Biserica Ortodoxă Română a rânduit, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992, ca în a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt să se sărbătorească Duminica Sfinţilor Români.
În această Duminică, în chip evlavios cinstim cu cântări de laudă şi cereri duhovniceşti pe toţi Sfinţii ierarhi, preoţi şi diaconi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române care s-au săvârşit muceniceşte sau au mărturisit şi apărat cu jertfelnicie credinţa cea dreaptă, neamul şi ţara. Chemăm în ajutorul nostru pe toţi Sfinţii Cuvioşi şi Cuvioase care prin rugăciune, post şi lacrimi s-au nevoit, luând chip îngeresc şi care, prin pilda vieţii lor, hrănesc duhovniceşte sufletele noastre. Cerem întărire în credinţă şi răbdare de la toţi Sfinţii Martiri, care, prin sângele şi pătimirile lor, au primit cununa sfinţeniei. Ne într-armăm cu rugăciunile tuturor Sfinţilor români ucişi de oştile păgâne sau ale altor asupritori. Ne întărim în lupta duhovnicească prin rugăciunile celor căzuţi în amară robie sau ale celor jertfiţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru credinţa străbună, Biserică şi neam, din vechime şi până în vremea prigoanei ateiste. Învăţăm şi mărturisim dreapta credinţă din lumina scrierilor Sfinţilor, care, luptând cu arma cuvântului, au apărat Evanghelia lui Hristos şi Biserica Sa. Plecăm cu smerenie genunchii noştri şi ne rugăm Sfinţilor odrăsliţi de neamul nostru care au sporit în dragostea pentru Hristos Domnul, cu fapta, cu rugăciunea şi cu virtutea creştină, şi pe care Milostivul Dumnezeu i-a scris în cartea veşniciei.
"Multe biserici dreptmăritoare în decursul veacurilor au aşezat în ceata sfinţilor şi cinstesc după cuviinţă pe unii dintre fiii lor, care au bineplăcut înaintea lui Dumnezeu prin vieţuirea în Hristos şi prin mărturia dată despre aceasta, rânduind în acelaşi timp o zi de prăznuire pentru toţi sfinţii ştiuţi şi neştiuţi, pe care Dumnezeu i-a înscris în cartea aleşilor Săi. Biserica Ortodoxă Română şi-a cinstit după vrednicie pe toţi fiii ei, sfinţi plămădiţi de evlavia neamului românesc din care au răsărit martiri, mărturisitori, apărători ai dreptei credinţe şi mari trăitori din rândurile credincioşilor, cuvioşilor, preoţilor şi ierarhilor care dintotdeauna au strălucit în cununa Bisericii strămoşeşti, iar în cer sunt împodobiţi cu slavă" (Actul sinodal din 20 iunie 1992)
Actul sinodal din 20 iunie 1992, unul dintre cele mai frumoase documente ale Bisericii noastre, spune că prin acest gest se arată "lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor", amintind astfel vorbele mitropolitului Dosoftei, gest iarăşi care ne leagă pe noi cei de azi de jertfa duhovnicească a înaintaşilor. Din 1992, multe nume de sfinţi români au mai intrat în sinaxare, şi multe îşi aşteaptă rândul.
Mulţi dintre înaintaşii noştri s-au numărat printre aceşti "eroi ai credinţei şi ai neamului", care au urmat lui Hristos, întocmai ca Apostolii pomeniţi în pericopa evanghelică de astăzi. Din aceste motive, avem o sfântă îndatorire: de a-i cinsti după cuviinţă, ca pe nişte vrednici fii ai Bisericii şi ai poporului dreptcredincios, şi a păstra neîncetat legătura cu ei prin rugăciune.
Avem însă şi îndatorirea de a le urma pilda vieţii, de dăruire pentru Biserică şi neam, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care ne îndeamnă: "Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au săvârşit viaţa şi urmaţi-le credinţa" (Evr. 13, 7).
Primele canonizări de Sfinţi Români
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 28 februarie 1950, a făcut începutul canonizării sfinţilor de origine românească, hotărând:
a) Introducerea în întreaga noastră Biserică a cultului Sfântului Ioan Valahul, (cu zi de pomenire la 12 mai), precum şi introducerea sau recunoaşterea formală a cultului local al unor martiri ai Ortodoxiei româneşti din Ardeal şi al unor ierarhi români cu viaţă îmbunătăţită, şi anume (în ordinea vechimii lor):
b) Cuviosul Părinte Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolit al Banatului din sec. XVII (între 1650-1653), cu zi de pomenire la 15 septembrie; sfintele sale oseminte se păstrează azi la catedrala mitropolitană din Timişoara;
c) Mitropoliţii Iorest (Ilie) şi Sava Brancovici ai Ardealului, din sec. XVII, amândoi cu titlul de "mărturisitori" şi zi comună de pomenire la 24 aprilie. Au suferit pentru apărarea ortodoxiei româneşti din Ardeal împotriva încercărilor de calvinizare a românilor ortodocşi, patronate de principii unguri ai Ardealului; cel dintâi a murit la Mănăstirea Putna la 12 martie 1678, iar al doilea în aprilie 1680;
d) Cuvioşii ieromonahi Visarion Sarai şi Sofronie din Cioara şi drept-credinciosul ţăran Oprea Nicolae (Miclăuş) din Săliştea Sibiului, toţi trei luptători împotriva unirii religioase cu Roma, în sec. XVIII, vor fi cinstiţi cu titlul de "mărturisitori" şi cu zi comună de pomenire la 21 octombrie (ziua Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania);
e) Sf. Ierarh Calinic Cernicanul, stareţ al mănăstirii Cernica de lângă Bucureşti, cu zi de pomenire la 11 aprilie (moaştele sale se află la mănăstirea Cernica, unde a fost înmormântat).
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 28 februarie 1950, a făcut începutul canonizării sfinţilor de origine românească, hotărând:
a) Introducerea în întreaga noastră Biserică a cultului Sfântului Ioan Valahul, (cu zi de pomenire la 12 mai), precum şi introducerea sau recunoaşterea formală a cultului local al unor martiri ai Ortodoxiei româneşti din Ardeal şi al unor ierarhi români cu viaţă îmbunătăţită, şi anume (în ordinea vechimii lor):
b) Cuviosul Părinte Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolit al Banatului din sec. XVII (între 1650-1653), cu zi de pomenire la 15 septembrie; sfintele sale oseminte se păstrează azi la catedrala mitropolitană din Timişoara;
c) Mitropoliţii Iorest (Ilie) şi Sava Brancovici ai Ardealului, din sec. XVII, amândoi cu titlul de "mărturisitori" şi zi comună de pomenire la 24 aprilie. Au suferit pentru apărarea ortodoxiei româneşti din Ardeal împotriva încercărilor de calvinizare a românilor ortodocşi, patronate de principii unguri ai Ardealului; cel dintâi a murit la Mănăstirea Putna la 12 martie 1678, iar al doilea în aprilie 1680;
d) Cuvioşii ieromonahi Visarion Sarai şi Sofronie din Cioara şi drept-credinciosul ţăran Oprea Nicolae (Miclăuş) din Săliştea Sibiului, toţi trei luptători împotriva unirii religioase cu Roma, în sec. XVIII, vor fi cinstiţi cu titlul de "mărturisitori" şi cu zi comună de pomenire la 21 octombrie (ziua Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania);
e) Sf. Ierarh Calinic Cernicanul, stareţ al mănăstirii Cernica de lângă Bucureşti, cu zi de pomenire la 11 aprilie (moaştele sale se află la mănăstirea Cernica, unde a fost înmormântat).
Sursa: CreștinOrtodox.ro
Canonizări
Sfinți Români canonizați în anii 1950-1956
- Sf. Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie);
- Sf. Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava, Mitropoliții Transilvaniei (24 aprilie);
- Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie);
- Sf. Cuvioși Mărturisitori Visarion, Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea (21 octombrie).
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 28 februarie 1950.
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 21 octombrie 1955, în catedrala din Alba Iulia.
Proclamarea canonizării Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș s-a făcut mai târziu, în Catedrala Mitropolitană din Timișoara, pe 7 octombrie 1956.
Sfinți Români canonizați în anul 1992
- Sf. Cuvios Antipa de la Calopodesti (10 ianuarie);
- Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea (28/29 februarie);
- Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș (24 aprilie);
- Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeț (30 iunie);
- Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți (1 iulie);
- Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie);
- Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (5 august);
- Sf. Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august);
- Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august);
- Sf. Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie);
- Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie);
- Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie);
- Sf. Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie);
- Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 20-21 iunie 1992.
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 21 iunie 1992.
Sfinți Români canonizați în anul 1997
- Sf. Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului (22 decembrie).
Proclamarea oficială a canonizării a fost în data de 13 octombrie 2002.
Sfinți Români canonizați în anul 2003
- Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (25 aprilie);
- Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi (22 septembrie);
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 martie 2003.
Proclamarea oficială a canonizării lor s-a făcut la Mănăstirea Brazi, pe 5 octombrie 2003.
Sfinți Români canonizați în anul 2005
- Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona (9 septembrie)
- Sfantului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei (13 decembrie).
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 iulie 2005.
Proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc pe 9 septembrie 2005, la Mănăstirea Vorona, iar cea Sf. Ierarh Dosoftei, a avut loc pe 14 octombrie 2005, la Catedrala Mitropolitană din Iași.
Pe 20-21 octombrie 2005, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie)
- Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești (22 iunie).
Proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica a avut loc pe 3 decembrie 2005, la Mănăstirea Cernica, iar cea a Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul pe 21 mai 2006, la Catedrala Patriarhală din București.
Sfinți Români canonizați în anul 2006
Pe 14-15 noiembrie 2006, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului (14 aprilie).
Proclamarea oficială a canonizării sale a avut loc pe 14 aprilie 2007, în localitatea Gledin.
Sfinți Români canonizați în anul 2007
Pe 12 februarie 2007, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (30 august).
Proclamarea oficială a canonizării lui a avut loc pe 29 august 2007, la Mănăstirea Secu.
Pe 22-24 octombrie 2007, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Martiri și Mărturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu (12 noiembrie).
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 11 mai 2008, la Mănăstirea Salva.
Sfinți Români canonizați în anul 2008
Pe 5-7 martie 2008, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Cuvioși Rafael și Partenie de la Agapia (21 iulie);
- Sf. Cuvios Iosif de la Văratec (16 august);
- Sf. Cuvios Ioan de la Râșca și Secu (30 august);
- Sf. Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați (7 septembrie);
- Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie)
- Sf. Cuvioși Iosif și Chiriac de la Bisericani (1 octombrie).
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc la Mănăstirea Neamț, pe 5 iunie 2008.
Pe 8 iulie 2008, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești (28 octombrie);
- Sf. Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie)
- Sf. Dionisie Exiguul (1 septembrie).
Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la Catedrala Patriarhală din București, pe 26 octombrie 2008.
Sfinți Români canonizați în anii 1950-1956
- Sf. Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie);
- Sf. Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava, Mitropoliții Transilvaniei (24 aprilie);
- Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie);
- Sf. Cuvioși Mărturisitori Visarion, Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea (21 octombrie).
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 28 februarie 1950.
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 21 octombrie 1955, în catedrala din Alba Iulia.
Proclamarea canonizării Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș s-a făcut mai târziu, în Catedrala Mitropolitană din Timișoara, pe 7 octombrie 1956.
Sfinți Români canonizați în anul 1992
- Sf. Cuvios Antipa de la Calopodesti (10 ianuarie);
- Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea (28/29 februarie);
- Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș (24 aprilie);
- Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeț (30 iunie);
- Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți (1 iulie);
- Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie);
- Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (5 august);
- Sf. Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august);
- Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august);
- Sf. Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie);
- Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie);
- Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie);
- Sf. Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie);
- Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 20-21 iunie 1992.
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 21 iunie 1992.
Sfinți Români canonizați în anul 1997
- Sf. Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului (22 decembrie).
Proclamarea oficială a canonizării a fost în data de 13 octombrie 2002.
Sfinți Români canonizați în anul 2003
- Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (25 aprilie);
- Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi (22 septembrie);
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 martie 2003.
Proclamarea oficială a canonizării lor s-a făcut la Mănăstirea Brazi, pe 5 octombrie 2003.
Sfinți Români canonizați în anul 2005
- Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona (9 septembrie)
- Sfantului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei (13 decembrie).
Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 iulie 2005.
Proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc pe 9 septembrie 2005, la Mănăstirea Vorona, iar cea Sf. Ierarh Dosoftei, a avut loc pe 14 octombrie 2005, la Catedrala Mitropolitană din Iași.
Pe 20-21 octombrie 2005, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie)
- Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești (22 iunie).
Proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica a avut loc pe 3 decembrie 2005, la Mănăstirea Cernica, iar cea a Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul pe 21 mai 2006, la Catedrala Patriarhală din București.
Sfinți Români canonizați în anul 2006
Pe 14-15 noiembrie 2006, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului (14 aprilie).
Proclamarea oficială a canonizării sale a avut loc pe 14 aprilie 2007, în localitatea Gledin.
Sfinți Români canonizați în anul 2007
Pe 12 februarie 2007, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (30 august).
Proclamarea oficială a canonizării lui a avut loc pe 29 august 2007, la Mănăstirea Secu.
Pe 22-24 octombrie 2007, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Martiri și Mărturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu (12 noiembrie).
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 11 mai 2008, la Mănăstirea Salva.
Sfinți Români canonizați în anul 2008
Pe 5-7 martie 2008, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Cuvioși Rafael și Partenie de la Agapia (21 iulie);
- Sf. Cuvios Iosif de la Văratec (16 august);
- Sf. Cuvios Ioan de la Râșca și Secu (30 august);
- Sf. Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați (7 septembrie);
- Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie)
- Sf. Cuvioși Iosif și Chiriac de la Bisericani (1 octombrie).
Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc la Mănăstirea Neamț, pe 5 iunie 2008.
Pe 8 iulie 2008, s-a hotărât canonizarea:
- Sf. Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești (28 octombrie);
- Sf. Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie)
- Sf. Dionisie Exiguul (1 septembrie).
Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la Catedrala Patriarhală din București, pe 26 octombrie 2008.
Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa ducem mai departe, asa cum au facut-o Sfintii de dinaintea noastra, credinta si Adevarul, curate, luminoase, în Duh de smerenie si umilinta si, în acelasi timp, cu curaj si putere de jertfa marturisitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu