un  viteaz...,  Slava...  Si  acum...  a Sfantului,  glas  7: Bautura  cea  nedesertata  a  credintei  celei  fara  de  prihana  scotind-o  fericire...  Si acum...  a Nascatoarei sau a Crucii Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... a Sfantului, glas 6: Veniti iubitorilor de Mucenici sa preaslavim cu buna credinta... Si acum... a Nascatoarei sau a Crucii Nascatoarei. Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului glas 4: Mucenicul Tau Doamne Iulian..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie,  dupa cei sase Psalmi,  la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Octoihului, apoi Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului, cu Irmosul, pe patru, glas 8. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfantului,  glas 1, Podobia:  Mormantul Tau..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul  Sfantului  glas  2,  Podobia: Pe Nascatoarea  de Dumnezeu  cea intru Rugaciuni...;  Pe  ostasul  cel nebiruit al bunei credinte..., apoi Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Octoihului, Slava... a Sfantului, Si acum... a Nascatoarei. Apoi Stihoavna, Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi: Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile merg dupa randuiala obisnuita.

La  Liturghie  punem  Prochimenul  glas  4:  Sfintilor  care  sunt  pe  pamantul  Lui..., cu  Stihul:  Mai  inainte vedeam  pe  Domnul  inaintea  mea  pururea...  Apostolul  din Cartea  cea  catre  Efeseni:  Fratilor  intariti-va  intru Domnul...,  Aliluia  glas  4:  Strigat-au  dreptii  si  Domnul  i-a  auzit  pe  dansii...,  cu  Stihul:  Multe  sunt  supararile dreptilor...  Evanghelia  de  la  Luca:  Zis-a  Domnul  ucenicilor  Sai:  paziti-va  de oameni...,  apoi  Priceasna:  Intru pomenire vesnica...

22) IN  ZIUA  A  DOUAZECI  SI  DOUA  POMENIREA  SFINTITULUI  MUCENIC  EUSEBIE EPISCOPUL SAMOSATEI

Aliluia sau Troparul.

La  Vecernie  dupa  Psalmul  cel  de  seara  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand. La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului si trei ale Sfantului glas 8, Podobia: Ce va vom numi pe voi..., Slava... Si acum... a  Nascatoarei.  La Stihoavna punem Stihirile,  Slava... Si  acum...  a  Nascatoarei,  toate ale Octoihului.  Apoi  Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului glas 4: Si partas obiceiurilor..., apoi Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie,  dupa  cei  sase  Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfintei  (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa obisnuitele Catisme  punem Sedelnele Octoihului  si  Psalmul  50.  Punem amandoua Canoanele Octoihului  si Canonul  Sfantului  cu Irmosul, pe patru, glas 8. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfantului,  glas 4, Podobia: Degraba  ne-ntalniram...,  Slava...  Si acum... a Nascatoarei.  Dupa Cantarea  a sasea punem Condacul Sfantului glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat...; Cu buna credinta intru arhierie vietuim si

pe  cale  muceniciei  calatorim...  Dupa  Cantarea  a  noua  punem  Luminanda, Stihoavna,  Slava...  Si  acum...  a Nascatoarei,  toate ale Octoihului.  Apoi  Bine  este a  ne  marturisi  Domnului..., Sfinte Dumnezeule...  si  dupa  Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

23) IN ZIUA DOUAZECI SI TREIA POMENIREA SFINTEI MUCENITE AGRIPINA

La Vecernie dupa Psalmul cel de seara punem Catisma cea de rand. La: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri  ale  Octoihului  si  trei  ale  Sfintei  glas  4,  Podobia: Dat-ai  semn...,  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei.  La Stihoavna  punem  Stihirile, Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei,  toate  ale  Octoihului.  Urmeaza  Acum slobozeste..., Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Sfintei, glas  4:  Mieluseala  Ta  Iisuse  Agripina..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie,  dupa  cei  sase  Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfintei  (de  doua  ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Octoihului, apoi Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele  Octoihului  si  Canonul  Sfintei,  cu Irmosul,  pe patru,  glas  4.  Dupa Cantarea  a  treia  punem Sedealna Sfintei glas 4, Podobia: Cel  ce Te-ai inaltat pe cruce..., Slava... alta Sedealna, acelasi glas, Si acum... a Nascatoarei.  Dupa Cantarea a sasea punem Condacul  Sfintei  glas 4, Podobia:  Aratatu-te-ai  astazi...; Sosit-a  ziua cea purtatoare de lumina a luminatelor nevointelor Tale... Dupa Cantarea a noua urmeaza Luminanda, Stihoavna, apoi  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei, toate  ale  Octoihului.  Apoi:  Bine  este  a  ne  marturisi  Domnului...,  Sfinte Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Sfintei,  Slava...  Si  acum... a  Nascatoarei,  Ecteniile  si Otpustul. Ceasurile si Liturghia le punem dupa randuiala obisnuita.

Tot  intru aceasta  zi  praznuim si  pomenirea  Intampinarii  Icoanei  celei  Facatoare de  Minuni  a Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, ceea ce se numeste Vladimirochia, ce se pomeneste in toata Rusia. Se pune Troparul si Condacul.

 24 )IN   ZIUA   A   DOUAZECI   SI   PATRA   NASTEREA   CINSTITULUI   SLAVITULUI  PROOROC, INAINTEMERGATORULUI SI BOTEZATORULUI IOAN

La Vecernia cea mica, dupa Psalmul cel de seara incepator, la: Doamne     strigat-am... punem Stihirile pe patru,  glas 4,  Podobia:  Cel  ce de sus  esti  chemat..., Slava...  glas  8, cele Samoglasnice:  Se  cuvine lui  Ioan  buna mireasa..., Si acum... a Nascatoarei: Stapana primeste rugaciunea... La Stihoavna punem Stihirile glas 2, Podobia: Casa Efratului..., cu Stihurile ei primul Stih: Bine este cuvantat Domnul Dumnezeul lui Israel..., al doilea Stih: Si Tu pruncule Prooroc al Celui Preainalt te vei chema..., apoi  Slava... Si acum... glas 8:  Vezi pe Elisabeta  zicand catre  Fecioara  Maria...  (   trebuie  cautata  La  Stihoavna   Vecerniei   celei   mari   ). Acum slobozeste...,  Sfinte Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  glas 4:  Proorocule  si  Inaintemergatorule  al  venirii  lui Hristos..., Slava... Si acum... a Nascatoarei: Taina cea din veac ascunsa..., Ectenia cea mica si Otpustul.

La Vecernia cea mare dupa Psalmul cel de seara obisnuit cantam: Fericit barbatul... si Slava cea dintai. La: Doamne strigat-am... punem Stihirile pe opt, glas 4 Samoglasnice: Dezlegatu-s-a tacerea Zahariei..., Slava... glas 7: Astazi sfesnicul luminii cale face..., Si acum... acelasi glas: Elisabeta a zamislit pe Mergatorul Inainte... Vohodul si Prochimenul zilei, apoi trei Citiri, prima de la Facere: Zis-a Domnul Dumnezeu lui Avraam, Sara femeia ta..., a doua de la judecator: In zilele acelea fost-a un om din semintia lui Dan..., a treia din Proorocia Isaaiei: Asa zice Domnul mangaiati,  mangaiati  pe  poporul  meu...  La  Litie  punem  Stihirile  Samoglasnice glas  1:  Dati  muntilor dulceata si dealurilor saltati ca mieii..., Slava... glas 5: Hotarul Proorocilor si inceputul Apostolilor... Si acum... a Nascatoarei:  Biserica si usa  esti... La Stihoavna punem Stihirile glas 2, cele Samoglasnice: Pe Proorocul  cel  din Prooroc..., cu Stihurile lui; Slava... glas 8: Glasul Proorocului Isaia acum s-a plinit astazi... Si acum... acelasi glas: Vezi pe Elisabeta zicand catre Fecioara Maria... Urmeaza Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru...  punem Troparul  Sfantului  (de  doua  ori)  si  Troparul:  Nascatoare  de  Dumnezeu Fecioara...  (o  data). Urmeaza Binecuvantarea painilor, apoi:  Fie numele Domnului binecuvantat... (de trei ori) cu Cantare si  Psalmul 33: Bine voi cuvanta pe Domnul..., pana la: Nu se vor lipsi de tot binele..., apoi Citirea.

La Utrenie,  dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Mergatorului Inainte (de doua  ori),  Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei:  Taina  cea din  veac  ascunsa...  Dupa  obisnuitele  Catisme  punem Sedelnele Inaintemergatorului,  cu  Stihira  Nascatoarei  lor  si  Citirea.  Urmeaza  Polieleul, Psalmii  cei  alesi,  cu Stihirile  Marimurilor  Sfantului  si  punem  Sedealna  glas  8, Podobia:  Porunca  cea  cu  taina...;  Bucura-Te  tata veseleste-te mama..., (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. Urmeaza Cuvantul de lauda al Mergatorului Inainte.  Apoi  Antifonul  intai,  glas  4,  Prochimenul  glas  4:  Si  Tu  pruncule  Prooroc al  Celui  Preainalt,  te  vei chema..., cu Stihul: Bine este cuvantat Domnul Dumnezeul lui Israel... Apoi Toata suflarea..., cu Stihul: Laudati-L pe Dumnezeu intru Sfintii Lui... Evanghelia o punem de la Luca: In zilele acelea a ramas grea Elisabeta, femeia Zahariei...,  cu sfarsitul: Pana in zilele aratarii Sale catre Israel...  Apoi Psalmul 50 si  Stihira  glas 2:  Cela  ce  din pantecele maicii Sale s-a sfintit... Punem Canonul Mergatorului  Inainte,  facere a lui  Ioan Damaschin,  glas  4, cu Irmosul, pe opt, Irmosul punandu-se de cate doua ori. Apoi celalalt Canon facere a Sfantului, Andrei Criteanul, cu Irmosul, pe sase acelasi glas. Catavasiile: Deschide-voi gura mea... Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 8, Podobia:  Porunca  cea  cu  taina..., Slava...  alta  Sedealna  glas  4,  Podobia:  Spaimantatu-s-a  Iosif...,  Si  acum...  a Nascatoarei  si apoi Citirea.  Dupa Cantarea  a sasea punem Condacul  glas 3, Podobia: Fecioara astazi...;  Ceea  ce mai inainte era stearpa..., apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Mergatorului Inainte (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. La Laude punem Stihirile pe patru glas 8. Podobia: O, preaslavita minune..., Slava... glas 6: Steaua stelelor Mergatorul Inainte... Si acum... a Nascatoarei: Nascatoare de Dumnezeu Tu esti vita ..., apoi Doxologia mare. Dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Mergatorului Inainte, Slava... Si acum...  Taina  cea  din  veac  ascunsa...,  Ecteniile  si  Otpustul.  Apoi  se  miresc Fratii  cu  untdelemn  din  candela Sfantului, iar noi cantam Laudele din Octoih si Ceasul 1. La Ceasuri punem Troparul Mergatorului Inainte. Dupa Sfinte Dumnezeule... punem Condacul lui si facem Otpustul cel desavarsit. Asa se face si la celelalte Ceasuri.

La Liturghie punem Fericirile Mergatorului Inainte din Canonul intai, de la Cantarea a treia, pe patru si din Canonul al doilea, de la Cantarea a sasea, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Hramului Domnului Hristos sau al  Nascatoarei  de  Dumnezeu, daca  este  Hramul  lui  Hristos  sau  al  Nascatoarei  de  Dumnezeu,  apoi Troparul Mergatorului Inainte si Condacul Hramului Domnului  Hristos, Slava... Condacul Mergatorului Inainte Si acum... al Hramului Nascatoarei de Dumnezeu. Iar daca nu este Hramul Nascatoarei de Dumnezeu, punem Si acum... al Hramul Domnului  Hristos.  Iar  daca  nu  este  nici  Hramul  Domnului  Hristos,  zicem  intai Troparul  Mergatorului Inainte,  Slava...  Condacul  lui,  Si  acum...  Ceea  ce  esti partinitoare  a  crestinilor  nerusinata...  Prochimenul, Apostolul,  Evanghelia  si Priceasna  le punem  numai  ale  Mergatorului  Inainte.  Prochimenul  il  punem  pe glas  7: Veseli-se-va dreptul de Domnul..., cu Stihul: Auzi Dumnezeule glasul  meu... Apostolul il punem din Cartea cea catre  Romani:  Fratilor  acum  mai  aproape  ne este  noua  mantuirea...,  Aliluia  glas  1:  Bine  este  cuvantat  Domnul Dumnezeul lui Israel..., cu Stihul: Si Tu pruncule Prooroc al Celui Preainalt, te vei chema... Apoi Evanghelia de la Luca: De vreme ce Moise s-a apucat sa alcatuiasca cuvant..., al carui sfarsit este: Pana in zilele aratarii Sale catre Israel... Priceasna: Intru pomenire vesnica...

25) IN ZIUA A DOUAZECI SI CINCIA POMENIREA PREACUVIOASEI MUCENITE FEVRONIA

La Vecernie dupa Psalmul de seara cel obisnuit, nu se mai pune Catisma pentru Privegherea care a fost. La: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Mergatorului Inainte, glas 4, cele Samoglasnice: Dezlegatu-s-a tacerea Zahariei... si trei ale Sfintei acelasi glas, Podobia: Dat-ai semn..., Slava... Si acum... glas 6: Elisabeta a zamislit pe Mergatorul Inainte... La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... Si acum... glas 8: Vezi pe Elisabeta zicand catre Fecioara Maria... Urmeaza Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei  glas 4: Mieluseaua  Ta  Hristoase Fevronia...,  Slava... Si  acum...  al Nascatoarei  sau al Nascatoarei  Crucii, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie,  dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Mergatorului Inainte (de doua  ori),  Slava...  al  Sfintei,  Si  acum...  al  Nascatoarei. Dupa  obisnuitele  Catisme  punem  Sedelnele  Octoihului, apoi Citirea si Psalmul 50. Punem un Canon al Octoihului cu Irmosul, pe sase, apoi Canonul Mergatorului Inainte cu  Irmosul,  pe  patru,  glas  8 si  Canonul  Sfintei  cu Irmosul,  pe patru, acelasi  glas.  Dupa  Cantarea a  treia  punem Condacul  Sfintei  glas  6,  Podobia: Ceea  ce  esti  folositoare...;  Mirele  meu  cel  prea  dulce  Hristos,  strigat-a Fevronia..., apoi Sedealna Mergatorului Inainte glas 8, Podobia: Porunca cea cu taina..., Slava... a Sfintei glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Icosul Mergatorului Inainte si Sinaxarul.  Dupa Cantarea  a  noua  punem  Luminanda  Octoihului,  Slava...  a  Mergatorului  Inainte, Si  acum...  a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... a Mergatorului Inainte glas 2: Pe Proorocul cel din Prooroc..., Si acum...  a Nascatoarei sau a Nascatoarei Crucii.  Apoi Bine  este a  ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul  Mergatorului  Inainte, Slava...  al  Sfintei,  Si  acum...  al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. La Ceasuri zicem Troparul Mergatorului Inainte, Slava... al Sfintei, Si acum... al Nascatoarei.  Dupa Sfinte  Dumnezeule...  punem  Condacul  Mergatorului  Inainte  si  Condacul  Sfintei, pe  care  le zicem schimbandu-le.

La  Liturghie punem Fericirile Octoihului  pe patru si  ale Mergatorului  Inainte,  de  la Cantarea  a  treia,  pe patru.  Prochimenul  glas  4:  Minunat  este Dumnezeu intru Sfintii  Sai...,  cu Stihul:  Intru adunari  binecuvantati  pe Dumnezeu...  Apostolul  din Cartea  cea  catre  Corinteni:  Fratilor  ajutorandu-va  sa  si  va  rugam...  Aliluia  glas 1: Asteptand am asteptat pe Domnul... Evanghelia de la Luca: In vremea aceea rugat-a pe Iisus oarecare din farisei... Priceasna: Intru pomenire vesnica...

Tot intru aceasta zi pomenirea Sfintilor Facatori de minuni, Petru Viteazul Muromului care din calugarie s-a numit  David si a femeii Fevronia ceea ce din calugarie s-a numit Eufrosina. Slujba lor se savarseste unde sunt Moastele lor si unde este Hramul lor.

26) IN   ZIUA  A  DOUAZECI  SI  SASEA  POMENIREA  PREACUVIOSULUI  PARINTELUI NOSTRU DAVID CELUI DIN TESALONIC

La Vecernie dupa Psalmul cel de seara punem Catisma cea de rand. La: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului si  trei  ale Sfantului  pe  glas 8,  Podobia: O, preaslavita  minune...,  Slava... glas 6: Cuvioase Parinte in tot  pamantul  ai  iesit... Si  acum...  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile  Octoihului,  Slava...  a Sfantului,  glas  8:  Multimile  Monahilor...  Si  acum...  a  Nascatoarei.  Acum slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si dupa  Tatal  nostru...  punem Troparul Sfantului  glas  8:  Intru  tine  Parinte  cu  osardie s-a  mantuit  cel  dupa  chip..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie,  dupa  cei sase Psalmi, la: Dumnezeu  este  Domnul... punem Troparul Sfantului (de  doua  ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Dupa  obisnuitele Catisme  punem Sedelnele  Octoihului  si  Psalmul  50.  Se  pun amandoua Canoanele Octoihului  si Canonul  Sfantului  cu Irmosul,  pe patru glas 5. Dupa Cantarea  a treia punem Sedealna  Sfantului,  glas  8,  Podobia:  Pe  intelepciunea  si cuvantul...,  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei.  Dupa Cantarea a sasea punem Condacul glas 1, Podobia: Ceata ingereasca...; Ca o samanta pururea inflorita care aduce roadele  faptelor  bune...  si  Icosul.  Dupa  Cantarea  a  noua  punem Luminanda  Sfantului,  Slava...  a  Sfantului,  Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava... a Cuviosului, glas 5: Cuvioase Parinte n-ai  dat somn  ochilor   Tai...,  Si  acum...   a  Nascatoarei.   Apoi  Bine  este  a   ne  marturisi  Domnului...,  Sfinte Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem  Troparul Sfantului,  Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei,  Ecteniile  si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala lor obisnuita.

Tot  intru  aceasta  zi  pomenim  aratarea  Sfintei  Icoane  a  Preasfintei  Stapanei noastre  Nascatoare  de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria ceea ce se numeste Tifilsca. Avem Troparul si Condacul ei care se zice.

 27) IN   ZIUA   DOUAZECI   SI   SAPTEA   POMENIREA   PREACUVIOSULUI  PARINTELUI   NOSTRU SAMSON PRIMITORUL DE STRAINI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  cel  de  seara  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand. La:  Doamne  strigat-am... punem trei Stihiri ale Octoihului si trei ale Sfantului glas 1, Podobia: Prealaudatilor Mucenici..., Slava... Si acum...  a  Nascatoarei.  La  Stihoavna punem  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei,  toate  ale  Octoihului.  Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Cuviosului glas 8: Intru rabdarea ta ti-ai agonisit plata ta..., Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Cuviosului (de doua ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei.  Apoi  obisnuitele Catisme,  Sedelnele  Octoihului  si  Psalmul  50.  Urmeaza amandoua Canoanele Octoihului  si Canonul  Sfantului  cu Irmosul, pe patru, glas 2.  Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Cuviosului glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem  Condacul  Sfantului  glas  8,  Podobia: Ca  niste  parga  a  firii...;  Ca  pe  un  doctor  prea  ales  si  rugator  bine primit...  si Icosul.  Dupa  Cantarea  a  noua  punem  Luminanda  Octoihului,  Slava...  a Sfantului  Si  acum...  a Nascatoarei. Apoi punem Stihoavna, cu Slava... Si acum... a Nascatoarei, toate ale Octoihului. Apoi: Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile se pun dupa randuiala.

La  Liturghie  punem Prochimenul  glas  7:  Scumpa  este  inaintea  Domnului moartea  cuviosului  Lui...,  cu Stihul: Ce vom rasplati Domnului... Apostolul il punem din Cartea  cea  catre Galateni: Fratilor roada duhului..., Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul nu te teme turma mica..., Priceasna: Intru pomenire vesnica...

Tot intru aceasta zi este praznuirea pentru biruinta cea data de la Dumnezeu lui Petru cel mare stapanitorul insusi  a  toata  Rusia,  impotriva  lui  Carol  al  doisprezecelea craiul  Zbetului,  biruinta  de  la  Poltava,  in  anii  de  la intruparea Domnului dupa 1709.

28) ZIUA DOUAZECI SI OPTA ADUCEREA MOASTELOR SFINTILOR SI DE MINUNI FACATORII IN FARA DE ARGINTI CHIR SI IOAN

La  Vecernie  dupa  Psalmul  cel  de  seara  obisnuit  punem  Catisma  cea  de  rand. La:  Doamne  strigat-am... punem Stihirile Sfintilor, pe opt, glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava... glas 8: Doimea Mucenicilor astazi ne-a  rasarit  noua...  Si  acum...  a Nascatoarei.  La  Stihoavna  punem  Stihirile  Octoihului,  Slava...  a  Sfintilor  glas  2: Veniti  astazi  adunarea  credinciosilor...  Si  acum...  a  Nascatoarei  sau  a  Crucii Nascatoarei.  Acum  slobozeste..., Sfinte Dumnezeule...  si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor glas 5:  Minunile Sfintilor Tai  Mucenici..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La  Utrenie,  dupa  cei  sase  Psalmi,  la:  Dumnezeu  este  Domnul...  punem Troparul  Sfintilor (de  doua  ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Apoi obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului, fara de Mucenicina si Canonul Sfintilor cu Irmosul, pe sase, glas 8. Dupa Cantarea a treia punem  Sedealna  Sfintilor  glas  4,  Podobia:  Cel  ce  Te-ai  inaltat pe  cruce...,  (de  doua  ori),  Slava...  Si  acum...  a Nascatoarei.  Dupa  Cantarea  a sasea  punem Condacul  Sfintilor  glas  3,  Podobia:  Fecioara  astazi...;  Din  darul cel Dumnezeiesc, dar de minuni primind Sfintilor..., apoi Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Octoihului, Slava... a Sfintilor Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Octoihului, Slava...a Sfintilor glas 4: Cu cantari  vrednice  de lauda  sa  slavim  credinciosii...,  Si  acum...  a  Nascatoarei.  Apoi  Bine  este  a  ne marturisi Domnului...,   Sfinte  Dumnezeule...   si  dupa  Tatal   nostru...   punem Troparul   Sfintilor,   Slava...   Si  acum...   al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile merg dupa randuiala obisnuita.

La  Liturghie  punem  Fericirile  Octoihului,  pe  patru  si  ale  Sfintilor,  de  la Cantarea  a  treia,  pe  patru. Prochimenul glas 4: Sfintilor care sunt pe pamantul Lui..., cu Stihul: Mai inainte vedeam pe Domnul... Apostolul din Cartea cea catre Corinteni: Fratilor voi sunteti trupul lui Hristos si madulare fiecare in parte..., Aliluia glas 4: Strigat-au dreptii  si  Domnul  i-a  auzit  pe  dansii...,  cu Stihul:  Multe sunt supararile  dreptilor...  Evanghelia  de  la Matei,  punandu-se  de  la  jumatate:  In vremea  aceea  chemand  pe  cei  doisprezece  Ucenici  ai  Sai...  Priceasna:

Bucurati-va dreptii...

29) IN   ZIUA   DOUAZECI   SI   NOUA   POMENIREA   SFINTILOR   SLAVITILOR   SI  INTRU   TOT LAUDATILOR SI VERHOVNICILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL

Facem Priveghere.

La Vecernia cea mica dupa Psalmul  cel  de seara, la: Doamne strigat-am... punem Stihirile Apostolilor pe patru,  glas  4,  Podobia:  Dat-ai  semn...  Slava...  glas  2: Petru  mai  marele  slavitilor  Apostoli...  Si  acum...  a Nascatoarei.  Se pune Prochimenul zilei. La Stihoavna  punem Stihirile glas 6, Podobia:  A treia  zi ai inviat..., cu Stihurile  ei,  primul  Stih:  In  tot  pamantul  a  iesit  vestirea  lor...,  al  doilea  Stih: Cerurile  vestesc  slava  Lui Dumnezeu... apoi Slava... glas 2: Pavele gura Domnului si temelia invataturilor..., Si acum... a Nascatoarei. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Apostolilor, glas 4: Cei ce sunteti intre Apostoli mai intai pe scaun mergatori si ai lumii invatatori..., Slava... Si acum... al Nascatoarei: Taina cea din veac ascunsa..., Ectenia cea mica si Otpustul.

La Vecernia cea  mare dupa Psalmul  de seara  cel  obisnuit cantam:  Fericit barbatul..., Slava... cea  dintai. La:  Doamne  strigat-am...  punem  Stihirile  pe  opt, glas  2,  insusi  Podobnicele:  Cu  ce  cununi  de  laudane    vom incununa..., Slava... Cu intrebarea cea de trei ori: Petre iubeste-ma... Si acum...Proorocul Daivd care pentru tine este a lui Dumnezeu Parinte...  Apoi Vohodul si Prochimenul zilei, dupa care se pun trei Citiri, prima  din Cartea Soborniceasca  a  Sfantului,  Petru:  Fratilor bine  este  cuvantat  Dumnezeu  si  Tatal  Domnului  nostru...,  a  doua  de asemenea din Cartea Soborniceasca  a Sfantului, Petru:  Iubitilor incingandu-va  mijloacele cugetului  vostru...  si a treia iarasi din Cartea Soborniceasca a Sfantului, Petru: Iubitilor va rog pe voi ca pe niste nemernici si venetici... La Litie punem Stihirile glas 2, cele Samoglasnice, Slava... glas 5: Intelepciunea lui Dumnezeu Cuvantul cel de-a pururea  vecuitor...  Si  acum...  a  Nascatoarei:  Ferici-te-vom  pe  Tine  Nascatoare de  Dumnezeu...  La  Stihoavna punem Stihirile glas 1, cele Samoglasnice, Slava... glas 6: Praznic de bucurie... Si acum... a Nascatoarei: Facatorul si  izbavitorul  meu... Apoi  Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si  dupa  Tatal  nostru...  punem Troparul Apostolilor glas 4 (care este scris la Vecernia cea mica) si apoi Troparul: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... (o data). Urmeaza Binecuvantarea painilor, apoi Fie numele Domnului binecuvantat... (de trei ori), care se canta, apoi Slava... Si acum... Psalmul 33: Bine voi cuvanta pe Domnul..., pana la cuvintele: Nu se vor lipsi de tot binele... Si se face Citirea Sfintilor Apostoli.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Apostolului (de doua ori), Slava...  Si  acum...  al  Nascatoarei:  Taina  cea  din  veac ascunsa...  Dupa  obisnuitele  Catisme  punem  Sedelnele Apostolilor  (de  doua ori),  cu Stihira  Nascatoarei  lor  si  apoi  Citire.  Apoi  Polieleul,  Psalmii  cei  alesi  cu Stihirile Marimurilor  lor.  Urmeaza  Sedealna  glas  8,  Podobia:  Pe  Intelepciunea  si cuvantul...,  (de  doua  ori),  Slava...  Si acum... a Nascatoarei si Citirea. Apoi Antifonul intai, glas 4, Prochimenul   glas 8: In tot pamantul a iesit vestirea lor...,  cu Stihul: Cerurile vestesc slava Lui Dumnezeu... Apoi Toata suflarea..., cu Stihul: Laudati pe Dumnezeu intru Sfintii Lui... Evanghelia de la Ioan: In vremea aceea aratatu-S-a Iisus Ucenicilor Sai, dupa ce s-a sculat din morti...  apoi  Psalmul  50  si  dupa  aceea Stihira  glas  2:  Petre  mai  marele  Apostolilor...  Apoi  Canonul  Sfantului Apostol Petru facut de catre Ioan Damaschinul glas 4, cu Irmosul, pe opt Irmosul punandu-se de cate doua ori, apoi alt Canon al Sfantului  Apostol  Pavel  facut tot  de catre Sfantul Ioan Damaschinul  glas 8,  fara  de Irmos,  pe sase. Catavasiile: Deschide-voi gura mea... Dupa Cantarea a treia punem Ipacoiul glas 8: Care temandu-se nu te-a avut pe  tine  legat...  Dupa  Cantarea  a  sasea  punem  Condacul  glas  2:  Pe propavaduitorii  cei  tari  si  de  Dumnezeu vestitori..., apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Apostolilor (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. La Laude punem Stihirile pe patru glas 4, Podobia: Cel ce de sus esti chemat..., Slava... glas 6: Preacinstit Praznicul Apostolilor a sosit bisericii lui Hristos... Si acum... Nascatoare de Dumnezeu Tu esti vita cea adevarata... Apoi Doxologia mare. Dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Apostolilor, Slava... Si acum... Taina cea din veac ascunsa..., Ecteniile si Otpustul si se miruiesc Fratii cu untdelemn din candela Sfintilor, iar noi cantam Laudele  Apostolilor,  dupa  care  urmeaza Ceasul  1.  La  Ceasuri  punem  Troparul  Apostolilor,  dupa  Sfinte Dumnezeule... Condacul lor si se face Otpustul cel desavarsit.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul Sfantului Petru, de la Cantarea a treia, pe patru si din Canonul Sfantului Pavel, de la Cantarea a sasea, pe patru. Dupa Vohod punem Troparele si Condacele, dupa cum s-a aratat in ziua a douazeci si patra a acestei luni. Apoi Prochimenul glas 8: In tot pamantul a iesit vestirea lor..., cu Stihul: Cerurile vestesc slava lui Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Corinteni: Fratilor intru ceea ce indrazneste cineva..., Aliluia glas 1: Marturisi-vor cerurile minunile Tale Doamne... Evanghelia de la Matei: In vremea aceea venind Iisus si intrand in casa lui Filip... Priceasna: In tot pamantul... Iar Apostolul si Evanghelia cea de rand se citesc in alta zi, mai inainte.

La masa dezlegam la peste si la  vin chiar daca ar fi  Miercuri sau Vineri. Si se cuvine, de se va intampla. Praznicul Sfintilor Apostoli Duminica, atunci toate ale Invierii se pun inaintea celor ale Praznicului.

30) IN   ZIUA   TREIZECEA   SOBORUL   SFINTILOR   SLAVITILOR   SI   INTRU   TOT  LAUDATILOR DOISPREZECE APOSTOLI

La  Vecernie  dupa  Psalmul  cel  de seara  nu punem Catisma,  pentru Privegherea care a  fost.  La:  Doamne strigat-am... punem Stihirile pe sase, trei ale Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, glas 2, insusi Podobnicele, cele ce s-au pus in ziua anterioara:  Cu ce cununi  de laude... si  alte Stihuri ale Sfintilor  celor doisprezece Apostoli glas 4, Podobia:  Ca  pe  un  viteaz...;  Ca  niste  singuri  vazatori...  si celelalte.  Apoi  Slava...  glas  6:  Preacinstit  Praznicul Apostolilor a sosit bisericii lui Hristos... Si acum... Cine nu Te va ferici pe Tine... La Stihoavna punem Stihirile Sfintilor Apostoli Petru si Pavel glas 4, Podobia: Dat-ai semn..., cu Stihurile lor, primul Stih: In tot pamantul..., al doilea:   Cerurile  vestesc  slava  lui   Dumnezeu...,   Slava...  glas   6:   Praznic   de  bucurie  a  stralucit   marginilor astazi...(aceasta este scrisa La Stihoavna cea de ieri a Vecerniei celei mari), Si acum... Nascatoare de Dumnezeu Tu esti  vita  cea  adevarata...  Urmeaza  Acum  slobozeste...,  Sfinte  Dumnezeule...  si dupa  Tatal  nostru...  punem Troparul  Sfintilor  Apostoli  glas  4:  Cei  ce  sunteti  intre Apostoli  mai  intii  pe  scaun  sezatori...,  Slava...  a  celor doisprezece Apostoli glas 2: Sfintilor Apostoli rugati pe Milostivul Dumnezeu... Si acum... a Nascatoarei: Pe Tine ceea ce ai mijlocit mantuirea neamului omenesc..., Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (de  doua  ori),  Slava... al  celor doisprezece  Apostoli, Si  acum...  a Nascatoarei: Pe Tine ceea  ce ai  mijlocit mantuirea  neamului  nostru... Dupa  obisnuitele  Catisme  punem  Sedelnele  Apostolilor  (de  doua  ori),  cu  Stihira Nascatoarei lor si Citirea Apostolilor. Dupa Psalmul 50 punem mai intai Canonul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel glas 4, cu Irmosul, pe opt si apoi punem alt Canon al celor doisprezece Apostoli, facere a lui Teofan, cu Irmosul, pe sase, acelasi glas. Catavasii: Deschide-voi gura mea... Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 4, Podobia: Cel 

ce  Te-ai  inaltat  de  pe  cruce...,  (de  doua  ori),  Slava...  Si  acum...  a  Nascatoarei si  Citire.  Dupa  Cantarea  a  sasea punem  Condacul  celor  doisprezece  Apostoli glas  2,  Podobia:  Cele  de  sus  cautand...;  Piatra  Hristos  pe  piatra credintei  o proslaveste  luminat...  si  Icosul.  Dupa  Cantarea  a  noua  punem  Luminanda Apostolilor,  Podobia:  Cu Ucenicii  sa  ne suim..., Slava... alta Luminanda, Si  acum... a Nascatoarei. La Laude punem Stihirile  Apostolilor celor doisprezece pe patru glas 4, Podobia: Cela ce de sus esti chemat..., Slava... glas 8: Ucenici ai Mantuitorului faptura  pe  care  o  ati  strabatut  luminand-o...  Si  acum...  a  Nascatoarei:  Stapana primeste  rugaciunea...  Apoi Doxologia mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, Slava... al celor doisprezece Apostoli Si acum... al Nascatoarei: Pe Tine ceea ce ai mijlocit mantuirea neamului nostru..., Ecteniile si  Otpustul.  Ceasurile  merg  dupa  randuiala  obisnuita.  La  Ceasuri zicem  Slava...  Troparul  celor  doisprezece Apostoli.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul celor doisprezece Apostoli, de la Cantarea a treia si a sasea, pe opt. Prochimenul glas 8: In tot pamantul..., cu Stihul: Cerurile vestesc slava lui Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea  catre  Corinteni:  Fratilor Dumnezeu  pe  noi  Apostolii  cei  mai  de  pe  urma  ne-a  aratat...,  Aliluia  glas  1: Marturisi-vor cerurile minunile Tale Doamne... Evanghelia de la Marcu: In vremea aceea s-a suit Iisus in munte... Priceasna: In tot pamantul...