La mulţi ani România! La mulţi ani românilor de pretutindeni! Să fiţi sănătoşi, să aveţi prosperitate,bucurii şi să ţineţi aprinsă în sufletele voastre candela credinţei, să nu pierdeţi nădejdea mântuirii şi să rămâneţi în dragostea lui Hristos până în sfârşit.

Pomenirea Sfîntului Prooroc Naum (1 decembrie)

Sfîntul Prooroc Naum era din Elcheseea, de cea parte de Iordan, în dreptul Vegavariei, din seminţia lui Simeon. Acesta, după Sfîntul Prooroc Iona, a proorocit ninivitenilor, cum că cetatea lor se va pierde cu apă şi cu foc; lucru care s-a şi făcut. Pentru că ninivitenii care se pocăiseră puţină vreme prin propoveduirea lui Iona, văzînd că nu s-a împlinit asupra lor proorocirea acestuia, iarăşi s-au întors la faptele lor cele rele dintîi şi iarăşi au pornit spre mînie îndelunga răbdare a lui Dumnezeu. Deci i-au ajuns pe ei această pierdere în chipul următor: era lîngă Ninive un iezer mare de apă, care înconjura cetatea, şi, făcîndu-se cutremur mare de pămînt, s-a scufundat cetatea în iezerul acela; iar o parte a cetăţii, care rămăsese pe munte, ieşind foc din pustie a ars-o.

    Aşa s-a împlinit proorocirea lui Naum, pedepsind Dumnezeu pe poporul cel păcătos, cu judecata Sa cea dreaptă. Căci pe cei ce îi miluise în zilele lui Iona Proorocul pentru pocăinţa lor, pe aceia iarăşi, după ce s-au răzvrătit, i-a pierdut mai pe urmă.

    Sfîntul Prooroc Naum a mai proorocit şi altele din cele ce aveau să fie şi a adormit cu pace la patruzeci şi cinci de ani de la naşterea sa şi a fost îngropat cu cinste în pămîntul său.

Viaţa Sfîntului şi Dreptului Filaret cel Milostiv (1 decembrie)

Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui, a zis Domnul nostru Iisus Hristos. Cuvîntul acesta s-a împlinit cu fericitul Filaret cel milostiv, care, pentru mila cea multă ce avea pentru săraci, a dobîndit de la Domnul mare milă şi răsplătire bogată în veacul acesta de acum şi în cel ce va să fie, precum se va povesti în fericita viaţă a lui.

    În părţile Paflagoniei, într-un sat ce se numea Amnia, vieţuia acest fericit Filaret, fiind de neam bun, din părţile Galatiei; pe tatăl său îl chema Gheorghe, iar pe mama sa Ana. De la aceştia, din copilărie, a învăţat credinţa cea bună şi frica Domnului, sporind în întreaga înţelepciune şi în toată înfrumuseţarea vieţii celei pline de fapte bune. Ajungînd în vîrstă desăvîrşită şi-a luat soţie cinstită, de bun neam şi bogată, al cărei nume era Teozva, care adusese din casa părinţilor săi multă avere în casa lui. Şi a avut trei copii: un fiu, întîiul născut, cu numele Ioan şi două fiice, anume: Ipatia şi Evantia.

    Deci a binecuvîntat Dumnezeu pe fericitul Filaret, precum odinioară pe dreptul Iov şi i-a dăruit lui avere multă. Căci avea multe cirezi de vite, holde şi ţarini aducătoare de roade şi îndestulare în toate. Hambarele lui erau pline de toate bunătăţile pămînteşti; apoi robi şi roabe care slujeau în casa lui erau foarte mulţi. Şi era Filaret în părţile acelea ca unul din oamenii cei slăviţi.

    Bogăţii de acestea avînd prea multe fericitul, şi pe alţii văzîndu-i necăjindu-se în mare lipsă şi în sărăcia cea mai cumplită, s-a plecat spre îndurare şi, umilindu-se cu sufletul, grăia către sine: au doară pentru aceasta am primit eu din mîna Domnului nişte bunătăţi ca acestea, ca singur eu să mă hrănesc cu dînsele şi să le cheltuiesc spre îndulcirea şi plăcerea pîntecelui meu? Au nu voi împărţi aceste bogăţii mari, care-mi sînt date de la Dumnezeu: săracilor, văduvelor, sărmanilor, scăpătaţilor şi străinilor, pe care Domnul, la înfricoşata Sa judecată înaintea oamenilor şi a îngerilor, nu se va ruşina a-i numi pe dînşii fraţi, zicînd: De vreme ce aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai Mei, Mie Mi-aţi făcut? Apoi ce folos voi avea din averea aceasta, dacă o voi ţine cu zgîrcenie, în ziua judecăţii, care va fi fără milă pentru cei ce n-au făcut milostenie? Au doar, în veacul ce va să vie, vor fi mie acestea mîncare şi băutură fără de moarte? Oare hainele mele cele scumpe îmi vor fi mie îmbrăcăminte a nestricăciunii? Nicidecum. Pentru că grăieşte Apostolul:Dacă nimic n-am adus în lumea aceasta, arătat este că nici nu putem lua ceva. Deci dacă nimic din averile acestea pămînteşti nu putem să ducem de aici, apoi mai bine este să le dau pe acestea înapoi lui Dumnezeu, prin mîinile săracilor şi Dumnezeu nu mă va lăsa pe mine, pe femeia şi pe copiii mei. Mă încredinţează şi Proorocul David, zicînd: Mai tînăr am fost, am îmbătrînit şi n-am văzut pe dreptul părăsit, nici sămînţa lui cerînd pîine.

    Acestea grăind în sine fericitul Filaret, atît s-a făcut de milostiv către săraci, ca şi un tată către fiii săi, hrănind pe cei flămînzi, adăpînd pe cei însetaţi, îmbrăcînd pe cei goi; pe cei străini primindu-i cu bucurie în casa sa şi odihnindu-i cu dragoste.

    Şi s-a făcut acest cinstit bărbat asemenea lui Avraam cel de demult, primitorul de străini şi lui Iov, iubitorul de săraci. Drept aceea, un luminător ca acesta, fiind împodobit cu untdelemnul milostivirii, nu se putea ţine sub obroc, ci, ca o cetate ce stă deasupra muntelui, s-a făcut arătat şi preamărit prin toată partea aceea, şi către el, ca spre o cetate a scăpării, alergau cu sîrguinţă toţi săracii şi scăpătaţii. Şi oricine avea trebuinţă de ceva de la dînsul, ori de bou, ori de cal, ori de asin, ori de haine, ori de hrană, sau de orice fel de lucru, îi da. Casa lui Filaret era, pentru cei prigoniţi de setea sărăciei, un izvor nesecat. Şi cu cît el da milostenie, cu faţă veselă şi cu socoteală iubitoare de bine, cu atît şi Domnul Cel bogat dăruitor, mai mult îi înmulţea bunătăţile lui.

    Iar urîtorul de bine şi vicleanul diavol a zavistuit asupra faptei bune a bărbatului acestuia şi a cerut de la Dumnezeu stăpînire ca să-l ispitească, ca şi pe Iov cel de-a pururea pomenit, zicînd aşa: Nu este lucru de mirare dacă, din averile cele multe ce le are, miluieşte pe cei săraci, dar dacă va ajunge în sărăcie şi în strîmtorare şi nu se va lăsa de fapta bună a milosteniei, atunci se va cunoaşte bunătatea lui.

    Deci, Dumnezeu, Care, ca un iubitor de oameni toate le chiverniseşte spre folosul oamenilor, a îngăduit să vie ispită şi asupra acestui bărbat drept, ca să se arate răbdarea lui, ca şi a lui Iov cel de demult şi, printr-o ispită ca aceasta, ca şi aurul în topitoare lămurindu-se, să se arate vrednic lui Dumnezeu. Deci a dat voie diavolului să-l sărăcească, căci diavolul de la sine nu are nicidecum stăpînire ca să facă rău cuiva; numai Domnul sărăceşte şi îmbogăţeşte, smereşte şi înalţă, după cum zice Sfînta Scriptură. Deci, dînd Sfîntul Filaret milostenie, după obicei, şi împărţind mereu dobitoacele şi celelalte avuţii ale sale a început a sărăci. Însă nu şi-a schimbat bunătatea şi milostivirea către cei săraci, ci, neîncetat dădea din cîte avea, celor ce le trebuiau.

    În acea vreme, după voia lui Dumnezeu au năvălit ismailitenii asupra părţii aceleia, pe care înconjurînd-o ca un vifor ce ofileşte dumbrăvile şi ca o văpaie ce arde munţii, aducînd multă nevoie şi răutate, i-au răpit fericitului Filaret toate turmele de oi, de boi, de cai şi de asini, făcînd încă şi pe mulţi robi. Atunci acest bărbat milostiv a ajuns în atîta sărăcie, încît nu îi rămăsese decît numai o pereche de boi şi o vacă, un cal, un rob şi o roabă. Iar toată cealaltă avere se împărţise; o parte, prin dreapta sa cea milostivă, la cei ce le trebuiau, iar alta a fost robită de ismailiteni. Apoi chiar ţarinile, holdele şi viile lui le-au luat în stăpînirea lor vecinii şi lucrătorii de pămînt, care vieţuiau împrejurul lui, unii cu rugăminte, iar alţii cu sila; nu i-a rămas lui mai mult decît casa în care locuia şi o holdă.

    Într-o sărăcie şi nevoie ca aceea şi într-atîtea ispite fiind acest bărbat bun, nicidecum nu s-a mîhnit, nici n-a cîrtit şi, ca un alt drept Iov, nimic n-a greşit înaintea Domnului, nici chiar cu buzele sale şi n-a dovedit neînţelepciune faţă de Dumnezeu. Ci, precum s-ar fi bucurat cineva de mulţimea bogăţiei sale, aşa se veselea el de sărăcia sa, pe care o socotea ca o mare comoară, văzîndu-şi mai lesniciosă intrarea în împărăţia lui Dumnezeu, decît a bogatului, după cuvîntul Domnului care zice: Cu greu va intra bogatul în împărăţia cerurilor.

    Iar într-una din zile, fericitul Filaret, luînd perechea de boi, s-a dus la holda ce-i rămăsese ca să o are. Arînd-o, lăuda cu bucurie şi mulţumea lui Dumnezeu că începe după porunca Lui cea sfîntă:Întru sudoarea feţei tale îţi vei agonisi pîinea. Deci, printr-o asemenea osteneală scapă de lene, care este învăţătoare a tot răul.

    Apoi îşi aducea aminte de cuvintele apostolului, care opreşte pe cel leneş a mînca: Dacă cineva nu voieşte să lucreze, nici să nu mănînce. Deci fericitul Filaret lucra pămîntul său, ca să nu se afle nevrednic de pîine.

    Dar s-a întîmplat în aceeaşi zi unui ţăran, ce-şi ara şi el holda sa, că, fără veste, un bou al lui, tremurînd foarte, a căzut şi a murit; iar omul, fiind în mare supărare, plîngea amar şi era nemîngîiat, pentru că nici boii nu erau ai lui, ci îi dobîndise de la un vecin. Aducîndu-şi aminte de fericitul Filaret, a zis: "De n-ar fi sărăcit milostivul şi iubitorul acela de săraci, m-aş fi dus la dînsul şi aş fi luat de la el, nu numai unul, ci chiar doi boi, iar acum, el fiind sărac şi scăpătat, nu are ce să dea celor ce le trebuie. Însă mă voi duce la dînsul, ca măcar să se mîhnească împreună cu mine, să mă mîngîie cu cuvintele sale şi să-mi uşureze greutatea supărării şi a necazului meu".

    Deci, luîndu-şi toiagul său, a mers la Filaret şi l-a aflat pe el la cîmp arînd şi, închinîndu-i-se, i-a povestit lui cu lacrimi despre moartea boului cum se întîmplase şi de supărarea sa cea neaşteptată. Iar fericitul Filaret, văzînd pe om foarte supărat, îndată a desjugat un bou de la jug şi l-a dat omului aceluia, zicînd: "Ia, frate, acest bou al meu şi mergînd, lucrează cu el pămîntul tău şi mulţumeşte lui Dumnezeu". Iar acela, văzînd milostenia fericitului, s-a închinat lui şi a zis: "Domnul meu, mare şi minunată este bunăvoirea ta, bineprimită fie lui Dumnezeu milostivirea ta; dar nu este bine a despărţi boul de soţul său, neavînd nicidecum altul în locul său". Iar dreptul a zis: "Ia, frate, boul ce ţi se dă şi mergi în pace, pentru că eu am la casa mea un alt bou". Apoi omul, închinîndu-se fericitului pînă la pămînt şi luînd boul, s-a dus slăvind pe Dumnezeu şi dînd mulţumire bărbatului aceluia milostiv.

    Iar cinstitul Filaret luînd boul cel rămas şi raniţa pe umeri, mergea spre casa sa. Cînd s-a apropiat de poartă, văzînd femeia lui numai un bou mergînd înainte şi pe bărbat urmînd şi avînd raniţa pe umeri, a zis către dînsul: "Bărbatul meu, unde este celălalt bou?". Iar el a răspuns: "Odihnindu-mă eu puţin şi boii păscînd, s-a despărţit unul şi s-a rătăcit, ori l-a luat cineva şi l-a dus într-ale sale".

    Acestea auzindu-le, femeia s-a supărat foarte şi grăbindu-se a trimis pe fiul său spre căutarea boului. Iar copilul, înconjurînd multe cîmpii şi holde, a aflat boul cel căutat la jugul acelui ţăran; şi, cunoscînd dobitocul său, a zis cu mînie către ţăran: "Răule şi nedreptule lucrător de pămînt, cum ai îndrăznit a pune sub jugul tău un dobitoc străin? De unde şi cum ai luat boul acesta şi l-ai înjugat cu al tău? Oare nu este boul acesta cel pe care l-a pierdut tatăl meu, iar tu, aflîndu-l, ca un lup l-ai răpit şi l-ai făcut al tău? Dă-mi boul, iar de nu, apoi ca un tîlhar vei fi osîndit!"

    Omul a răspuns cu glas blînd copilului: "Nu te mînia asupra mea fiule, tu care eşti fecior de bărbat sfînt, nici întinde mîinile asupra mea, căci nu ţi-am greşit cu nimic, pentru că tatăl tău, milostivindu-se spre necazul meu şi sărăcia mea, mi-a dat boul său mie, cu mînă îndurătoare, de vreme ce boul meu umblînd în jug şi arînd, fără veste a căzut şi a murit".

    Tînărul, auzind cele grăite, s-a ruşinat că a certat pe omul cel nevinovat şi întorcîndu-se degrabă acasă, a spus maicii sale lucrul acesta. Iar ea, auzind, a strigat cu plîngere: "Vai mie, vai mie, ticăloasei, femeia bărbatului celui nemilostiv!" Şi, rupîndu-şi părul, a alergat la bărbatul său cu acest fel de strigare: "Împietritule cu inima şi omule fără de omenie! Pentru ce ai cugetat să ne omori pe noi cu foamea mai înainte de vreme? Că iată, pentru păcatele noastre ne-am lipsit de toate averile noastre, iar Dumnezeu miluindu-ne pe noi păcătoşii, ne-a lăsat numai doi boi, cu care, lucrînd, să ne hrănim copiii noştri. Iar tu, care vieţuiai mai înainte în bogăţie multă şi care nimic nu lucrai cu mîinile tale, acum, fiind în sărăcie, te-ai lenevit a te osteni şi a lucra pămîntul; se vede că voieşti ca totdeauna să te odihneşti cu tihnă în casă. De aceea, nu pentru Dumnezeu ai dat ţăranului aceluia boul, ci pentru tine. Pentru ca să nu mai pui de acum mîna pe raniţă, ci ca, în lenevire şi fără de lucru, să petreci celelalte zile ale tale. Ce răspuns vei da Domnului, dacă pentru lenea ta vom pieri de foame eu şi copiii tăi?"

    Fericitul Filaret, căutînd spre dînsa, a zis cu blîndeţe: "Dumnezeu Care este bogat în milă, ascultă ce ne porunceşte nouă: Căutaţi la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici adună în jitniţă şi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte pe ele.Deci Acela nu ne va hrăni oare şi pe noi, care sîntem mai buni decît păsările cerului? Ba încă şi însutit făgăduieşte a răsplăti acelora, care, pentru Dînsul şi pentru Evanghelia Lui îşi împart averile la săraci. Deci socoteşte, o, femeie, că dacă vom primi o sută pentru un bou, apoi ce te mîhneşti pentru boul acela, pe care l-am dat pentru Dumnezeu celui ce îi trebuia?" Acestea le zicea bărbatul cel milostiv, nu că dorea să primească însutit în veacul acesta de acum, ci pentru a mîngîia împuţinarea de suflet a femeii sale.

    Aceste vorbe cu bună pricepere auzindu-le femeia, a tăcut. Dar, netrecînd cinci zile, boul acela, pe care-l dăduse fericitul Filaret ţăranului aceluia, păscînd în cîmp, a mîncat o buruiană ce se cheamă elevora şi, căzînd, a murit.

    Ţăranul, fiind în nepricepere, a venit iarăşi la fericitul Filaret şi, închinîndu-se lui, a zis: "Domnul meu, am greşit ţie şi copiilor tăi că am despărţit perechea de boi a ta; pentru aceea Dumnezeu cel drept nu mi-a dat a avea folos de la boul tău, pentru că, mîncînd boul oarecare buruiană, a murit".

    Atunci iubitorul de Dumnezeu şi milostivul de săraci, fericitul Filaret, nerăspunzîndu-i nimic, a adus degrabă şi boul cel rămas şi l-a dat aceluiaşi ţăran, zicînd: "Primeşte-l şi pe acesta, frate, şi te du, pentru că eu am a mă duce undeva departe şi nu voiesc să stea fără de lucru la casa mea boul cel lucrător". Şi aceasta o zicea fericitul ca să nu se ferească omul a lua şi pe celălalt bou din mîna lui. Iar omul, primind boul, s-a dus la casa sa, minunîndu-se de milostivirea cea mare a fericitului. Dar cînd s-a făcut înştiinţare despre aceasta în casa lui, copiii cu maica lor au făcut plîngere şi tînguire, zicînd: "Cu adevărat, tatăl nostru este nemilostiv şi urîtor de fii, de vreme ce şi cele mai de pe urmă le risipeşte. Pentru că numai o pereche de boi ne-a lăsat Domnul ca să nu murim de foame, iar el şi pe aceia i-a dat". Iar cinstitul şi fericitul părintele lor, văzînd tînguirea fiilor săi, întorcîndu-se a zis către dînşii: "Fiii mei, pentru ce vă mîhniţi şi sfărîmaţi inima voastră şi a mea? Şi pentru ce mă numiţi pe mine nemilostiv şi vi se pare că aş vrea să vă omor cu foamea? Eu am într-un oarecare loc, pe care voi nu-l ştiţi, atîta avere, încît de aţi trăi voi şi o sută de ani, nelucrînd nimic şi de nimic grijindu-vă, vor fi vouă din destul; pentru că nici eu singur nu am putut număra acea avere ascunsă şi gătită vouă". Şi aceasta zicea bărbatul cel drept, nu amăgind pe fiii săi, ci, cu adevărat mai înainte vedea, cu ochii cei dinăuntru, cele ce erau să fie mai pe urmă.

    Şi a ieşit în partea aceea o poruncă de la împărat, ca toţi ostaşii să se adune în cete şi să iasă împotriva păgînilor celor fără de Dumnezeu, care se ridicaseră împotriva împărăţiei greceşti; şi fiecare ostaş să fie înarmat bine şi să aibă şi cîte doi cai. Deci a fost numărat în ceată şi un oarecare ostaş sărac, cu numele Musilie, avînd numai un cal; dar şi acela, cu o zi mai înainte de a ieşi în ceată, fără veste, căzînd într-o învîrtire cumplită, a murit. Iar ostaşul cel sărac, neavînd cu ce să cumpere alt cal, a alergat la fericitul Filaret şi i-a zis: "Domnul meu, Filaret, miluieşte-mă, ştiu că tu ai sărăcit pînă la sfîrşit şi nu ai mai mult decît un cal. Însă milostivindu-te spre mine, pentru Dumnezeu, dă-mi calul tău ca să nu cad în mîinile comandantului, căci voi fi bătut de dînsul cumplit". Iar fericitul Filaret a zis către dînsul: "Ia, frate, calul meu şi mergi cu pace. Însă aceasta să ştii, că nu pentru groaza comandantului care este asupra ta, ci pentru mila lui Dumnezeu ţi-l dau". Iar ostaşul, luînd calul de la sfînt, s-a dus lăudînd pe Dumnezeu. Astfel, n-a mai rămas Sfîntul Filaret decît cu o vacă cu viţel, un asin şi cîţiva stupi.

    Un oarecare sărac de departe, auzind de milostivul Filaret, a venit la dînsul, rugîndu-se şi zicînd: "Domnul meu, mă rog ca să-mi dai din cireada ta un viţel, pentru ca să cîştig şi eu începătura binecuvîntării tale; pentru că ştiu că binecuvîntat este ceea ce se dă de la tine şi dacă în vreo casă va intra ceva de la tine, o îmbogăţeşte şi o umple de binecuvîntare". Iar fericitul Filaret, cu bucurie luînd viţelul, l-a dat celui ce-l cerea, zicînd: "Dumnezeu, frate, să-ţi dea mai multă binecuvîntare şi să-ţi înmulţească averea, atît cît îţi va trebui". Iar omul acela, închinîndu-se, a plecat, ducînd viţelul cu sine. Vaca, întorcîndu-se împrejur şi căutînd încoace şi încolo viţelul şi nevăzîndu-l, a început a tînji foarte şi cu mare glas a mugi, încît le era jale tuturor celor din casă, dar mai vîrtos soţiei fericitului, care cu multă întristare şi suspinare striga către dînsul: "Cine va mai răbda de acum cele ce se fac de tine şi cine nu va rîde de mintea ta cea copilărească? Văd astăzi şi cred că nicidecum nu bagi seamă de mine, soţia ta, şi pe fiii tăi vrei să-i omori; căci nici pe vaca cea necuvîntătoare n-ai miluit-o, ci, fără milostivire ai despărţit pe viţel de la ţîţele ei. Şi ce facere de bine ai făcut? Că şi casei tale ai făcut strîmbătate şi pe cel ce a cerut nu l-ai îmbogăţit, pentru că viţelul fără de mama sa va pieri, şi vaca, la noi, fără de viţel ne va supăra cu răgetul, fiind fără folos amîndouă?"

    Acestea auzindu-le fericitul bărbat Filaret de la soţia sa, a zis către dînsa cu glas lin: "Acum cu adevărat bine şi drept ai vorbit, cum că sînt nemilostiv şi neîndurat, căci am despărţit viţelul de mamă-sa. Dar mai bun va fi lucrul pe care îl voi face". Şi alergînd degrabă în urma omului ce ducea viţelul, a început a striga: "Întoarce-te, omule, cu viţelul, întoarce-te pentru maica lui, care nu ne dă odihnă, răgînd înaintea uşilor casei". Iar săracul, auzind acestea de la fericitul, socotea că are să ia de la dînsul viţelul ce-i dăduse şi zicea în sine, întristîndu-se: "Vai mie, că n-am fost vrednic să am de la acest fericit bărbat spre binecuvîntare nici acest dobitoc mic; că, iată, părîndu-i rău de dînsul, mă cheamă înapoi ca să-l ia de la mine". Şi întorcîndu-se omul acela cu viţelul, îndată viţelul, văzînd vaca, a alergat la dînsa, asemenea şi mama sa a alergat la viţelul său, răgînd, iar viţelul venind la ţîţele ei şi sugînd din destul, nu se despărţea de mama sa; care lucru văzîndu-l Teozva, femeia lui Filaret, se bucura, căci s-a întors viţelul acasă. Iar fericitul Filaret, văzînd pe omul acela întristat şi neîndrăznind a-i grăi nimic, a zis către dînsul: "Frate, soţia mea zice că am făcut păcat despărţind viţelul de la mama sa şi bine zice; deci ia, frate, împreună cu viţelul şi pe mama sa, şi te du. Domnul să te binecuvînteze şi să le înmulţească pe acestea la casa ta, precum a înmulţit de demult şi cireada mea". Iar omul, luînd vaca şi cu viţelul, s-a dus bucurîndu-se. Şi a binecuvîntat Dumnezeu casa lui, pentru plăcutul său Filaret, că atîta s-au înmulţit dobitoacele omului celui sărac, încît i s-au făcut lui mai mult decît două cirezi de boi şi de vaci mulgătoare.

    După puţină vreme s-a făcut foamete prin partea aceia. Iar cinstitul bărbat Filaret, ajungînd în sărăcia cea mai desăvîrşită, neavînd cu ce să-şi hrănească femeia şi copiii, a luat asinul său, pentru că numai acela singur rămăsese la dînsul, şi s-a dus în altă parte, la un prieten al său, de la care a luat pe datorie şase măsuri de grîu, şi, punîndu-le pe asin, s-a întors cu bucurie la casa sa şi şi-a hrănit femeia şi copiii. Odihnindu-se el în casă de osteneala căii, a venit la dînsul un sărac cerînd o măsură de grîu; atunci a zis fericitul bărbat către femeia sa, care cernea grîu: "Femeie, aş fi vrut să dau acestui frate sărac o măsură de grîu". Iar ea a zis către dînsul: "Lasă ca mai întîi să se sature familia şi copiii tăi; mai întîi dă-mi mie o măsură şi fiilor tăi cîte o măsură, cum şi roabei; şi apoi ce va mai rămîne vei da cui vei voi". Iar el, căutînd spre dînsa, rîzînd, a zis: "Dar mie nu-mi faci parte?" Iar ea a zis: "Tu eşti înger, nu om şi nu-ţi trebuie hrană. Pentru că, de ţi-ar fi trebuit hrană, nu ai da altora grîul pe care l-ai luat împrumut". Iar el, turnînd două măsuri de grîu, a dat săracului; iar femeia, cu mare mînie şi cu întristare şi din prisosinţa inimii a zis către dînsul: "Dă-i încă şi a treia măsură, pentru că ai grîu mult". Iar fericitul Filaret, măsurînd şi a treia măsură, a dat săracului şi i-a dat drumul. Ea bolea cu inima, iar rămăşiţa grîului a împărţit-o ei şi copiilor săi.

    După puţină vreme, sfîrşindu-se grîul, Teozva şi copiii săi iarăşi au fost cuprinşi de foame; deci mergînd la un vecin a cerut împrumut o jumătate de pîine şi, adunînd lobodă sălbatecă, a fiert-o şi a dat copiilor celor flămînzi, care mîncau împreună cu dînsa; iar de bătrînul tată nici că-şi aducea aminte ca să-l cheme la masa lor.

    Auzind despre fericitul Filaret, că într-atîta lipsă şi sărăcie se necăjeşte, un oarecare prieten al său, care era foarte bogat, i-a trimis lui patru catîri încărcaţi, care duceau cîte zece saci de grîu trimiţînd şi o scrisoare: "Fratele nostru iubit şi omule al lui Dumnezeu, ţi-am trimis patruzeci de saci de grîu, pentru hrana ta şi a celor de acasă ai tăi; iar după ce vei isprăvi acestea îţi voi trimite încă pe atîta, dar tu roagă-te Domnului pentru noi!"

    Acestea primindu-le, fericitul s-a închinat pînă la pămînt. Apoi, întinzîndu-şi mîinile şi ochii spre cer ridicîndu-şi, a dat laudă lui Dumnezeu, zicînd: "Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne, Dumnezeul meu, că nu m-ai lăsat pe mine, robul Tău, şi n-ai trecut cu vederea, pe cel ce nădăjduieşte spre Tine".

    O milă ca aceea a lui Dumnezeu dacă a văzut-o femeia lui, a lepădat întristarea din inima sa şi a zis către bărbatul său, cu blîndeţe: "Domnul meu! dă-mi partea ce mi s-ar cădea din grîu şi fiilor noştri şi mai dă încă şi ceea ce am luat de la vecin pe datorie; iar tu, luînd partea ta, fă cu dînsa ce voieşti". Iar el a făcut după cuvîntul femeii sale şi, împărţind grîul, şi-a luat pentru el cinci baniţe şi în două zile le-a împărţit şi pe acelea săracilor. De aceasta iarăşi s-a întristat femeia lui, încît nu vrea nici să mai mănînce împreună cu dînsul, ci de o parte, împreună cu copiii îşi avea masa sa, pe ascuns de bărbatul său.

    Într-una din zile a intrat încetişor la dînşii fericitul Filaret şi a zis: "Primiţi-mă şi pe mine, fiilor, la masă, dacă nu ca pe un tată, apoi măcar ca pe un oaspete străin". Iar ei, rîzînd, l-au primit. Şi mîncînd ei, a zis către dînsul soţia sa: "Domnule Filaret, cînd ne arăţi nouă comoara aceea, pe care ai zis că o ai ascunsă într-un oarecare loc. Sau doar ne batjocoreşti pe noi şi ne zădărăşti ca pe nişte copii cu minte proastă, prin făgăduinţe amăgitoare? De este adevărat, arată-ne comoara aceea, ca să o luăm şi să cumpărăm bucate; şi atunci să ne fie masa de obşte, precum a fost şi mai înainte". Iar fericitul a zis: "Răbdaţi puţin, că în puţină vreme se va arăta şi se va da vouă acea mare comoară".

    Dar acum fericitul Filaret era cu totul sărac şi scăpătat, neavînd nimic, fără numai singuri stupii. Dacă venea la dînsul cîndva vreun sărac, să ceară milostenie, şi el neavînd nici pîine nici altceva, mergea la stupi şi, luînd puţină miere, dădea săracului şi, din acea miere mîncau şi el şi copiii lui. Apoi cei din casă ai lui văzînd că se lipsesc şi de miere, s-au dus pe ascuns la stupi ca să ia într-un vas toată mierea cîtă ar afla-o. Şi, aflînd numai ştiubeiul cel mai de pe urmă cu miere, au luat dintr-acela mierea toată.

    A doua zi iarăşi a venit la dreptul un sărac cerînd milostenie; şi el mergînd la stup şi, deschizîndu-l, l-a aflat deşert şi, neavînd ce-i da altceva săracului, a dezbrăcat de pe sine haina cea de pe deasupra şi i-a dat-o lui. Iar cînd a intrat el în casă, numai cu o haină fiind îmbrăcat, a zis către dînsul soţia sa: "Unde este haina ta? Sau şi pe aceea ai dat-o vreunui sărac?". Iar el a zis: "Umblînd prin stupi, am lăsat-o acolo". Fiul său, mergînd la locul acela, a căutat haina tatălui său, şi, neaflînd-o, a spus mamei sale. Ea, nerăbdînd a vedea pe bărbatul său cu necuviinţă umblînd numai într-o haină, a prefăcut o haină de ale sale, în haină bărbătească şi l-a îmbrăcat pe el.

    În vremile acelea ţinea sceptrul împărăţiei greceşti, iubitoarea de Hristos împărăteasa Irina, împreună cu fiul său Constantin. Acesta fiind acum în vîrstă de bărbat, au fost trimişi bărbaţi de cinste şi cu bună pricepere prin toată stăpînirea grecească, de la răsărit pînă la apus, ca să caute o fecioară frumoasă la faţă, cu purtări bune şi de neam cinstit, care să fie vrednică a se uni prin nuntă cu împăratul Constantin. Atunci, bărbaţii cei trimişi sîrguindu-se a împlini bine porunca cea împărătească şi a dobîndi ceea ce căutau, fără de lenevire înconjurau ţările şi cetăţile şi chiar satele cele mai proaste.

    Deci au ajuns şi la satul Paflagoniei, care se numea Amnia, şi, apropiindu-se de sat, au văzut de departe casa fericitului Filaret, cu bună cuviinţă şi înaltă, care covîrşea cu frumuseţea pe toate celelalte case; şi, socotind că vieţuieşte într-însa vreun stăpînitor bogat, au poruncit slugilor lor, să meargă acolo ca să le gătească gazdă şi masă. Dar unul dintre ostaşii cei ce mergeau împreună cu dînşii a zis către ei: "Nu vă duceţi la casa aceea, domnilor, că deşi vi se arată vouă pe dinafară mare şi cu bună cuviinţă, înăuntru este pustie şi deşartă, neavînd nimic din cele de trebuinţă, că într-însa locuieşte numai un bătrîn care este mai sărac decît toţi oamenii". Iar oamenii cei împărăteşti n-au crezut cuvintele lui şi au poruncit slugilor să meargă şi să facă ceea ce au poruncit.

    Atunci Filaret, bărbatul cel cu adevărat iubitor de străini şi de Dumnezeu, dacă a văzut pe bărbaţi că vin în casa lui, luînd toiagul său i-a întîmpinat pe ei şi, închinîndu-se pînă la pămînt, i-a primit cu bucurie, zicînd: "Bine v-a adus pe voi Dumnezeu, domnii mei, la mine robul vostru! Mare cinste îmi este mie că m-am învrednicit a primi atîţia oaspeţi în casa mea cea săracă. Apoi a alergat fericitul degrabă la soţia sa şi i-a zis: Teozvo, fă cină bună ca să ospătăm pe nişte bărbaţi cinstiţi, care de departe au venit la noi, pentru că îi iubesc foarte mult pe dînşii". Iar ea a zis: "De unde să fac cină bună, căci n-avem măcar un miel sau vreo găină în casa noastră atît de săracă, decît numai doar să fierb lobodă, cu care ne hrănim noi, şi aceea fără de unt, pentru că de unt şi de vin, abia ne aducem aminte, cînd era în casa noastră". Iar bărbatul iarăşi i-a zis: "Găteşte, doamnă, numai focul şi împodobeşte casa cea de sus şi spală cu apă praful de pe mesele noastre cele vechi, lucrate cu os de fildeş; căci Dumnezeu Cel ce dă hrană la tot trupul, ne va da şi nouă bucate, cu care vom ospăta pe bărbaţii aceştia." Ea a început a face ceea ce-i poruncise. Şi iată că cei mai de frunte ai satului aceluia au intrat pe uşile din dos din casa fericitului Filaret, aducînd dreptului berbeci, miei, găini, porumbei, vin, pîini şi altele cîte ar fi fost de trebuinţă spre îndestularea acelor oaspeţi.

    Acestea luîndu-le Teozva a făcut diferite bucate bune şi a pregătit masa în camerele cele de sus, în care întrînd să ospăteze bărbaţii cei împărăteşti se minunau văzînd la un om sărac ca acela, camere aşa frumoase şi masă de os de fildeş, rotundă şi cu strălucire de aur; iar mai vîrtos se mirau foarte de iubirea de străini cea cu bunăvoinţă a fericitului, pentru că îl vedea pe el şi cu chipul şi cu obiceiul ca pe al doilea Avraam, primitorul de străini.

    Deci, şezînd ei la masă, a intrat Ioan, fiul fericitului bătrîn, care semăna tatălui, apoi s-au adunat şi nepoţii lui, aducînd bucate pe masă. Văzîndu-i pe dînşii, bărbaţii cei împărăteşti se minunau de buna lor cuviinţă, de rînduiala şi de slujirea lor şi au zis către fericitul Filaret: "Cinstitule între bărbaţi, ai soţie?". Iar el a zis: "Am, domnii mei; şi chiar aceşti copii ce stau înaintea voastră sînt fii şi nepoţi ai mei". Teozva, fiind chemată, a intrat şi dacă o văzură cu bună cuviinţă şi frumoasă la faţă, deşi acum era bătrînă, au zis: "Aveţi fete?". Fericitul Filaret zise: "Fiica mea cea mare are trei fete fecioare tinere". "Atunci să intre aici acele fecioare ca să le vedem pe ele, pentru că avem poruncă de la împăraţii noştri cei ce ne-au trimis pe noi să căutăm în toată stăpînirea grecească fecioare, să alegem dintr-însele pe aceea care ar fi mai frumoasă şi vrednică de nunta împărătească". Iar fericitul a zis: "Nu poate fi cuvîntul acesta pentru noi, domnii noştri şi stăpîni, pentru că noi, robii voştri, sîntem săraci şi scăpătaţi; însă acum mîncaţi şi beţi din cele ce a dat Dumnezeu, apoi vă veseliţi şi vă odihniţi de cale şi dormiţi. Iar dimineaţă, voia Domnului să fie".

    Făcîndu-se dimineaţă şi răsărind soarele, iar bărbaţii cei împărăteşti deşteptîndu-se din somn au chemat pe fericitul Filaret şi au zis către dînsul: "Porunceşte, stăpîne, să vină nepoatele tale înaintea noastră ca să le vedem". Răspuns-a fericitul: "Precum voiţi, domnii mei, aşa să fie. Însă rogu-vă pe voi, ascultaţi-mă pe mine fără de răutate, ca să binevoiţi singuri a intra în casa cea mai dinăuntru şi să vedeţi pe fecioarele noastre, pentru că ele niciodată n-au ieşit din casa aceasta proastă". Iar bărbaţii, sculîndu-se îndată, au intrat în casa cea mai dinăuntru şi îndată i-au întîmpinat pe dînşii fecioarele şi cu smerenie i-au cinstit prin închinăciune.

    Deci, văzînd bărbaţii podoaba şi frumuseţea feţelor lor, care era mai frumoasă decît a tuturor fecioarelor ce au văzut în tot pămîntul grecesc, s-au bucurat foarte, zicînd: "Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a învrednicit a afla ceea ce dorim; că iată, una dintre aceste fecioare va fi cu adevărat logodnică împăratului nostru, pentru că mai frumoase fecioare decît acestea nu putem afla nici în toată lumea". Apoi, întrebînd, au aflat deopotrivă cu vîrsta împăratului pe nepoata cea mai mare a fericitului Filaret; aceea era mai înaltă la stat şi se numea Maria. Atunci s-au umplut de bucurie şi de veselie trimişii împărăteşti şi au luat pe fecioara împreună cu tatăl şi cu mama ei, cu moşul şi cu toate rudeniile cele mai de aproape, treizeci la număr şi au plecat la Constantinopol. Apoi au mai luat încă şi din celelalte locuri fecioare alese, zece la număr, între care era o fecioară a unui bărbat slăvit, Gherontie, care asemenea era frumoasă la faţă.

    Deci, mergînd ele la împăratul, Maria, nepoata fericitului Filaret, fiind bine pricepută şi cu cuget smerit, a început a grăi un cuvînt ca acesta către celelalte fecioare: "Ascultaţi sfatul meu, o, surorile mele, fecioare! De vreme ce pentru aceeaşi pricină sîntem toate adunate aici - căci mergem la împărat - să facem, dar, acest fel de legămînt între noi, ca ori pe care dintre noi o va rîndui Impăratul ceresc la împărăţia aceasta pămîntească şi o va da de soţie împăratului - pentru că toate cu neputinţă este a primi această înălţare, deoarece numai pentru una este locul - aceea să-şi aducă aminte şi de noi toate, cînd va fi întru mărirea împărăţiei sale şi să fie milostivă spre noi ca una ce va fi puternică". Iar fata lui Gherontie i-a răspuns: "Cu adevărat, ştiut să fie aceasta vouă tuturor, că nici una dintre voi nu va fi logodnica împăratului, decît numai eu. Căci eu sînt mai împodobită decît voi cu bunul neam, cu bogăţia, cu frumuseţea chipului şi cu priceperea; iar voi prin sărăcia voastră, prin simplitatea neamului şi neiscusinţa voastră, numai singură frumuseţea feţii avînd, ce mai gîndiţi la însoţirea împărătească?". Aceste cuvinte nechibzuite ieşite din inima cea mîndră auzindu-le, fecioara Maria, a tăcut, încredinţîndu-se pe sine lui Dumnezeu şi rugăciunilor moşului său, Sfîntului bătrîn Filaret.

    Ajungînd cu toţii la palat, împăratul a fost vestit de venirea lor; şi, din porunca lui, s-a adus mai întîi fata lui Gherontie la Stavrichie, împărătescul postelnic, care rînduia toate în palatul împărătesc. Acela, văzînd-o şi cunoscînd-o a fi mîndră cu firea, a zis către dînsa: "Bună şi frumoasă eşti, fecioară, dar nu poţi să fii soţia împăratului"; şi, dîndu-i darul, a liberat-o într-ale sale. Pentru că tot cel ce se înalţă se va smeri, după cuvîntul Domnului; iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.

    La urmă, a adus şi pe Maria, nepoata cinstitului Filaret, cu maica, cu moşul şi cu toate rudeniile sale cele mai de aproape, a căror încuviinţată podoabă văzînd-o împăratul, maica împăratului şi Stavrichie, s-au mirat de chipul lor cel înfrumuseţat; dar se minunau şi de frumuseţea Mariei şi calităţile ei cele bune mai înainte le-au văzut la dînsa, adică: evlavia, blîndeţea, smerita cugetare şi frica de Dumnezeu. Căci Maria sta înaintea lor cu toată cucernicia; iar de sfiiciunea cea feciorească toată faţa sa se roşea ca un măr, avînd ochii plecaţi în jos. Drept aceea a plăcut-o foarte mult împăratul, făcînd-o pe ea mireasa sa; iar pe a doua soră a ei a luat-o unul din dregătorii împărăteşti ce avea cinstea de patriciu, anume Constantichie, iar pe a treia soră a ei, a trimis-o spre însoţire cu multe daruri la cel ce stăpînea Longobardia, pentru împăcare.

    Făcîndu-se nunta, se veseleau împăratul cu toţi boierii săi, cu toţi cetăţenii şi cu tot neamul fericitului Filaret, pe care primindu-l împăratul cu mare mulţumire, i-a sărutat cu dragoste cinstita lui frunte. Apoi a lăudat dreapta credinţă a lui şi a soţiei lui, cum şi frumuseţea cea cu bună cuviinţă a copiilor lui şi a dat fiecăruia dintr-înşii, bătrînului şi tinerilor, mare cinste şi daruri multe, aur şi argint, pietre scumpe şi haine de mare preţ, case mari şi slăvite şi alte bogăţii din destul. Astfel, cinstind şi sărutînd pe fericitul, l-a liberat împreună cu ai săi, ca să meargă în lăcaşurile dăruite de dînsul.

    Atunci femeia lui Filaret, copiii şi toţi cei de acasă, văzînd că au acum multă avuţie şi-au adus aminte de cuvintele fericitului Filaret care le zise: "Este într-un loc o comoară ascunsă pe care a gătit-o vouă Dumnezeu". Deci, căzînd la picioarele sfîntului, au zis: "Iartă-ne, Domnul nostru, de ceea ce ţi-am greşit nebuneşte; că am defăimat îndurările şi milosteniile tale care le-ai făcut săracilor şi scăpătaţilor. Acum am priceput că fericit este omul cel ce miluieşte pe săracul şi scăpătatul; pentru că tot cel ce dă săracului, însuşi lui Dumnezeu dă şi ceea ce dă, însutit va primi de la El în veacul acesta şi în cel ce va să fie, viaţa cea veşnică va moşteni. Căci pentru milosteniile tale, omule al lui Dumnezeu, pe care le-ai făcut la cei săraci, a făcut Dumnezeu milă cu tine şi pentru tine cu noi cu toţi".

    Atunci fericitul bătrîn, ridicîndu-şi mîinile spre cer, a zis: Binecuvîntat este Dumnezeu Cel ce a voit aşa; fie numele Domnului binecuvîntat de acum şi pînă-n veac. Apoi a zis către neamul său: "Ascultaţi sfatul meu, să facem un prînz bun şi să rugăm pe împăratul şi stăpînul nostru ca să vie la noi la ospăţ împreună cu toţi dregătorii săi". Iar ei au zis: "Precum voieşti aşa să fie".

    Deci, fiind gătit ospăţul, a alergat fericitul pe uliţele cetăţii şi la răspîntii şi pe cîţi săraci a aflat pe acolo, leproşi, orbi, şchiopi, bătrîni şi neputincioşi, pe toţi i-a luat împreună cu sine, două sute la număr, deci i-a dus în casa sa şi, lăsîndu-i înaintea porţilor, a alergat singur înainte şi a zis către cei din casă: "Fiii mei, iată împăratul se apropie împreună cu dregătorii cei mari, oare sînt gata acum toate cele de ospăţ?" Iar ei au zis: "Da, cinstite părinte". Iar fericitul a făcut cu mîna săracilor şi îndată acea mulţime a intrat în casă.

    Deci pe unii i-a pus la masă, iar altora le-a poruncit să şadă jos pe pămînt, cu care şi el însuşi a şezut. Văzînd aceasta cei din casă ai săi au priceput că prin împărat a înţeles pe însuşi Hristos Dumnezeu, Care este în chipul săracilor, iar prin dregătorii lui, pe toată frăţimea cea săracă, care multe poate la Dumnezeu cu rugăciunile sale. Şi se mirau de smerenia lui, că fiind întru atîta slavă, fiind moş împărătesei, nu-şi uită milostenia sa cea de demult şi împreună şade cu cei săraci şi scăpătaţi, ca unul dintr-înşii şi cu cuviinţă de rob le slujeşte lor. Deci ziceau: "Cu adevărat omul acesta cu totul este al lui Dumnezeu şi ucenic adevărat al lui Hristos, Care bine a învăţat cuvîntul Lui ce zice: Învăţaţi-vă de la Mine că sînt blînd şi smerit cu inima". Şi fericitul a poruncit lui Ioan, fiului său care acum era spătar, asemenea şi nepoţilor, ca să stea înaintea mesei şi să slujească fraţilor celor ce şedeau la masă.

    După aceea, chemînd neamul său, a zis: "Iată, fiilor, că aţi primit de la Dumnezeu bogăţia pe care niciodată nu o nădăjduiaţi; căci eu, nădăjduind spre mila lui Dumnezeu, v-am făgăduit vouă şi acum s-a împlinit acea făgăduinţă. Deci spuneţi-mi acum cu ce încă vă mai sînt dator?". Iar ei, aducîndu-şi aminte de cuvintele lui cele mai dinainte, s-au umplut de lacrimi şi într-un glas au zis: "Cu adevărat, domnul nostru, toate le vezi mai înainte ca un plăcut al lui Dumnezeu; iar noi eram fără de minte, supărînd cinstitele tale bătrîneţi. Ci, te rugăm pe tine să nu pomeneşti păcatele neştiinţei noastre". Iar fericitul a zis către dînşii: "Fiilor, milostivul şi înduratul Dumnezeu a răsplătit nouă însutit, adică aceea ce cîndva am dat săracului, în numele Lui. Şi încă dacă voiţi să moşteniţi şi viaţa cea veşnică, să daţi fiecare din voi cîte zece galbeni pentru aceşti fraţi săraci, că Domnul îi va primi în mîinile Sale, precum a primit pe cei doi bani ai văduvei". Iar ei cu toată inima au împlinit porunca.

    Apoi fericitul Filaret, ospătînd din destul pe săraci, a dat fiecăruia cîte un galben şi i-a slobozit într-ale lor. După puţină vreme, iarăşi a chemat fericitul Filaret pe femeia sa şi pe copiii săi şi a zis către dînşii: "Domnul nostru a zis: faceţi neguţătorie pînă cînd voi veni ". Deci, eu voiesc să fac neguţătorie, partea mea care mi-a dat-o împăratul voiesc s-o vînd; iar voi să o cumpăraţi pentru voi şi să-mi daţi aur pentru dînsa, pentru că-mi trebuie; iar de nu, o voi împărţi fraţilor mei, săracilor, pentru că mie destul îmi este a mă numi moşul împărătesei". Socotind ei partea lui au preţuit-o şi au cumpărat-o de la dînsul drept şaizeci livre de aur. Fericitul luînd aurul, l-a împărţit săracilor. Înştiinţîndu-se despre aceasta împăratul şi boierii, se bucurau toţi de îndurarea fericitului şi de milostivirea lui către toţi. De atunci a dat dreptului avere multă spre a împărţi la săraci.

    Deci a făcut fericitul trei pungi la fel una cu alta şi a umplut pe una cu galbeni, pe alta cu argint, iar pe a treia cu bănişori de aramă şi le-a încredinţat slugii sale cea credincioasă, adică lui Calist; şi, cînd venea la dînsul vreun sărac cerînd milostenie, el poruncea lui Calist să dea celui ce cerea. Iar cînd îl întreba pe el sluga din care pungă să dea săracului, sfîntul răspundea: "Din care-ţi porunceşte ţie Dumnezeu, fiindcă El ştie nevoia fiecăruia, şi a bogatului, şi a săracului, şi numai El satură pe toată fiinţa cu a Sa bunăvoinţă".

    Aceasta o zicea dreptul, arătînd deosebirea săracilor celor ce cer milostenie. Pentru că sînt unii cerşetori care odinioară erau bogaţi şi din oarecare ispite şi nevoi sărăcind de toată averea lor, chiar şi de pîine sînt lipsiţi; însă avînd oarecare haine din cele ce le-au rămas, de ruşine se îmbracă cu ele iar pentru nevoia care-i sileşte cer milostenie. Alţi cerşetori pe dinafară sînt îmbrăcaţi în haine proaste, iar pe dinăuntru au avere multă, dar cer milostenie spre a aduna bogăţie; aceasta este însă iubire de argint care se numeşte slujire de idoli. De aceea milostivul Filaret zicea: "Dumnezeu ştie nevoia fiecărui celui ce cere, El, precum voieşte, aşa să rînduiască mîna celui ce dă milostenie.

    Acest fericit iubitor de săraci, făcînd milostenie, punea mîna în pungă la întîmplare, ori în cea cu bani de aramă, ori de argint, ori de aur şi ceea ce scotea, dădea celui ce cerea. Şi zicea acest cinstit bărbat cu jurămînt, punînd martor pe însuşi Dumnezeu: "De multe ori vedeam pe un om îmbrăcat în haină bună şi puneam mîna mea în pungă vrînd să-i dau lui bani de aramă, căci, văzînd haina lui cea bună, socoteam că nu este sărac; dar, nevrînd, eu scoteam din cei de argint sau de aur şi-i dam lui. Asemenea vedeam pe altul îmbrăcat în îmbrăcăminte veche şi urîtă şi întindea mîna ca să-i dau milostenie mai multă, iar mîna mea amorţind lua mai puţin. Aceasta era purtarea de grijă a lui Dumnezeu care singur ştie trebuinţa tuturor, desăvîrşit".

    Mergînd fericitul bărbat Filaret la palatul împărătesc vreme de patru ani, niciodată n-a vrut să poarte haine roşii, nici brîu de aur. Şi, fiind silit la acestea, sfîntul zicea: "Lăsaţi-mă pe mine căci eu mulţumesc Dumnezeului meu şi slăvesc numele Lui cel mare şi minunat, care m-a ridicat pe mine săracul din gunoi şi m-a adus la o aşa înălţime, încît să fiu moş împărătesei; aceasta îmi este destul şi mai mult nu-mi trebuie". Deci într-atîta smerenie petrecea fericitul, că niciodată nu voia să se numească cu alt nume sau dregătorie decît numai cu aceasta: "Filaret Amnianul".

    Acest sfînt bărbat petrecînd aşa toţi anii vieţii sale, în milostenie şi smerenie, a sosit la sfîrşitul cel bun al vieţii sale celei bune. Despre acesta, avînd mai înainte descoperire de la Dumnezeu şi fiind încă sănătos, a luat în taină pe sluga sa cea credincioasă şi a mers într-o mănăstire a Constantinopolului, ce se numea Rodolfia, la oarecare fecioare călugăriţe, care vieţuiau cu curăţie şi cu cinste; dînd egumenei mulţime de aur pentru trebuinţa cea de obşte a mănăstirii lor, a cerut de la dînsele mormînt nou pentru sine şi a zis: "Vreau să ştiţi, dar nimănui să nu spuneţi, că după puţine zile am să las viaţa aceasta şi vreau să mă duc într-altă lume şi la alt împărat. Deci mă rog ca într-acest mormînt nou să fie pus săracul meu trup". Şi a poruncit şi slugii care era împreună cu dînsul, să nu spună nimănui despre aceasta, pînă cînd singur va vesti aceasta.

    După puţin, împărţind toată averea sa săracilor şi scăpătaţilor, s-a culcat într-aceeaşi mănăstire a fecioarelor şi a început a boli; iar după nouă zile, chemînd la sine pe soţia sa, pe copiii săi şi pe tot neamul său a zis către dînşii cu glas dulce: "În ştiinţă să vă fie vouă, fiii mei, că Sfîntul Împărat m-a chemat astăzi la sine şi iată, acum lăsîndu-vă pe voi, mă duc la Dînsul". Iar ei nepricepînd graiul acesta, ci socotind că el zice de împăratul cel pămîntesc, au zis către dînsul: "Nu-ţi este cu putinţă ca să mergi astăzi la împăratul, pentru că eşti cuprins de slăbiciune"; iar el a răspuns: "Sînt gata cei ce vor să mă ia pe mine şi să mă ducă înaintea Împăratului".

    Atunci, pricepînd că grăieşte pentru ducerea sa către Împăratul ceresc au făcut plîngere mare, precum odinioară Iosif şi fraţii lui la moartea lui Iacov. Iar el, făcîndu-le cu mîna, le-a poruncit să tacă şi a început a-i învăţa şi a-i mîngîia pe dînşii, zicînd: "Aţi văzut şi ştiţi viaţa mea, fiii mei, care am petrecut-o din tinereţile mele, precum Domnul ştie că din osteneala mea şi nu din osteneală străină am mîncat pîinea şi cu bogăţia ce mi-a dat Dumnezeu nu m-am înălţat, ci, gonind departe mîndria, am iubit smerenia, ascultînd pe Apostolul care îngrozeşte pe cei bogaţi ca în veacul acesta să nu cugete la cele înalte. Apoi ajungînd în sărăcie nu m-am mîhnit, nici am hulit pe Dumnezeu, ci mai vîrtos, împreună cu dreptul Iov, am mulţumit Lui; căci pentru dragostea Sa, voind m-a certat pe mine, apoi, văzînd răbdarea mea cea cu mulţumire, iarăşi m-a ridicat din sărăcie şi m-a pus cu dregătorii şi cu împăraţii în prietenie şi rudenie. Iar eu, suindu-mă la atîta înălţime a cinstei, totdeauna cu inima mea în adîncul smereniei celei mai de jos am umblat; căci nu s-a înălţat inima mea, nici ochii mei, nici n-am umblat întru cele mari, nici întru cele mai minunate decît mine. Iar bogăţia pe care mi-a dat-o împăratul cel pămîntesc n-am ascuns-o în comorile cele pămînteşti, ci am trimis-o prin mîinile săracilor la Împăratul cel ceresc.

    Drept aceea şi pe voi, iubiţii mei, vă rog şi vă poftesc să fiţi asemenea mie şi ceea ce m-aţi văzut pe mine făcînd, şi voi acelaşi lucru să faceţi; şi dacă veţi face mai multe bunătăţi, de mai mare fericire vă veţi învrednici. Nu agonisiţi bogăţia ce curge degrabă, ci o trimiteţi pe ea în lumea cealaltă în care eu acum mă duc. Nu lăsaţi avuţia voastră aici ca să nu se îndulcească cei străini de bunătăţile voastre şi vrăjmaşii cei ce vă urăsc pe voi. Iubirea de străini să nu o uitaţi, pe văduve să le sprijiniţi, sărmanilor să le ajutaţi, pe cei bolnavi să-i cercetaţi şi pe cei închişi în temniţă să nu-i treceţi cu vederea; pravila bisericească să nu o lăsaţi, cele străine să nu le răpiţi, la nimeni să nu faceţi strîmbătate, nici să grăiţi de rău pe cineva; să nu vă bucuraţi de nenorocirile ce se întîmplă prietenilor sau vrăjmaşilor voştri, pe cei morţi să-i îngropaţi şi să faceţi pentru dînşii pomenire în sfintele biserici; asemenea şi pe mine nevrednicul să mă pomeniţi în rugăciunile voastre, pînă cînd şi voi veţi veni la fericita viaţă".

    Deci sfîrşind acea învăţătură folositoare de suflet, a zis către fiul său Ioan: "Să-mi aduci pe fiii tăi, adică pe nepoţii mei". Venind aceia, a început a le spune ceea ce avea să li se întîmple lor. Fiului celui dintîi al lui Ioan i-a zis: "Tu îţi vei lua soţie din neamurile cele mai de departe şi vei vieţui împreună cu dînsa, cu înţelegere şi binecuvîntare". Celui de al doilea i-a zis: "Tu vei purta douăzeci şi patru de ani jugul lui Hristos, în rînduiala monahicească şi vieţuind cu plăcere de Dumnezeu, te vei duce către Domnul". Asemenea şi nepotului său celui de-al treilea i-a proorocit şi toate cele grăite s-au împlinit asupra lor. Că precum de demult patriarhul Iacov, aşa şi acest fericit, ca un prooroc a văzut mai înainte şi fără de minciună a spus nepoţilor săi toate cele ce aveau să fie mai pe urmă; apoi au venit către dînsul şi două surori ale acestor fraţi, adică nepoate lui, fecioare fiind, zicînd către dînsul: "Binecuvîntează-ne şi pe noi, părinte". Iar el a zis către dînsele: "Binecuvîntate veţi fi şi voi de Domnul, veţi trăi în feciorie şi de iubirea păcatului lumii acesteia şi de patimile trupului neatinse veţi fi şi puţină vreme slujind Domnului în curăţie, de mari bunătăţi vă veţi învrednici a primi de la El".

    Aceste proorociri mai pe urmă toate s-au împlinit. Pentru că cele două fecioare bune s-au dus într-o mănăstire de fecioare, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care mănăstire era în Constantinopol. Şi acolo, păzindu-şi fecioria lor curată şi bine nevoindu-se cu post, cu priveghere şi cu celelalte nevoinţe călugăreşti, doisprezece ani, au adormit cu pace în Domnul.

    Apoi, rugîndu-se fericitul Filaret pentru soţia sa, pentru fii şi pentru toţi ai săi, cum şi pentru toată lumea, îndată i s-a luminat faţa ca soarele şi a început cu veselie a cînta psalmul acesta: Milă şi judecată voi cînta Ţie, Doamne. După sfîrşirea psalmului s-a simţit o bună mireasmă în casă, ca o revărsare de arome. Apoi a început a zice: Tatăl nostru, care eşti în ceruri, şi cînd a zis:Fie voia Ta, şi-a ridicat mîinile şi, întinzîndu-şi picioarele pe pat, şi-a dat sufletul său Domnului, bătrîn fiind de nouăzeci de ani. Şi era cu faţa veselă şi cu vederea frumoasă, întocmai ca un măr de bună şi frumoasă roadă.

    Auzind împăratul de mutarea lui către Dumnezeu, îndată a mers în mănăstirea aceea, împreună cu împărăteasa şi cu dregătorii şi, sărutînd sfînta lui faţă şi mîinile, plîngeau toţi pentru mutarea lui, apoi a dat multă milostenie la săraci. Iar cînd duceau trupul sfîntului la groapă s-a putut vedea un lucru de plîngere şi de sfărîmare a inimii; căci s-a strîns mulţime fără de număr de săraci şi de scăpătaţi la îngroparea sfîntului, de prin cetăţi şi de prin sate, şi înconjurau trupul fericitului şi îl duceau la groapă cu glas de tînguire, strigînd: "O, Doamne Dumnezeule, pentru ce ne-ai lipsit pe noi de un părinte ca acesta, hrănitorul nostru? Căci cine după dînsul ne va hrăni pe noi flămînzii şi ne va îmbrăca pe noi şi cine va mai primi pe cei străini în casa sa? Cine va îngriji pe fraţii noştri cei morţi şi aruncaţi pe uliţe şi-i va da îngropării? Mai bine ar fi fost să murim noi toţi înainte, decît să ne lipsim de făcătorul nostru de bine". Aşa plîngînd săracii după dînsul şi tînguindu-se, şi chiar împăratul, împărăteasa şi boierii, mergînd împrejurul trupului sfîntului se umileau şi plîngeau.

    Era acolo un oarecare om sărac, numit Cavococos, care adeseori primea milostenie de la sfîntul şi avea într-însul duh necurat de la naşterea sa; de care duh de multe ori era aruncat în foc şi în apă, pentru că se îmbolnăvea la toată luna nouă. Acela, dacă a auzit de mutarea fericitului Filaret şi înştiinţîndu-se că se duce la groapă trupul lui sfînt, îndată a alergat în urma lui şi cînd s-a apropiat de patul lui, demonul care era într-însul, nerăbdînd o osîrdie ca aceea către sfîntul, a început a chinui pe omul acela şi ridicînd glas de hulă asupra sfîntului, lătra ca un cîine asupra patului lui. Apoi s-a apucat tare de pat cu amîndouă mîinile, încît nu era cu putinţă a-l da pe el în lături. Dus fiind patul la groapă, îndată, aruncînd demonul jos pe cel ce pătimea, a ieşit dintr-însul şi s-a făcut omul sănătos, apoi s-a sculat, slăvind pe Dumnezeu. Tot poporul s-a mirat de acea minune şi a preamărit pe Dumnezeu, care a dat un dar ca acela robului său Filaret. Deci a pus cinstitul lui trup în groapa cea mai sus zisă, în mănăstirea de fecioare, unde singur şi-a ales locul. Aşa fericeşte Dumnezeu pe cel milostiv şi în veacul acesta de acum, precum aţi auzit, şi în cel ce va să fie.

    Un bărbat oarecare din cei de aproape ai lui, care era cu bună cucernicie şi cu bună înţelegere şi temere de Dumnezeu, a spus cu jurămînt un lucru ca acesta, chemînd pe Dumnezeu întru mărturie. Astfel spune el: "După o zi de la ducerea către Dumnezeu a fericitului Filaret, am fost noaptea într-o spaimă şi m-am văzut răpit în locuri necunoscute, apoi am văzut pe un bărbat oarecare luminat şi cu chipul alb, care mi-a arătat un rîu de foc curgînd cu zgomot, unde, de frică, nu este cu putinţă firii omeneşti a răbda. Iar de cea parte de rîu am văzut un rai frumos cu bună cuviinţă, plin de veselie şi de bucurie negrăită. Tot pămîntul acela era plin de bună mireasmă şi de pomi mari frumoşi şi foarte roditori, clătinîndu-se de un vînt lin, care făcea un sunet minunat, încît nu este cu putinţă limbii omeneşti a grăi despre bunătăţile pe care le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El.

    Acolo am văzut o mulţime de oameni în haine albe îmbrăcaţi, bucurîndu-se şi cu roadele raiului dulce mîngîindu-se. Căutînd eu acolo cu sîrguinţă, am văzut un bărbat, care era Filaret, dar eu nu l-am cunoscut, îmbrăcat în haină strălucită, şezînd pe un scaun de aur în mijlocul pomilor. De partea dreaptă erau copii de curînd botezaţi, care stau înaintea lui ţinînd făclii în mîini; iar de cealaltă parte era o mulţime de săraci şi de scăpătaţi, cu chipurile albe care se înghesuiau vrînd fiecare dintr-înşii a se apropia de acel bărbat. Şi iată că s-a arătat acolo un tînăr cu faţa luminată şi cu chipul înfricoşat, avînd în mîinile sale toiag de aur, pe care eu cu multă frică şi cu cutremur am îndrăznit de l-am întrebat: "Doamne, cine este acesta care şade pe acel scaun prea strălucit, în mijlocul acelor bărbaţi cu chipurile luminate? Au doar Avraam este acesta?" Răspunsu-mi-a tînărul acela purtător de lumină: "Acesta este Filaret Amnianul, care, prin dragostea cea mare ce avea către săraci prin milostenia ce o făcea şi prin viaţa sa cinstită şi curată, s-a făcut ca un al doilea Avraam şi aici sălăşluieşte".

    Apoi noul Avraam, sfîntul şi dreptul Filaret, căutînd asupra mea cu faţa luminată, a început blînd a mă chema la sine, zicînd: "Fiule, vino şi tu aici, ca să te îndulceşti de aceste bunătăţi". Iar eu am răspuns: "Nu pot, o, preafericite, să vin acolo, că iată mă opreşte acest rîu de foc şi mă înfricoşează pe mine; iar calea este strîmtă şi podul cu greutate a-l trece şi o mulţime de oameni se ard într-însul; şi mă tem să nu cad şi eu acolo şi apoi cine mă va izbăvi?" Sfîntul a zis: "Îndrăzneşte şi mergi fără frică, pentru că toţi cîţi sînt aici pe acea cale au venit şi nu este altă cale decît numai aceea. Deci tu, fiule, neînfricoşîndu-te, vino la noi, că eu îţi voi ajuta". Şi întinzînd mîna către mine mă chema, iar eu, luînd îndrăzneală, am început a trece rîul fără vătămare şi cînd m-am apropiat de mîna sfîntului şi m-am atins de dînsa, îndată a dispărut de la mine acea vedenie prea dulce; şi m-am deşteptat din somn. Apoi am plîns cu amar şi m-am tînguit, zicînd în mine: "Cum voi trece acel rîu înfricoşat şi voi ajunge la sălăşluirea raiului?".

    Această povestire a mărturisit-o cu jurămînt, una din rudeniile fericitului Filaret, ca să ştim de ce fel de milă se învrednicesc de la Dumnezeu cei ce miluiesc pe cei săraci pentru Dumnezeu. Iar fericita Teozva, femeia Sfîntului Filaret, după îngroparea cinstitului trup al bărbatului ei, s-a dus din Constantinopol la moşia sa, în ţara Paflagoniei. Acolo, averea cea mare pe care o primise de la împărat şi de la împărăteasă, a împărţit-o pentru zidirea şi înnoirea bisericilor lui Dumnezeu, care erau arse de demult de către perşii cei fără Dumnezeu; şi a dat vase sfinte de slujbă acelor biserici, veşminte şi toată înfrumuseţarea; apoi a zidit acolo mănăstire şi casă pentru primirea străinilor şi spre odihna săracilor şi a bolnavilor. Apoi iarăşi s-a întors la Constantinopol, la împărăteasa Maria, nepoata sa, trăind acolo celelalte zile ale vieţii sale, cu plăcere de Dumnezeu. După aceea cu pace s-a odihnit întru Domnul şi a fost pusă în mormînt lîngă cinstitul său bărbat.

    Cu ale căror rugăciuni să ne dea nouă Înduratul şi Milostivul Domnul nostru Iisus Hristos, să dobîndim şi noi milă, în ziua judecăţii, Căruia, împreună cu Părintele Lui Cel fără de început şi Sfîntului Duh, I se cuvine cinstea şi mărirea în vecii vecilor. Amin.

Pomenirea Sfîntului Mucenic Anania Persul (1 decembrie)

    Sfîntul Mucenic Anania era din Avril, o cetate a Persiei. Pentru credinţa lui în Hristos, a fost prins şi a răbdat, fericitul, chinuri multe şi de nesuferit. Iar cînd era aproape să-şi dea lui Dumnezeu sufletul, a zis aceste cuvinte: "Văd o scară ce ajunge pînă la cer. Văd încă şi nişte tineri cu chip luminat, care mă cheamă şi-mi spun: Vino, vino cu noi şi te vom duce în cetatea cea plină de lumină şi de veselie negrăită!"

    După ce a spus acestea, şi-a dat duhul în mîinile lui Hristos.

Sfintii romani praznuiti in luna decembrie

Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş 

(7 decembrie)

S-a născut pe la 1206 în cetatea Târnovo, din sudul Dunării. Părinţii ei erau creştini şi se ocupau cu agricultura. Mama fecioarei era de neam valah, fiind o fire evlavioasă şi temătoare de Dumnezeu, mergând adesea la slujbele bisericeşti, ascultând cu luare aminte cuvintele Scripturii şi străduindu-se să fie o împlinitoare a lor. Astfel, copila Filofteia a primit o aleasă educaţie religioasă, fiind nelipsită de lângă mama ei la slujbele bisericeşti şi la celelalte fapte creştine, cu precădere cultivându-şi virtutea milosteniei.

Tatăl fecioarei se îndeletnicea cu plugăria şi avea şi el credinţa creştină, dar această credinţă era nelucrătoare. Grijile acestei lumi, precum şi deşertăciunile vieţii i-au înţelenit sufletul, aşa că binefacerile şi milosteniile făcute de Filofteia le socotea o pagubă, adeseori certând-o şi chiar bătând-o.

Când copila a ajuns la vârsta fecioriei, mama ei s-a mutat la Domnul, astfel că Filofteia a rămas în grija tatălui. Acesta s-a recăsătorit cu o femeie străină de credinţa creştină. Datorită acestui fapt, ea a ajuns să o urască de moarte pe nevinovata fecioară, pornindu-se împotriva ei cu mânie şi răutate, cu chinuiri şi cu bătăi, căutând, asemenea Irodiadei, vreme potrivită pentru a o învrăjbi şi mai mult cu tatăl ei.

Între multele îndatoriri pe care mama vitregă le dăduse fecioarei, se afla şi aceea de a duce tatălui său hrană la câmp. Pe drumul spre ţarina unde lucra tatăl ei, adeseori îi ieşeau înainte oameni săraci, care o ştiau milostivă, şi pe care o rugau să-i miluiască şi pe dânşii. Copila, văzându-i în ce stare se aflau, se înduioşa, şi neavând cu ce să-i miluiască, le dădea din mâncarea tatălui său. Întâmplându-se acest lucru de mai multe ori, tatăl copilei rămânea fără hrană îndestulată. Întrebându-şi soţia ce se întâmplă cu bucatele, aceasta i-a răspuns că ea îi dă cele trebuincioase, dar că poate Filofteia împarte mâncarea la săraci, după cum îi ştia obiceiul.

Auzind aceasta, tatăl copilei şi-a pus în gând să o urmărească. Aşa a putut vedea cum Filofteia împărţea săracilor din mâncarea pe care trebuia să o ducă tatălui. Dar, în loc să se bucure de buna deprindere a fetei, s-a pornit cu mânie asupra ei, şi scoţând de la brâu barda pe care o avea asupra sa, a aruncat-o asupra ei, rănind-o grav la picior. Prin rană, sângele a început să curgă şiroaie, astfel că datorită pierderii de sânge, copila, în vârstă de numai 12 ani, şi-a dat viaţa în mâinile Domnului.

Înspăimântându-se de fapta pe care o făcuse, nevrednicul tată, care se făcuse ucigaşul propriei fiice, s-a gândit să o ridice pentru a o înmormânta. dar Dumnezeu, care nu lasă nerăsplătite nevoinţele robilor săi, a îngreuiat trupul tinerei fecioare aşa de mult, încât nimeni nu a putut să o ridice. Nedumerit, tatăl a alergat în cetate, la episcop, unde a povestit toată întâmplarea, şi cum trupul fecioarei se află îngreuiat pe pământ, slăvit de Dumnezeu cu cerească lumină. Venind episcopul cu mai marii cetăţii, cu clerici şi cu mulţime de credincioşi, la locul unde se afla trupul fecioarei, au înălţat rugăciuni către Dumnezeu şi au vrut să ridice trupul fecioarei, pentru a fi aşezat cu cinste în catedrala cetăţii. Nu au putut însă să mişte trupul fecioarei, drept pentru care s-au minunat şi mai tare de această aleasă a lui Dumnezeu.

În cele din urmă au înţeles că nu este voia Sfintei ca să fie dusă în cetate, şi astfel au început să spună numele diferitelor cetăţi, biserici şi mânăstiri din dreapta şi stânga Dunării. Când au rostit numele bisericii cu hramul Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, trupul sfintei s-a arătat imediat mai uşor şi decât era în mod firesc. Fiind înştiinţat voievodul Radu Negru despre voia Sfintei, acesta a venit în grabă, cu evlavie, la Dunăre, înconjurat fiind de vlădici, clerici şi mult popor, unde au întâmpinat sfintele moaşte ale fecioarei, după care le-au aşezat în acea biserică din Curtea de Argeş.

În anul 1517, domnitorul Neagoe Basarab ctitoreşte mânăstirea Curtea de Argeş, unde se mută şi moaştele Sfintei, rămânând acolo până astăzi, ca loc de pelerinaj şi de închinare. Astfel, sfintele moaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia-Fecioara au devenit pentru ţara noastră o binecuvântare a lui Dumnezeu, iar pentru poporul român, izvor nesecat de binefaceri, de 8 veacuri ea ocrotind Curtea de Argeş şi pe credincioşii ortodocşi. 

Cuviosul Daniil Sihastrul (18 decembrie)

Acesta a fost unul din cei mai mari pustnici pe care i-a cunoscut pământul Moldovei. S-a născut pe la începutul sec. al XV-lea, într-un sat din apropierea oraşului Rădăuţi, primind din botez numele de Dumitru. Părinţii săi erau simpli ţărani evlavioşi, cu toate că există şi teorii potrivit cărora părinţii săi erau un neam ales, din rândul căruia se ridicase şi mitropolitul Grigorie Roşca. 

Muncind pe moşia episcopiei Rădăuţilor, tânărul Dumitru a cunoscut călugări şi slujitori bisericeşti, de la care a primit multe învăţături creştineşti, astfel că el se simţea atras de viaţa monahală. De aceea, va îmbrăca haina monahală la mânăstirea pe lângă care se născuse, primind numele de David. După o perioadă de ascultare la biserica Sfântul Nicolae din Rădăuţi, dornic de desăvârşire, călugărul David va pleca de la Rădăuţi, poposind la schitul Sfântul Lavrentie, de la Laura, un sat situat la 5-6 kilometri de Putna. Aici va primi ascultarea de a împleti coşuri de nuiele. După o vreme va îmbrăca schima cea mare, primind numele de Daniil, şi se va retrage în munte, într-un loc tainic, pe o stâncă de pe malul pârâului Viţeul. Aici va dăltui, cu multă trudă, un paraclis, iar dedesubt, o chilie.

Sârguinţa acestui ostaş al lui Hristos era binecunoscută la scaunul mitropolitan al Sucevei, şi chiar şi la curtea domnească a ţării. Se spune că încă din vremea copilăriei sale, Ştefan cel Mare venea la chilia Sfântului, pentru a primi poveţe şi îndrumări, obicei pe care l-a păstrat şi în timpul domniei sale. Înduplecat de Daniil, domnitorul va lua hotărârea de a zidi, în apropierea chiliei sale, mânăstirea Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. La această mănăstire se află păstrat un deget (arătător), îmbrăcat cu ferecături de argint, care, potrivit tradiţiei, este al Cuviosului. Cu acest deget ar fi arătat Cuviosul domnitorului locul cel mai bun pentru ridicarea ctitoriei sale.

În condiţiile vieţii zgomotoase care apăruse pe valea Putnei, sihăstria Cuviosului era tot mai des tulburată de oameni, astfel că acesta nu mai avea liniştea pe care şi-o dorea. Auzind, în 1477, şi faptul că voievodul, clericii şi credincioşii plănuiau instalarea sa ca mitropolit, în locul mitropolitului Teoctist I, care se mutase la Domnul, Cuviosul, călăuzit de duhul smereniei, a trecut munţii spre miazăzi şi s-a oprit într-un loc liniştit de pe malul Voroneţului, asemănător cu acela de pe malul Viţeului, pe o stâncă numită Şoimul. Printre ucenicii care îi va avea aici se va număra şi viitorul mitropolit Grigorie Roşca. Tot aici va veni, în vremuri de restrişte şi de cumpănă, şi vechiul şi însemnatul lui ucenic, Ştefan cel Mare.

De asemenea, datorită mulţimii ucenicilor săi, Cuviosul va sta la originea unei mişcări isihaste, care s-a răspândit la mânăstirile şi schiturile din zonă. Prin harul lui Dumnezeu, el primise darul vindecărilor, al alungării demonilor şi al sfătuirilor şi alinărilor pentru cei ce se aflau în suferinţă.

S-a afirmat că Daniil Sihastrul ar fi condus, în ultimii ani ai vieţii sale, mânăstirea Voroneţ, în calitate de stareţ. Această teorie nu are un temei istoric sigur, deoarece în acea perioadă, conducătorul unei mânăstiri era menţionat cu titulatura de „egumen” şi nu cu aceea de „stareţ”. Este drept că unele documente ale sec. al XVI-lea vorbesc despre Cuvios ca fiind „sfântul stareţ”, dar această titulatură face referire mai degrabă la calitatea de părinte duhovnicesc al ucenicilor şi fraţilor din mânăstire. În plus este greu de crezut că la aceea vârstă a bătrâneţii ar fi primit „deşertăciunea” de care fugise la anii tinereţii.

Cuviosul a fost înmormântat în partea sudică a pronaosului bisericii mânăstirii Voroneţ. Mormântul său este acoperit de o lespede de gresie groasă, cu o inscripţie, care însă nu conţine însă nici o indicaţie în legătură cu data trecerii Sfântului la cele veşnice. Pentru identificarea înfăţişării exterioare şi a fizionomiei sale morale, putem cerceta câteva reprezentări ale Sfântului, care au fost descoperite de-a lungul vremii.

Mai întâi, este vorba despre fresca de pe faţada sudică a pridvorului bisericii mânăstirii Voroneţ, în care Daniil apare alături de mitropolitul Grigorie Roşca. Apoi, chipul Cuviosului apare într-un Tetraevanghel, dăruit mânăstirii Voroneţ, de mitropolitul Grigorie Roşca. Din studierea acestor două reprezentări ale Cuviosului putem trage concluzia că viaţa sihastrului a fost aşa de pilduitoare, încât în practica mânăstirească zilnică de la Voroneţ, el era cinstit ca sfânt, mai mult, ca ocrotitor şi hram al mânăstirii. De aceea, el va fi numit de timpuriu şi Daniil de la Voroneţ, sau Sfântul părinte Daniil cel Nou.

Este adevărat că prima parte a vieţii sale este învăluită de tradiţii şi legende generate, amplificate cu unele exagerări şi răspândite de adânca evlavie a dreptcredincioşilor, dar mărturiile istorice atestă, fără îndoială, că Daniil Sihastrul a fost un fiu ales al Bisericii, o flacără nestinsă a Ortodoxiei.

Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 decembrie)

În ceata celor care prin faptă şi cuvânt au îmbogăţit spiritualitatea românească se numără şi Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, reprezentant de seamă al vechii noastre culturi bisericeşti din sec.  al XIV-lea şi începutul sec. al XV-lea, fiind unul din marii întemeietori de aşezăminte monahale şi povăţuitor duhovnicesc iscusit.

Era de neam valah, din sudul Dunării, fiind înrudit cu despotul sârb Lazăr şi cu domnitorul român Nicolae Alexandru Basarab. Se naşte în anul 1320 în satul Prislep din Serbia. Încă din fragedă tinereţe el a simţit o chemare spre monahism, şi ca urmare, pleacă în Sfântul Munte, pentru a-l sluji pe Hristos. Aici se va închinovia la mânăstirea Hilandar, şi va cunoaşte alţi tineri nevoitori, dintre care putem aminti pe Eftimie, viitorul patriarh de Târnovo, şi pe Ciprian, viitorul mitropolit al Kievului. Aici va învăţa limbile slavonă şi greacă, care îi vor fi de folos în dobândirea unei alese culturi teologice, care se va reflecta în preocupările lui de mai târziu.

Pentru calităţile sale deosebite, va fi hirotonit ieromonah, după care, la scurt timp, va fi ales egumen al mânăstirii Hilandar. tot datorită acestor calităţi ale sale, cneazul Lazăr al Serbiei îl va trimite să stingă conflictul ce izbucnise între Patriarhia de Constantinopol şi Biserica Sârbă, misiune ce va fi încununată de succes.

De la Athos, Cuviosul Nicodim va petrece o vreme lângă Vidin, în Bulgaria, întemeind acolo două mânăstiri. În anul 1364, Nicodim va în Ţara Românească, şi se va stabili pe malul râului Vodiţa, unde va întemeia o mânăstire, cu acelaşi nume, cu ajutorul domnitorilor valahi Vladislav I şi Radu Vodă. Sfinţirea acestei mânăstiri va avea loc în anul 1372 . Între anii 1377-1378, cu ajutorul domnitorilor Radu Vodă şi Dan I, Cuviosul va ctitori mânăstirea Tismana, pe valea pârâului cu acelaşi nume. Ambele mânăstiri vor trece sub oblăduirea domnitorului, devenind la rândul lor, un sprijin al suzeranităţii domneşti în faţa boierimii cu domenii autonome. Astfel, Cuviosul Nicodim nu este numai întemeietorul, ci şi reorganizatorul monahismului românesc. În special la Tismana, sub cârmuirea plină de har şi înţelepciune, Cuviosul a reuşit să confere mânăstirii o situaţie privilegiată: aceea de „samovlastie”, în urma acestui statut juridic şi canonic, comunitatea de aici avea dreptul de a-şi numi singură cârmuitorul. Totodată este de remarcat şi faptul că cele două mânăstiri ctitorite de Nicodim vor beneficia de un sistem unitar de conducere.

Către sfârşitul sec. al XIV-lea, împreună cu alţi ucenici, Cuviosul Nicodim va ctitori mânăstirea Vişina de pe Valea Jiului, iar în 1400, va ctitori mânăstirea Prislop.

Pe lângă calităţile sale de desăvârşit organizator al vieţii monahale din ţara noastră, Cuviosul Nicodim este recunoscut şi pentru aleasa sa cultură teologică. În acest sens stau mărturie corespondenţa sa cu ultimul patriarh al Târnovei, Sfântul Eftimie, cât şi vestitul Tetraevanghel, capodoperă de caligrafie, copiat în anul 1404-1405, în limba slavă bisericească, de redacţie sârbă, din care astăzi se mai păstrează ferecătura de argint a acestuia, în Muzeul de Artă al României.  Se remarcă aici, frontispiciile fiecărei Evanghelii, ca şi ferecătura manuscrisului, care prezintă pe cele două feţe ale sale Răstignirea şi Învierea.

Ajuns la bătrâneţe, Cuviosul a lăsat conducerea celor două mânăstiri în grija unui ucenic, şi se va retrage într-o peşteră din apropierea mânăstirii Tismana, petrecând în post aspru, privegheri şi rugăciuni. Datorită asprimii vieţii sale, a rugăciunii neîncetate, se va face purtător de har şi adevărat făcător de minuni, fiind vestit în popor pentru vindecările miraculoase (cronicile vremii relatează cum el a vindecat-o de epilepsie pe fiica regelui Sigismund al Ungariei).

În ziua de 26 decembrie 1406 va trece la cele veşnice, iar trupul său, descoperit neputrezit, va fi aşezat într-o raclă şi depus în biserica mânăstirii Tismana, ctitoria sa. Din nefericire, printr-un concurs de împrejurări nefaste, moaştele sale au fost ascunse de un egumen al mânăstirii, şi n-au mai putut fi găsite. Astfel, nu s-au păstrat decât un deget şi crucea de plumb pe care Sfântul o purtase în timpul vieţii.

În anul 1955, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfântului Nicodim de la Tismana în toată ţara. Evlavia pe care acest neobosit râvnitor de la Tismana a inspirat-o credincioşilor din Biserica noastră o arată paraclisul şi câteva acatiste care îl cinstesc după cuviinţă.

Sfântul Mucenic Hermes (31 decembrie)

 Sfântul Mucenic Hermes  a slujit cu smerenie şi adâncă evlavie lui Hristos în biserica cetăţii Bononia, fiind exorcist. El se învrednicise de acest dar de la Hristos, şi ca atare avea un mare rol în pregătirea celor care doreau să primească botezul creştin, citind rugăciunile de lepădare şi alungare a duhurilor celor rele din trupurile şi sufletele lor.

Neînfricoşându-se de asprele măsuri de prigonire a închinătorilor şi slujitorilor lui Hristos, luate de împăratul Diocleţian, exorcistul Hermes primea în biserică pe cei stăpâniţi de duhurile rele, şi prin harul divin şi puterea rugăciunii, le alunga şi-i tămăduia pe aceştia. Hermes va arăta prigonitorilor Bisericii folosul slujirii sale în biserică şi va primi cu bucurie şi curaj sfârşitul mucenicesc al vieţii sale pământeşti, atunci când călăii păgâni i-au tăiat capul, în  ziua de 31 decembrie.

Astfel, Mucenicul lui Hristos, Hermes s-a dovedit a fi vrednic de cinstire de-a lungul veacurilor, nu numai în cetatea sa, ci şi în cea apropiată, Rataria, şi oriunde trăiau suflete creştine, ce căutau mântuirea cu ajutorul confraţilor, ce se rugau din cer pentru ei.

Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului (31 decembrie) 

În mijlocul poporului român au odrăslit şi mulţi oameni de seamă care şi-au pus toate puterile de muncă în slujba altor Biserici şi popoare, aducându-şi o contribuţie preţioasă la renaşterea lor culturală, politică sau bisericească. Între aceştia se situează la loc de cinste şi Petru Movilă, mitropolitul Kievului, a cărui personalitate a dominat întreaga viaţă bisericească şi naţională a Ucrainei ortodoxe în prima jumătate a sec.  al XVII-lea.

S-a născut la Suceava, probabil în anul 1596, ca fiu al lui Simion Movilă, care va domni mai târziu în Ţara românească, şi al soţiei acestuia, Marghita, călugărită ulterior sub numele de Melania. tatăl său a avut ca fraţi pe Ieremia Movilă, domn al Moldovei între 1595-1606 şi pe Gheorghe, viitorul mitropolit.

După moartea tatălui său, tânărul fiu de domnitor va pribegi, împreună cu mama şi cu fraţii săi în Ţara Românească, după care se vor aşeza definitiv în Polonia. Învăţătura şi-o va începe în casa părintească, apoi o va continua la vestita şcoală a „Frăţiei” ortodoxe din Kiev şi la Academia Zamoiska din Zemosč, unde va învăţa limbile latină, greacă, slavonă şi polonă, la care se adăugau şi celelalte discipline studiate: gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. Potrivit obiceiului nobililor polonezi, a trebuit să înveţe şi mânuirea armelor, luând parte şi la două lupte ale polonilor împotriva turcilor, la Ţuţora şi Hotin.

datorită unei chemări lăuntrice, dar şi sub înrâurirea stareţului mânăstirii Pecerska, arhimandritul Zaharia Kopâstenski, a hotărât să se călugărească. Astfel, după ce se va pregăti duhovniceşte la moşia sa din Rubiejovka, unde a zidit şi o biserică cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, va fi tuns în monahism, la Lavra Pecerska, după anul 1625. În toamna anului 1627 a fost ales egumen al mânăstirii, la vârsta de 31 de ani.  Situaţia ortodoxiei în acea perioadă era tulbure din cauza încercărilor de catolicizare a nobilimii lituane, bieloruse şi ucrainiene, care era, în mare parte, ortodoxă. Însă, prin activitatea sa depusă timp de 5 ani ca egumen, Petru Movilă a reuşit să ridice prestigiul cultural şi bisericesc al mânăstirii la un nivel necunoscut până atunci. Astfel, s-a ocupat de restaurarea şi înfrumuseţarea mânăstirilor şi a peşterilor în care se găseau moaşte de sfinţi şi a continuat activitatea tipografică a înaintaşilor săi, dând la lumină mai multe cărţi de slujbă şi de învăţătură.

În anul 1631 a pus bazele unui colegiu în Lavră, din care se va dezvolta vestita Academie duhovnicească de la Kiev, iar în 1632, prin alegerea şi înscăunarea lui Wladislav IV (1632-1648) ca rege al Poloniei, a reuşit să recâştige libertatea de cult a Ortodoxiei în regatul polonez, recunoaşterea legală a Mitropoliei ortodoxe a Kievului, dreptul Bisericii Ortodoxe de a avea biserici, tipografii şi spitale, restituirea tuturor bisericilor ortodoxe din Kiev, care fuseseră răpite de uniţi.

La 2 martie 1631, mitropolitul Kievului, Ion Boreţki a trecut la cele veşnice, şi ca urmare a alegerilor, Petru Movilă va fi numit mitropolit „al Kievului, Haliciului şi a toată Rusia”, alegere recunoscută de Wladislav IV şi întărită de Patriarhul ecumenic Chiril Lucaris. La 28 aprilie 1633 va fi hirotonit arhiereu, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Lvov. În acest fel, rodnica sa activitate începută ca egumen al Lavrei Pecerska va fi continuată cu şi mai mare însufleţire. În latura gospodărească remarcăm refacerea şi înfrumuseţarea unor biserici şi mânăstiri din Kiev, printre care catedrala mitropolitană Sfânta Sofia şi mânăstirile aferente acesteia, precum şi biserica principală a mânăstirii Pecerska. În afară de acestea, a ridicat şi câteva spitale şi azile şi a pus bazele unei noi frăţii ortodoxe, şi a luat măsuri pentru întărirea disciplinei clericale şi monahale.

În chip deosebit însă trebuie subliniată activitatea culturală a mitropolitului Petru Movilă, care a purtat o permanentă grijă faţă de colegiul său din Kiev, considerată cel mai vechi aşezământ de învăţământ superior la slavii ortodocşi, după model căreia se va organiza, în 1640, o şcoală la mânăstirea Trei Ierarhi, de către domnitorul Vasile Lupu. Sub aspect tipografic, se cunosc aproximativ 50 de tipărituri îngrijite de mitropolitul Petru Movilă, unele dintre ele fiind lucrate de el însuşi. Aceste lucrări se pot împărţi în 3 categorii: de slujbă, de evlavie şi zidire sufletească, şi de apărare a ortodoxiei. Dar cea mai însemnată carte a lui Petru Movilă rămâne Evhologhionul sau Molitfelnicul(Trebnicul), cu peste 1500 de pagini şi 126 de slujbe, tipărit în 1646 la Lavra Pecerska. Mai putem menţiona ca făcând parte dintre lucrările sale şi lucrarea Evanghelia învăţătoare sau Cazania, tradusă din greceşte şi tipărită la Kiev în 1637, precum şi Nomocanonul, o lucrare canonico-juridică apărută în 1629.

Ca expresie a dragostei sale faţă de neamul din care făcea parte, pe frontispiciul multora din tipărituri se găsea stema Movileştilor sau a celor două ţări române în care domnise ai săi, iar el însuşi se intitula adesea „fiu de neam moldovean” sau „fiu al voievodului Ţării Moldovei”.

Dar dintre toate se distinge prin importanţa ei, lucrarea Mărturisirea Ortodoxă (Pravoslavnica Mărturisire), care a apărut ca urmare a nevoii de învăţătură ortodoxă, cât şi din pricina apariţiei unei mărturisiri de credinţă calvinizante, pusă în seama patriarhului ecumenic Chiril Lucaris. Această lucrare a fost întocmită în limba latină sub titlulExpositio fidei Ecclesiaae Rusiae minoris, şi cuprindea 261 de întrebări şi răspunsuri, împărţite după cele trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea. Deoarece la lucrările Sinodului întrunit între 8 şi 18 septembrie 1640 la Kiev nu s-au putut pune de acord membrii participanţi asupra a două puncte din această lucrare, care stipulau existenţa purgatoriului şi momentul epiclezei, s-a ajuns la ideea convocării unui alt Sinod, cu participarea delegaţiilor mai multor Biserici Ortodoxe surori. Cum acest Sinod nu se putea ţine nici la Constantinopol, care era stăpânit de turci, şi nici la Kiev, aflat sub stăpânirea polonilor catolici, mitropolitul Petru Movilă s-a gândit că Moldova, ţara sa natală, ar fi un loc potrivit pentru convocarea acestui Sinod. Astfel, între 15 septembrie şi 27 octombrie 1642, la Iaşi s-au ţinut lucrările acestui Sinod, care avea ca drept scop cercetarea Mărturisirii ortodoxe a mitropolitului Petru Movilă. Cele două puncte care conţineau influenţe catolice au fost îndreptate, astfel că la data de 30 octombrieMărturisirea, tradusă în greceşte, a fost transmisă Sinodului patriarhal din Constantinopol, care în martie 1643 a aprobat ca traducerea greacă a acestei Mărturisiri, să devinăMărturisirea ortodoxă a Bisericii soborniceşti şi apostoleşti a Răsăritului. Astfel, lucrarea învăţatului mitropolit de neam român devenea a treia mărturisire de credinţă a Bisericii ortodoxe, după Simbolul credinţei şi Dogmatica Sf.  Ioan Damaschin. După 1667, această Mărturisire va fi tradusă în mai multe limbi şi tipărită în numeroase ediţii, fiind cercetată şi apreciată de numeroşi teologi, din toate timpurile şi toate confesiunile, mult timp fiind folosită şi ca manual în şcolile teologice din Rusia, ţările române sau alte părţi. De aceea, pe bună dreptate, marele istoric şi dogmatist Macarie Bulgakov socotea pe Petru Movilă drept „părintele teologiei ortodoxe moderne”, iar profesorul Alexandru Elian remarca faptul că ”opera lui Movilă şi-a câştigat un loc neatins de nici o altă lucrare similară din cadrul teologiei simbolice ortodoxe”. În acest fel putem considera că Petru Movilă a fost un mare dar duhovnicesc făcut de poporul român Bisericii ucraino-bieloruse, dar şi Ortodoxiei întregi.

După o păstorire de 13 ani, mitropolitul Petru Movilă a trecut la cele veşnice, în ziua de 1 ianuarie 1647, fiind îngropat în biserica cea mare a mânăstirii Pecerska. prin testamentul său, averea sa fost lăsată Colegiului de la Kiev şi catedralei Sfintei Sofia şi mânăstirii Pecerska, pentru refacerea lor şi pentru azilul de bătrâni.

În anul 19995, pe data de 27 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraina a trecut în rândul sfinţilor pe marele ierarh român, ca dată de prăznuire fiind stabilită ziua de 31 decembrie.

Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, E.I.B.M.B.O.R, 1994

Pr. Prof. Dr. Vasile Sibiescu, Sfântul Mucenic Hermes, în vol. „Sfinţi români şi apărători…”, ed. cit.

Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă, Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, în vol. „Sfinţi români şi apărători…”, ed. cit. , p.299.

 Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol I, Bucureşti, 1980, p. 288.

 † Nestor Vornicescu-Severineanul, Cuviosul Nicodim de la Tismana, ctitor de sfinte locaşuri, în M. O. , XXVIII (1976), nr. 11-12, p. 925.

Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 

manual pentru seminariile teologice, Galaţi, 1996.

† Gherasim, episcopul Râmnicului şi Argeşului, Sfânta Muceniţă Filofteia „de la Argeş”, în vol. „Sfinţi români şi apărători…”, ed. cit. , p.281.

LUNA DECEMBRIE

LUNA DECEMBRIE ARE TREIZECI SI UNA DE ZILE. ZIUA ARE 9 ORE IAR NOAPTEA 15 ORE

1) IN ZIUA INTAI POMENIREA SFANTULUI PROOROC NAUM

Aliluia sau Troparul.

La Vecernie punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu, glas 3 si trei ale Sfantului, acelasi glas, Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului,apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., daca nu este Aliluia, punem Troparul Sfantului glas 2: Apostolului tau Naum pomenire Doamne praznuind..., Slava... Si acum... al Nascatoarei. Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, Aliluia pe glasul Octoihului si Treimicile glasului din Octoih sau Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Dupa Catisme punem Sedelnele Octoihului, Citirea si Psalmul 50. Amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Proorocului pe patru, glas 5. Dupa Cantarea a treia, Sedealna glas 5, Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, punem Mucenicina Octoihului sau Condacul glas 4, Podobia: Aratatu-Te-ai astazi...; Luminandu-se cu duhul curata inima ta... si citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda cea Treimica apoi Stihoavna Octoihului si celelalte dupa randuiala obisnuita.

2) IN ZIUA A DOUA POMENIREA SFANTULUI PROOROC AVACUM

Aliluia sau Troparul cel din ziua precedenta, adica de ieri.

La Vecernie punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu, glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., si trei ale Apostolului acelasi glas si Podobie, Slava... Si acum... a Nascatoarei. Urmeaza Stihoavna Octoihului, Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... Troparul, daca este Aliluia: Nascatoarei de Dumnezeu Fecioara... sau Troparul Proorocului, glas 2: Apostolului tau Avacum..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, Aliluia si Troparele glasului sau Troparul Proorocului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Se pun amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Proorocului, pe patru, glas 4. Dupa Cantarea a treia, Sedealna Proorocului glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat pe cruce..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Proorocului glas 8, Podobia:Aparatoare Doamna...; Strigat-am la toata lumea veniti ai lui Dumnezeu de la miazazi adica din Fecioara... si citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Treimica, apoi Stihoavna Octoihului , Bine este a ne marturisi Domnului... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru...,daca nu este Aliluia punem Troparul Proorocului, Slava... Si acum... al Nascatoarei. Ecteniile si Otpustul si celelalte dupa randuiala obisnuita.

3) IN ZIUA A TREIA POMENIREA SFANTULUI PROOROC SOFONIE

Seara la Vecernie cantam de asemenea trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu si trei ale Proorocului, glas 4, Podobia: Cel ce de sus esti chemat..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Urmeaza Stihoavna Octoihului, apoi Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., daca nu este Aliluia, punem Troparul Proorocului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie se pune Aliluia... si Troparele glasului sau Dumnezeu este Domnul... si Troparul Proorocului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Se pun amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului pe patru, glas 6. Dupa Cantarea a treia, Sedealna Sfantului glas 6, Podobia: Usa milostivirii..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Proorocului glas 4, Podobia:Aratatu-Te-ai astazi...; Raza luminoasa prin Dumnezeiescul Duh te-ai aratat... Dupa Cantarea a noua, Luminanda Treimica si Stihoavna Octoihului, apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., daca nu este Aliluia, punem Troparul Proorocului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

Ceasurile si Liturghia se fac dupa randuiala obisnuita.

Tot intr-aceasta zi si Pomenirea Prea Cuviosului Parintelui Sava al Svenigorodului. Se savarseste Soborul lui in Biserica lui si la Bisericile care-i poarta Hramul.

4) IN ZIUA A PATRA POMENIREA SFINTEI MAREI MUCENITE VARVARA SI A PREA CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU IOAN DAMASCHIN

La Vecernie punem trei Stihiri ale Sfintei glas 2, Podobia: Cand de pe lemn...,; si trei ale Cuviosului glas 8, Podobia: O, preaslavita minune... ; Slava... a Sfintei, glas 6: Patria neamul si averea parasind..., Si acum... a Nascatoarei sau a Crucii Nascatoarei. La Stihoavna se pun Stihirile Octoihului, iar de voieste cel mai mare se pun si Stihirile Cuviosului glas 8, Podobia: O, preaslavita minune...; Parinte Ioane, preaintelepte..., si celelalte, cu Stihurile Cuviosului, Slava... a Cuviosului, glas 6: Cuvioase parinte, in tot pamantul a iesit vestirea... ; Si acum... a Nascatoarei.Apoi Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... Troparul Sfintei glas 4: Mieluseaua Ta Hristoase..., sau alt Tropar, acelasi glas: Pe Sfanta Varvara sa o cinstim..., Slava... al Cuviosului glas 8: Al dreptei credinte indreptatorule..., Si acum ... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfintei (de doua ori), Slava... al Cuviosului, Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme si Sedelnele Octoihului, Citirea si Psalmul 50. Punem un Canon al Octoihului, apoi un Canon al Sfintei, pe patru, glas 2 si un Canon al Cuviosului, pe patru, glas 2. Dupa Cantarea a treia, Condacul Cuviosului glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat pe cruce...; Pe scriitorul de cantari si cinstitul de Dumnezeu graitor... apoi Icosul si Sedealna Sfintei glas 3, Podobia: De frumusetea fecioriei tale..., Slava... a Cuviosului, glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Sfintei glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat pe cruce...; Lui Dumnezeu celui in Treime cu buna credinta laudat urmandu-i, rabdatoare de chinuri... si Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Octoihului si a Sfintei, Slava... a Cuviosului, Si acum... a Nascatoarei. La Laude punem Stihirile Sfintei pe patru, glas 1, cele Samoglasnice, Slava... glas 6: Pe calea chinuirii calatorind..., Si acum... a Nascatoarei sau a Crucii Nascatoarei. Urmeaza Stihoavna Octoihului, Slava... a Cuviosului glas 8: Multimile monahilor..., Si acum... a Nascatoarei. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... se pune Troparul Sfintei, Slava... al Cuviosului, Si acum ... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul, Ceasul 1 si celelalte dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile Mucenicilor, de la Cantarea a treia si ale Cuviosului, de la Cantarea a sasea. Prochimenul glas 4: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai..., cu Stihul: Intru adunari binecuvantati pe Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, mai inainte de venirea vremii..., Aliluia glas 1: Asteptand am asteptat pe Domnul si a luat aminte la mine... Apoi Evanghelia de la Marcu: In vremea aceea mergand dupa Iisus popor mult, il inconjura pe dansul..., Priceasna: Bucurati-va dreptii intru Domnul...

3) IN ZIUA A CINCEA POMENIREA PREACUVIOSULUI SI DE DUMNEZEU PURTATORULUI PARINTELUI NOSTRU, SAVA CEL SFINTIT

Daca va voi cel mai mare atunci se face Priveghere.

La Vecernia cea mica punem Stihirile pe patru, glas 1, Podobia: Prea laudatilor Mucenici..., Slava... glas 2: Cuvioase Parinte, din pruncie la fapta buna cu sarguinta deprinzandu-te..., Si acum... a Nascatoarei. La nascut din Fecioara..., Ectenia cea mica si Otpustul.

La Vecernia cea mare, dupa Psalmul cel obisnuit cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., prima Slava... Iar la: Doamne strigat-am... punem Stihirile pe opt, glas 5, Podobia: Cuvioase parinte..., Slava... glas 6, Pe cel dupa chip pazindu-l nevatamat..., Si acum...: Cine nu te va ferici pe tine... Apoi Vohodul si Prochimenul zilei si se pun trei Citiri, cele ale Cuviosilor. La Litie punem Stihira Hramului si apoi se pun Stihirile Samoglasnice ale Cuviosului glas 2, Slava... acelasi glas: Pe dorul bunatatilor celor mai presus de minte primindu-l..., Si acum... a Nascatoarei. La Stihoavna punem Stihirile Cuviosului glas 5, Podobia: Bucura-te camara pustnicilor..., cu Stihurile ei, Slava... glas 8: Multimile monahilor..., Si acum... a Nascatoarei: Fecioara nenuntita... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul Cuviosului glas 8, (de doua ori) si: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... (o data). Apoi Fie numele Domnului binecuvantat... (de trei ori) si Psalmul 33: Bine voi cuvanta pe Domnul. Urmeaza Citire din viata Sfantului Sava.

La Utrenie, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei Invierii: Cel ce pentru noi Te-ai nascut din Fecioara... Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Sfantului, cu Stihira Nascatoarei lor si Citirea. Apoi Polieleul cu Stihirile Marimurilor lui si Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu...(de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei si Citire din viata Sfantului. Urmeza primul Antifon glas 4, Prochimenul aceluiasi glas: Scumpa este inaintea Domnului moartea Cuviosului..., cu Stihul: Ce vom rasplati Domnului... Evanghelia de la Luca: In vremea aceea statea Iisus la loc ses..., Psalmul 50 si Stihira glas 6: Cuvioase Parinte,in tot pamantul a iesit vestea minunilor tale... Canonul Nascatoarei de Dumnezeu, cu Irmosul, pe sase si al Sfantului pe opt, glas 8. Catavasiiile: Hristos se naste, slaviti- L... Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... cealalta Sedealna acelasi glas si Podobie, Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul glas 8, Podobia: Aparatoare Doamne...; Ca cel ce din pruncie lui Dumnezeu jertfa fara de prihana te-ai adus..., apoi Icosul si citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Cuviosului (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei.

La Laude punem Stihirile Cuviosului pe patru, glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti..., Slava... glas 6: Cuvioase Parinte, in tot pamantul a iesit vestea minunilor tale..., Si acum...: Nascatoare de Dumnezeu tu esti vita cea adevarata..., Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei: Cel ce pentru noi Te-ai nascut din Fecioara..., Ecteniile si Otpustul si Ceasul 1, la care zicem Troparul Sfantului, iar dupa Sfinte Dumnezeule... Condacul Sfantului si Otpustul cel final. La fel se fac si celelalte Ceasuri.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul Sfantului de la Cantarea a treia si din Cantarea a sasea, pe opt. Dupa Vohod punem Troparul Hramului si al Sfantului, Condacul Hramului, Slava... al Sfantului, Si acum... al Nascatoarei: Ceea ce esti folositoare credinciosilor... Prochimenul glas 7: Scumpa este inaintea Domnului moartea Cuviosului Lui..., cu Stihul: Ce vom rasplati Domnului... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, roada Duhului..., apoi Aliluia glas 8: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., cu Stihul: Puternica pe pamant va fi samanta lui... Evanghelia de la Matei: Zis-a Domnul toate-Mi sunt date Mie..., Priceasna: Intru pomenire vesnica....

6) IN ZIUA A SASEA POMENIREA CELUI INTRU SFINTI PARINTELUI NOSTRU NICOLAE ARHIEPISCOPUL MIRELOR LICHIEI FACATORUL DE MINUNI

Daca va voi cel mai mare atunci facem Priveghere.

La Vecernia cea mica, dupa Psalmul cel de seara, la: Doamne strigat-am... punem Stihirile pe patru, glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava... glas 6: Stralucit-a ca un soare Pomenirea Ta Sfinte..., Si acum... a Nascatoarei: Nimeni din cei ce alerga la tine... La Stihoavna punem Stihirile glas 6, Podobia: A treia zi ai inviat Hristoase..., Slava... Si acum... a Nascatoarei: Racnind in potrivnicul turmei tale, preacurata... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului glas 4: Indreptator credintei si chip blandetilor..., Slava... Si acum... al Nascatoarei: Taina cea din veac ascunsa..., Ectenia cea mica si Otpustul.

La Vecernia cea mare, dupa Psalmul obisnuit cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., prima Slava..., La: Doamne strigat-am... cantam Stihirile Sfantului pe opt, glas 2, Podobia: Cand de pe lemn..., apoi alte Stihuri, acelasi glas, Podobia: Cu ce cununi de lauda..., Slava... glas 6, Pe cel ce este podoaba arhiereilor si lauda parintilor..., Si acum...a Inaintepraznuirii: Pestera bine te impodobeste... Urmeaza Vohodul si Prochimenul zilei si se pun trei Citiri, una de la Pilde: Pomenirea dreptului cu laude..., a doua tot de la Pilde: Gura dreptului izvoraste intelepciune..., si a treia tot de la Pilde: Dreptul de va ajunge sa se savarseasca... La Litie punem Stihira Hramului, apoi Stihirile Sfantului Nicolae glas 2, cele Samoglasnice, Slava... glas 6: Bine sluga buna si credincioasa..., Si acum... a Inaintepraznuirii, acelasi glas: Sioane praznuieste... La Stihoavna punem Stihirile glas 5, Podobia: Bucura-te camara pustnicilor..., cu Stihurile ei, Slava... glas 6: Omule al lui Dumnezeu si credincioasa sluga..., Si acum...: Fecioara nenuntita, de unde ai venit... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului (de doua ori) si: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... (o data). Urmeaza Binecuvantarea painilor, apoi: Fie numele Domnului binecuvantat... (de trei ori), Psalmul 33: Bine voi cuvanta pe Domnul... si Citire din viata Sfantului. Iar unde nu se face Priveghere, dupa Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si Tatal nostru...punem Troparul Sfantului (o data), Slava... Si acum... al Nascatoarei Invierii, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava...Si acum...: Taina cea din veac ascunsa... Obisnuitele Catisme si Sedelnele Sfantului, cu Stihirile Nascatoarei lor si Citirea. Apoi Polieleul cu Stihirile Marimurilor Sfantului si Sedealna glas 5, Slava... alta Sedealna, Si acum... a Nascatoarei. Apoi obisnuita Citire a Sfantului, dupa care urmeza primul Antifon glas 4 si Prochimenul glas 4: Scumpa este inaintea Domnului moartea cuviosului Lui..., cu Stihul: Ce vom rasplati Domnului... Apoi: Toata suflarea sa laude pe Domnul... Evanghelia de la Ioan: Zis-a Domnul: eu sunt usa.... Apoi Psalmul 50 si Stihira glas 6: Mostenitorule al lui Dumnezeu... Se pune Canonul Nascatoarei de Dumnezeu glas 1, cu Irmosul, pe sase si doua Canoane ale Sfantului cu Irmoasle pe opt, unul pe glas 4 si celalalt pe glas 1. Catavasiile: Hristos se naste, slaviti- L... Dupa Cantarea a treia, Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... alta Sedealna, Si acum ... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul glas 3, Podobia: Fecioara astazi; In mira Sfinte lucrator de cele Sfinte te-ai aratat..., Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Sfantului, Podobia: Femei, ascultati..., Slava... alta Podobie, Si acum... a Nascatoarei. La Laude punem Stihirile (dupa Tipicul cel grecesc, pe sase, glas 1 cele Samoglasnice, Slava... glas 5: Sa trambitam cu trambita de cantari..., Si acum ... a Nascatoarei acelasi glas: Sa trambitam cu trambita de cantari, caci privind... Doxologia cea mare. Dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei: Taina cea din veac ascunsa..., Ecteniile si Otpustul si se miruiesc fratii cu untdelemn sfant de la Candela Sfantului. Urmeaza Ceasul 1, la care zicem Troparul Sfantului,iar dupa Sfinte Dumnezeule... si Tatal nostru... punem Condacul Sfantului si Otpustul cel final. La fel facem si la celelalte Ceasuri.

La Liturghie punem Fericirile din primul Canon al Sfintei, de la Cantarea a treia si din al doilea Canon, de la Cantarea a sasea. Prochimenul glas 7: Veseli-se-va dreptul de Domnul..., cu Stihul: Auzi Dumnezeule glasul meu... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor, supuneti-va mai marilor vostri..., Aliluia, glas 4: Preotii Tai se vor imbraca intru dreptate... Evanghelia de la Luca: In vremea aceea statea Iisus la loc ses..., Priceasna: Intru pomenire vesnica...

7) IN ZIUA A SAPTEA POMENIREA CELUI INTRU SFINTI PARINTELUI NOSTRU AMBROZIE EPISCOPUL MEDIOLANULUI

Aliluia sau Troparul glas 4: Indreptatorul credintei...

La Vecernie punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti... si trei ale Sfantului, acelasi glas si aceeasi Podobie, Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., daca nu este Aliluia punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului, pe patru, glas 4. Dupa Cantarea a treia, Sedealna Sfantului glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Sfantului glas 3: Al dumnezeiestei credinte, cu dumnezeiestele dogme imprejur fulgerand... Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Treimica sau a Sfantului, Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

Intru aceasta zi pomenim si adormirea Prea Cuviosului Parintelui nostru Antonie al Sinskului, noul Facator de minuni. Se savarseste Soborul lui in Biserica lui si la Bisericile care-i poarta Hramul. Tot intr-aceasta zi pomenim si Adormirea Prea Cuviosului Parintelui nostru Nil cel de la Iezerul Seligerului, de la Ostrovul ce se cheama Stolognoie, noul Facator de minuni.

8) IN ZIUA A OPTA POMENIREA PREACUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU PATAPIE

Aliluia sau Troparul.

La Vecernie punem trei Stihiri ale Octoihului si trei ale Sfantului, glas 1, Podobia: Prea laudatilor Mucenici...,Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului,apoi Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., daca nu este Aliluia, punem Troparul Sfantului, glas 8:Intru tine Parinte..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, daca nu este Aliluia, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme ale zilei, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Apoi punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Cuviosului, pe patru, glas 2. Dupa Cantarea a treia, Sedealna Cuviosului glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Cuviosului glas 3, Podobia: Fecioara astazi...; Biserica Ta sfanta doctorie duhovniceasca afland-o popoarele..., apoi Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Octoihului sau Treimica. Urmeaza Stihoavna Octoihului, apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

Ceasurile si Liturghia se pun dupa randuiala obisnuita.

9) IN ZIUA A NOUA ZAMISLIREA SFINTEI FECIOARE MARIA DE CATRE SFANTA ANA CAND A ZAMISLIT PE PREASFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU

Seara, la Vecernie punem obisnuita Catisma. La: Doamne strigat-am... se pun Stihirile pe sase, glas 4, Podobia: Cela ce de sus esti chemat..., Slava... Si acum... glas 2: Taina cea negraita de ingeri si de oameni... La Stihoavna punem Stihirile glas 5, Podobia: Bucura-te camara pustnicilor..., primul Stih: Juratu-S-a Domnul lui David..., si Stihul al doilea: Din rodul pantecelui tau..., Slava...Si acum... glas 2: Astazi din radacina lui David... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul glas 4: Astazi legaturile nerodirii de fii se dezleaga..., fara sa se mai puna Stihira Nascatoarei. Apoi Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfintei (de trei ori). Obisnuitele Catisme si Sedelnele Sfintei Ana, Citirea si Psalmul 50. Apoi doua Canoane ale Sfintei Ana, cel dintai, cu Irmosul, pe opt si al doilea, pe sase, glas 1. Catavasiile Praznicului: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia, Sedealna Sfintei glas 1, Podobia: Ceata ingereasca... (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei cu alta Podobie. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Sfintei glas 4, Podobia: Aratatu-Te-ai astazi...; Praznuieste astazi lumea zamislirea Anei..., apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda, Slava... Si acum... tot aceasta. La Laude punem Stihirile pe patru, glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti...,Slava...Si acum... glas 8: Veniti cu bucurie astazi toata oranduiala si toata varsta omeneasca... Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem Troparul (o data), apoi Ecteniile si Otpustul. Ceasul 1 si celelalte dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul cel dintai, de la Cantarea a treia si din Canonul al doilea, de la Cantarea a sasea, pe opt. Prochimenul glas 4: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai..., cu Stihul: Intru adunari bine voi cuvanta pe Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, Avraam a avut doi fii..., Aliluia glas 1: Mantuirea dreptilor de la Domnul... Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul: Nimeni aprinzand faclia..., apoi Priceasna: Bucurati-va dreptii intru Domnul...

10) IN ZIUA A ZECEA POMENIREA SFINTILOR MUCENICI MINA, ERMOGHEN SI EUGRAF

La Vecernie punem trei Stihiri ale Octoihului si trei ale Sfintilor glas 1, Podobia: Prea laudatilor mucenici..., Slava...glas 6: Cu adevarat limba ta s-a aratat mai silitoare..., Si acum... a Nascatoarei. La Stihhoavna punem Slava... glas 6: Ceata muceniceasca, binecredinciosi aparatori..., Si acum... a Nascatoarei. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor glas 8: Cu infranarea patimilor chipurile cele ca focul arzatoare..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Mucenicilor (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Dupa obisnuitele Catisme se pun Sedelnele Octoihului, Citirea si Psalmul 50. Apoi amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfintilor, pe patru, glas 1. Dupa Cantarea a treia, Condacul Sfintilor glas 1, Podobia: Ceata ingereasca...; Pe minunatul Mina, pe dumnezeiescul Iermoghen si pe Eugraf impreuna... si Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat pe cruce...; Cu cuvintele tale cele bine graitoare pe Ermoghen dintru adancurile pierzarii l-ai scos... si Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Octoihului, Slava... a Sfintilor, Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, Slava... a Sfantului, glas 6: Iarasi ne-a stralucit noua Pomenirea cea de peste an a luminatorului lumii..., Si acum... a Nascatoarei. Apoi: Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul, Ceasul 1 si celelalte Ceasuri dupa randuiala.

La Liturghie (dupa cum spune Tipicul cel grecesc) punem Fericirile Octoihului, pe patru si din Canonul Sfintilor Mucenici, de la Cantarea a treia, pe patru. Prochimenul glas 4: Sfintilor care sunt pe pamantul lui..., cu Stihul: Mai inainte vedeam pe Domnul inaintea mea pururea... Apostolul din Cartea cea catre Efeseni: Fratilor, intariti-va intru Domnul... Aliluia, glas 4: Strigat-au dreptii si Domnul i-a auzit pe dansii..., cu Stihul: Multe sunt supararile dreptilor... Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul, paziti-va de oameni care isi vor pune mainile peste voi... Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

11) IN ZIUA A UNSPREZECEA POMENIREA PREA CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU DANIEL STALPNICUL

Aliluia sau Troparul, glas 1: Al rabdarii stalp ai fost...

La Vecernie punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu glas 8, Podobia: Ce va vom numi pe voi, Sfintilor... si trei ale Sfantului acelasi glas si Podobie, Slava... glas 5: Talantul cel incredintat tie de la Hristos..., Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Amandoua Canoanele Octoihului si Canonului Sfantului pe patru, glas 8. Dupa Cantarea a treia, Sedealna Sfantului glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Sfantului glas 8, Podobia: Ca niste parga a firii...; Ca o stea prealuminoasa tu suindu-te pe stalp fericite... si Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Octoihului, Slava... a Sfantului Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

Se cuvine sa stim: ca dintru aceasta zi a unsprezecea se incepe Duminica Stramosilor si poate ajunge pana in ziua a saptesprezecea a lunii Decembrie. Se va face in felul urmator: de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Duminica, atunci Duminica Stramosilor se pune in ziua a unsprezecea a lunii Decembrie, iar Duminica Sfintilor Parinti care este inaintea Nasterii Domnului Hristos va fi in ziua a optsprezecea a lunii Decembrie. Iar de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Luni, atunci Duminica Stramosilor se pune in ziua a saptesprezecea a lunii Decembrie, iar Duminica Sfintilor Parinti, care este inainte de Nasterea Domnului Hristos se va face in Duminica a douazeci si patra a lunii Decembrie. Iar de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Marti, atunci Duminica Stramosilor se face in ziua a saisprezecea a lunii Decembrie, iar Duminica Sfintilor Parinti, care este inainte de Nasterea Domnului Iisus Hristos se va pune in ziua a douazeci si treia a lunii Decembrie. Iar de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Miercuri, atunci Duminica Stramosilor se va pune in ziua a cincisprezecea a lunii Decembrie, iar duminica Sfintilor Parinti in ziua a douazeci si doua a lunii Decembrie. Iar de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Joi, atunci Duminica Stramosilor se face in ziua a paisprezecea a lunii Decembrie, iar Duminica Sfintilor Parinti in ziua a douazeci si una a lunii Decembire. Iar de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Vineri, atunci se va pune Duminica Stramosilor in ziua a treisprezecea a lunii Decembrie, iar Duminica Sfintilor Parinti in ziua a douazecea a lunii Decembrie. Iar de se va intampla Nasterea Domnului Iisus Hristos Sambata, atunci se va pune Duminica Stramosilor in ziua a doisprezecea a lunii Decembrie, iar Duminica Sfintilor Parinti, cea diinainte de Nasterea Domnului Hristos in ziua a nouasprezecea a lunii Decembrie. De aceea trebuie sa luam aminte in a cata zi se va intampla sa fie Duminica Sfintilor Stramosi, daca va fi mai inainte de Duminica a douazeci si opta sau dupa aceea. Iar La Liturghie se va citi Evanghelia Duminicii a douazeci si opta care este de la Luca: Zis-a Domnul pilda aceasta:Un om oarecare a facut cina mare..., punandu-se numai aceasta. Iar in Duminica a douazeci si opta se citeste Evanghelia cea de rand, care se va intampla sa fie chiar si a altei Duminici.

Se cuvine sa stim: ca atunci cand se intampla Duminica Sfintilor Stramosi, se lasa Slujba Sfantului celui ce se va intampla in acea Duminica, iar Slujba acelui Sfant o cantam mai inainte, Vineri la Pavecernita.

Iar Slujba Sfintilor Stramosi se canta asa:

Sambata seara, la Vecernia cea mica cantam Stihirile Invierii din Octoih si ale Nascatoarei de Dumnezeu.

La Vecernia cea mare, dupa Psalmul cel obisnuit si dupa Catisma de rand, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Invierii, trei ale lui Anatolie si patru ale Sfintilor Stramosi, glas 8, Podobia: Raiul cel din Eden..., Slava... a Stramosilor glas 6: Pe toti Parintii cei mai inainte de lege sa laudam astazi credinciosii..., Si acum... a Nascatoarei glasului de rand. La Litie punem Stihirile Hramului, Slava... a Sfintilor Stramosi glas 1: Cu razele grairii de Dumnezeu stralucind Proorocii..., Si acum... a Nascatoarei: Iata s-a plinit proorocirea Isaiei... La Stihoavna punem Stihirile Invierii, Slava... a Stramosilor glas 3: Veniti iubitorilor de praznic sa laudam cu psalmi adunarea stramosilor..., Si acum... a Nascatoarei: Fara de samanta de la Dumnezeiescul Duh... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... (de doua ori) si Troparul Stramosilor (o data): Intru credinta pe stramosi i-ai indreptat... si Citirea.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Invierii (de doua ori), Slava...Si acum... al Stramosilor. Dupa prima si a doua Catisma punem Sedelnele Invierii, cu Stihira Nascatoarei lor si Citire din Talcuirea Evangheliei, de la Duminica cea de rand. Dupa aceea Polieleul si Troparele Invierii: Soborul ingeresc..., apoi Ipacoiul glasului si Sedelnele Stramosilor glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... aceeasi Podobie, Si acum... a Nascatoarei, apoi Citirea, Antifoanele si Prochimenul glasului, Toata suflarea... Evanghelia Invierii si Invierea lui Hristos vazand..., Psalmul 50 si Stihira Invierii. Se pune Canonul Invierii, cu Irmosul, pe sase, al Tinerilor, pe patru glas 8, si apoi Canonul Stramosilor, pe sase glas 1. Catavasiile: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia punem Ipacoiul Stramosilor (o data), glas 2: In roua Tinerii au schimbat focul... Dupa Cantarea a sasea, Condacul Stramosilor glas 6: Chipul cel scris de mana necinstindu-l... si Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Invierii, Slava... a Stramosilor, Si acum... a Nascatoarei: Soarele cel mare. La Laude punem patru Stihiri ale Invierii si patru ale Sfintilor Stramosi glas 2, Podobia: Casa Efratului...; Slava... a Stramosilor glas 7: Veniti toti cu credinta sa praznuim pomenirea..., Si acum...: Prea binecuvantata esti Nascatoare de Dumnezeu Fecioara..., Doxologia cea mare, Ecteniile si Otpustul. Si cantam Stihira Evangheliei in pridvor, Ceasul 1 si Otpustul cel final. Apoi Ceasurile dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile glasului, pe sase si ale Stramosilor, de la Cantarea a treia, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Invierii si al Stramosilor, Slava...Si acum... Condacul Stramosilor. Prochimenul il punem de la Cantarea Stramosilor glas 4: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeule Parintilor nostri..., cu Stihul: Ca drept esti intru toate... Apostolul Stramosilor din Cartea cea catre Coloseni: Fratilor, cand se va arata Hristos viata noastra..., Aliluia glas 4: Moise si Aaron intru preotii lui... Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul pilda aceasta: un om oarecare a facut cina mare... Iar Evanghelia si Apostolul Duminicii celei de rand se lasa. Priceasna: Laudati pe Domnul... si apoi alta Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

12) IN ZIUA A DOISPREZECEA POMENIREA CELUI INTRU SFINTI PARINTELUI NOSTRU SPIRIDON EPISCOPUL TRIMITUNDINEI FACATORUL DE MINUNI

In unele locuri se face Priveghere si se pune Doxologie mare, deci facem si noi Slujba Sfantului, pe opt si Priveghere daca vrea cel mai mare sa faca Priveghere pentru evlavia cea catre Sfant.

La Vecernia cea mica punem Stihirile pe patru, glas 8, Podobia: O, preaslavita minune...; Parinte Spiridoane fericite..., Slava... glas 1: Preacuvioase parinte Spiridoane, preaintelepte..., Si acum... acelasi glas a Inaintepraznuirii: Sa praznuim mai inainte popoare Nasterea Domnului Hristos... La Stihoavna punem Stihirile Sfantului glas 2, Podobia: Casa Efratului..., Slava...: Cunoscut-am prin vietuirea ta pe Dumnezeu cel ce vede pe cele ascunse..., Si acum... acelasi glas a Inaintepraznuirii: Vitleeme gateste-te..., apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul glas 1: Al Soborului celui intai te-ai aratat aparator..., Slava... Si acum... al Nascatoarei: Gavriil zicand Tie Fecioara bucura-te..., Ectenia cea mica si Otpustul.

La Vecernia cea mare, dupa Psalmul cel de inceput cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., prima Slava... La: Doamne strigat-am... cantam opt Stihiri, glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti..., apoi alte Stihuri ale Sfantului glas 8, Podobia: O, preaslavita minune..., Slava...Si acum... glas 1: Cu amenintarea dumnezeiestei incepatorii... Urmeaza Vohodul, Lumina lina... si Citirile cele Arhieresti: una de la Pilde: Pomenirea dreptului cu laude..., a doua deasemeni, de la Pilde: Gura dreptului izvoraste intelepciune... si a treia tot de la Pilde: Dreptul de va ajunge sa se savarseasca... La Litie punem Stihirile glas 1: Dumnezeesc Praznic ne-a sosit astazi fratilor... si celelalte, Slava... glas 6: Cuvioase Parinte, tu cu fapte bune stralucind..., Si acum... acelasi glas: Pestera bine te impodobesti ca mieluseaua bine a voit... La Stihoavna punem Stihirile glas 5, Podobia: Bucura-te comoara pustnicilor..., cu Stihurile ei, Slava... glas 2: Dumnezeiescul odor al arhiereilor..., Si acum... acelasi glas a Inaintepraznuirii: Iata s-a apropiat vremea mantuirii noastre... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum ... al Nascatoarei: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-te... Apoi Fie numele Domnului binecuvantat... (de trei ori) si Psalmul 33: Iar dupa aceea Citire din viata Sfantului si daca nu se face Priveghere, dupa Tatal nostru...punem Troparul Sfantului (o data), Slava... Si acum... al Nascatoarei Invierii: Gavriil zicand tie Fecioara, bucura-te... si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfintilor (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei Invierii. Dupa obisnuitele Catisme si Sedelnele Octoihului care se pun de cate doua ori, punem Slava...Si acum... a Nascatoarei lor. Apoi Polieleul cu Stihurile Sfantului si Sedealna glas 3, Podobia: De frumusetea fecioriei tale..., Slava... alta Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Si acum... a Nascatoarei. Punem apoi Antifonul intai glas 4, Prochimenul glas 4: Gura mea va grai intelepciune si cugetul inimii mele pricepe..., cu Stihul: Auziti aceste toate neamurile... Urmeaza Toata suflarea si Evanghelia de la Ioan: Zis-a Domnul catre iudeii cei ce veneau la dansul: Amin, amin va zic voua: cel ce nu intra pe usa..., Psalmul 50, Slava... Pentru rugaciunile Ierarhului Tau..., Si acum... Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu... Apoi Miluieste-ma Dumnezeule... si Stihira glas 2: Preaintelepte Spiridoane stralucirea si varfule al Parintilor... Apoi Canonul Nascatoarei de Dumnezeu, cu Irmosul, pe sase si doua Canoane ale Sfantului, cu Irmoasele pe opt, cel dintai pe glas 2, al doilea pe glas 1. Catavasiile: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia, Sedealna glas 4, Podobia: Degrab ne intampina..., Slava... alta Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul glas 2, Podobia: Cele de sus cautand...; Cu dragostea lui Hristos fiind hranit Prea Sfinte... apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfantului, Podobia: Cela ce cerul ai impodobit..., Slava... alta Podobie: Cu duhul in Biserica..., Si acum... a Nascatoarei.

La Laude punem Stihirile pe patru, glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti...; Cu raza Duhului stralucit fiind intunericul l-ai surpat inteleptule Ierarh... si celelalte, apoi Slava... glas 4: Cuvioase Parinte Ierarhe, de-a pururea pomenite de invatatura apostoleasca plin fiind..., Si acum ... a Nascatoarei: Din toate primejdiile pe robii tai... Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei Invierii, Ecteniile si Otpustul, Ceasul 1 si celelalte Ceasuri dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul intai, de la Cantarea a treia si din Canonul al doilea, de la Cantarea a sasea. Prochimenul glas 7: Lauda-se-vor Cuviosii intru slava si se vor bucura intru asternuturile lor..., cu Stihul: Cantati Domnului cantare noua... Apostolul din Cartea cea catre Efeseni: Fratilor, ca fiii luminii sa umblati..., Aliluia glas 2: Preotii tai Doamne se vor imbraca intru dreptate..., cu Stihul: Lumina a stralucit dreptului... Evanghelia de la Ioan: Zis-a Domnul: Eu sunt usa..., apoi Priceasna: Intru pomenire vesnica...

13) IN ZIUA A TREISPREZECEA POMENIREA SFINTILOR MUCENICI EUSTRATIE AUXENTIE, EVGHENIE, MARDARIE SI OREST SI A SFINTEI MUCENICE LUCIA FECIOARA

La Vecernie, dupa Psalmul cel de inceput cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., Slava... cea dintai. La: Doamne strigat-am...punem Stihirile Mucenicilor pe sase, glas 4, Podobia: Dat-ai semn..., apoi alte Stihiri acelasi glas, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava...glas 6: Veniti iubitorilor de mucenici pe purtatorii de chinuri ai lui Hrsitos, cu laude sa-i cinstim..., Si acum... a Nascatoarei: Cine nu te va ferici pe tine... Urmeaza Vohodul, Prochimenul zilei si se pun trei Citiri, cele Mucenicesti. La Stihoavna punem Stihirile Mucenicesti, glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor... , cu Stihurile lor, primul Stih: Strigat-au Dreptii si Domnul i-a auzit pe dansii...,Stihul al doilea: Multe sunt supararile dreptilor..., Slava... glas 5, insusi glasul: De salbaticia tiranilor netemandu-se..., Si acum... a Nascatoarei: Fericimu-te pe tine Nascatoare de Dumnezeu... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului glas 4: Mucenicii Tai Doamne...; Slava... Si acum... Troparul Nascatoarei Invierii si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Mucenicilor (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei: Taina cea din veac ascunsa... Obisnuitele Catisme, Sedelnele Sfintilor, de cate doua ori, impreuna cu Stihira Nascatoarei lor. Apoi Citire, Polieleul cu Stihirile Marimurilor Sfintilor si Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu... (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. Antifonul intai glas 4, Prochimenul glas 4: Strigat-au dreptii si Domnul i-a auzit pe dansii... cu Stihul: Multe sunt supararile dreptilor... Evanghelia de la Matei: Zis-a Domnul Ucenicilor Sai: Iata Eu va trimit pe voi..., apoi Psalmul 50 si Stihira glas 1: Iata Sfintilor cea cu numarul de cinci sa o laudam popoarelor... Se pune Canonul Nascatoarei de Dumnezeu, cu Irmosul, pe sase si doua Canoanele ale Sfintilor, cu Irmosul, pe opt, Cel dintai pe glas 4 si cel de-al doilea pe glas 6. Catavasiile: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia, Condacul Sfintilor glas 2, Podobia: Pe Nascatoarea de Dumnezeu cea intru rugaciuni...; Aratatu-te-ai luminator prealuminat celor ce sedeau intru intunericul necunostintei... Apoi Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu... (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea, Condacul glas 3, Podobia: Fecioara astazi...; Istorisind cele dumnezeiesti inaintea celor fara de lege... si Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfintilor (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei.

La Laude punem Stihirile Sfintilor pe patru, glas 3, Slava... glas 4: Pe alauta cea cu cinci strune si sfesnicul cel cu cinci faclii..., Si acum... a Nascatoarei. Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem Troparul Sfintilor, Slava... Si acum... al Nascatoarei Invierii. Ecteniile si Otpustul. Ceasul 1 si celelalte Ceasuri de asemenea si Otpustul final.

La Liturghie punem Fericirile Sfantului, pe opt din Canonul intai, de la Cantarea a treia, pe patru si din Canonul al doilea, de la Cantarea a sasea, pe patru. Prochimenul glas 4: Sfintilor care sunt pe pamantul lui..., cu Stihul: Mai inainte vedeam pe Domnul inaintea mea pururea... Apostolul din Cartea cea catre Efeseni: Fratilor, intariti-va intru Domnul..., Aliluia glas 1: Strigat-au dreptii..., cu Stihul: Multe sunt supararile dreptilor... Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Paziti-va de oameni ca-si vor pune mainile peste voi..., apoi Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

Iar slujba Sfintei Mucenite Lucia se canta Pavacernita.

14) IN ZIUA A PAISPREZECEA POMENIREA SFINTILOR MUCENICI TARSLEVCHIE, FILIMON, APOLONIE, ARIAN SI CALINIC

Aliluia sau Troparul.

Seara la Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu glas 4, Podobia: Dat-ai semn... si trei ale Sfintilor glas 4 , aceeasi Podobie, Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului,apoi Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule..., si dupa Tatal nostru..., daca nu este Aliluia punem Troparul Sfintilor glas 4: Mucenicii Tai Doamne...; Slava... Si acum... a Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul..., daca nu este Aliluia punem Troparul Sfintilor (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Se pun amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Mucenicilor, pe patru, glas 6. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna glas 4, Podobia: Spaimantatu-s-a Iosif..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfintilor glas 2, Podobia: Pe propovaduitorii cei tari...; Ravnitori ai bunei credinte fiind ati batjocorit pe tiranul cel rau credincios... Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Treimica, apoi Stihoavna Octoihului si Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

15) IN ZIUA A CINCISPREZECEA POMENIREA SFANTULUI SFINTITULUI MUCENIC ELEFTERIE SI A CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU PAVEL CEL DIN LATRO

La Vecernie punem trei Stihiri ale Sfintitului Mucenic glas 4, Podobia: Dat-ai semn... si trei ale Cuviosului glas 2, Podobia: Cand de pe lemn..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului Mucenic glas 4: Si partas obiceiurilor..., Slava... al Cuviosului glas 4: Ca pe un impreuna lucrator cu cei fara de trup si al tuturor cuviosilor partasi..., Si acum ... al Nascatoarei. Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfintitului Mucenic (de doua ori), Slava... al Cuviosului, Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Punem un Canon al Octoihului, cu Irmosul, pe sase si doua Canoanele ale Sfintilor cu Irmoasele pe opt, amandoua pe glas 1. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Cuviosului glas 8, Podobia: Aparatoare Doamna...; Din tinerete iubind intelepte, cele mai presus de minte barbateste..., apoi Sedealna Sfintitului Mucenic glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... a Cuviosului glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Si acum... a Nascatoarei sau a Crucii Nascatoare. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Sfintitului Mucenic glas 2, Podobia: Pe propovaduitorii cei tari...; Ca pe o podoaba a preotilor Cuvioase si indemnarea purtatorilor de chinuri... si Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Octoihului, Slava... a Cuviosului, Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintitului Mucenic, Slava... al Cuviosului Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

Tot intr-aceasta zi pomenirea celui intru Sfinti Parintelui nostru Stefan Marturisitorul Arhiepiscopul Furojiei. Se savarseste Soborul lui acolo unde ii este Hramul.

16) IN ZIUA A SAISPREZECEA POMENIREA SFANTULUI PROOROC AGHEU

Aliluia sau Troparul.

La Vecernie punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu si trei ale Sfantului glas 8, Podobia: Mucenicii Tai Doamne..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., daca nu este Aliluia punem Troparul Proorocului, glas 2: A Proorocului Tau pomenire..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfantului (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului, pe patru, glas 7. Dupa Cantarea a treia, punem Sedealna glas 3, Podobia: De frumusetea fecioriei tale..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului, Podobia: Piatra fiind pecetluita...; Cel ce ca un Dumnezeu toate le vede si le cunoaste... Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Treimica, apoi Stihoavna Octoihului si Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

17) IN ZIUA A SAPTESPREZECEA POMENIREA SFANTULUI PROOROC DANIIL SI A SFINTILOR TREI TINERI: ANANIA, AZARIA SI MISAIL

La Vecernie punem trei Stihiri ale Proorocului Daniel glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz... si trei ale celor trei Tineri, glas 4, Podobia: Dat-ai semn..., Slava... a Proorocului, glas 2: Duhovniceste pe noi credinciosii ne-ai adunat..., Si acum... a Nascatoarei Inaintepraznuirii: Veniti toti sa praznuim Nasterea Domnului Hristos... Stihoavna Octoihului, iar de voieste cel mai mare se pun si Stihirile Proorocului glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava... a celor trei Tineri glas 6: Cu suflet luminat si cu duh de smerenie..., Si acum... glas 6: Daniel barbatul doririlor... Urmeaza Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor glas 2: Mari sunt minunile credintei..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfintilor (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Urmeaza obisnuitele Catisme si Sedelnele Octoihului, apoi Citirea si Psalmul 50. Punem un Canon al Octoihului cu Irmosul, pe sase, apoi Canonul Proorocului cu Irmosul, pe patru, glas 8 si al celor trei Tineri cu Irmosul, pe patru, glas 8. Dupa Cantarea a treia, Condacul Proorocului glas 3, Podobia: Fecioara astazi...; Luminandu-se cu duhul curata inima Ta... si Icosul. Dupa aceea Sedealna Proorocului, glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Slava... a Tinerilor, acelasi glas si Podobie, Si acum... a Nascatoarei: Bucura-te scaunul lui Dumnezeu cel in chipul focului... Dupa Cantarea a sasea, Condacul celor trei Tineri, glas 6: Chipul cel scris de mina necisntindu-l..., Icosul si citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Octoihului, Slava... a Proorocului, Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, Slava... Si acum... glas 6: Taina cea straina a soarelui celui gandit... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor, Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.Ceasurile merg dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul Proorocului, de la Cantarea a treia si din Canonul Tinerilor, de la Cantarea a sasea. Prochimenul glas 4: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai..., cu Stihul: Intru adunari bine voi cuvanta pe Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor, Sfintii toti prin credinta au biruit imparatii..., Aliluia glas 4: Strigat-au dreptii... Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul catre iudeii cei ce veneau la dansul: Vai voua carturarilor si fariseilor fatarnici..., Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

INSEMNARE: se cuvine sa stim: ca de se va intampla Pomenirea Sfantului Prooroc Daniel si a Sfintilor trei Tineri in Duminica Stramosilor, atunci Slujba lor se canta impreuna cu Slujba Invierii asa:

Seara la Vecernia cea mica dupa Psalmul cel de inceput, la: Doamne strigat-am... punem Stihirile Invierii si ale Nascatoarei de Dumnezeu din Octoih.

La Vecernia cea mare dupa Psalmul de seara si dupa obisnuita Catisma, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Invierii, trei ale Stramosilor, doua ale Proorocului glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz... si doua ale Tinerilor, acelasi glas, Podobia: Dat-ai semn... , Slava... a Stramosilor, glas 6: Pe Stramosii cei mai inainte de lege..., Si acum... a Nascatoarei, acelasi glas. Vohodul, Prochimenul zilei si Ecteniile. La Litie punem Stihira Hramului, apoi a Proorocului Daniel, glas 4: Pe Judecatorul cel ce sta pe scaun de ingeri inconjurat L-ai vazut...(Aceasta este scrisa la Stihoavna Vecerniei) si Stihira Tinerilor, acelasi glas: De intelepciunea cuvintelor tale s-au mirat tiranii, Daniile... (Este scris la: Doamne strigat-am... , Stihira cea de la sfarsit) si alta Stihira, glas 2: Duhovniceste pe noi credinciosii, ne-a adunat astazi proorocul Daniil..., Slava... a Stramosilor, glas 1: Cu razele grairii de Dumnezeu stralucindu-se Proorocii.., Si acum... a Nascatoarei: Iata s-a plinit proorocia Isaiei... La Stihoavna punem Stihirile Invierii, Slava... a Stramosilor glas 3: Veniti iubitorilor de Praznic sa laudam cu Psalmi adunarea Stramosilor..., Si acum... a Proorocului glas 6: Daniil barbatul doririlor... Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... la Binecuvantarea painilor punem Troparul: Nascatoare de Dumnezeu fecioara..., (de doua ori) si a Stramosilor (o data). Apoi punem: Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac..., (de trei ori) si Psalmul 33: Bine voi cuvanta pe Domnul..., apoi Citirea din Faptele Apostolilor. Iar undenu este Priveghere, la Pavecernita, dupa Rugaciunea: Cuvine-se sa te fericim... si dupa: Sfinte Dumnezeule... zicem Condacul Stramosilor.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Invierii (de doua ori), Slava... al Sfintilor trei Tineri, Si acum...al Stramosilor. Dupa Catisme punem Sedelnele Invierii, (de doua ori), cu Stihira Nascatoarei lor si Citirile din Talcuirea Evangheliei Duminicii celei de rand. Apoi Polieleul si Troparele Invierii: Soborul ingeresc..., Ipacoiul glasului si Sedealna Stramosilor, Slava... Si acum... a Nascatoarei lor. Apoi Citire din Talcuirea Evangheliei Duminicii Sfintilor Stramosi, Antifoanele si Prochimenul glasului. Evanghelia Invierii, apoi Invierea lui Hristos vazand... si Psalmul 50, Stihira Invierii si celelalte. Punem Canonul Invierii cu Irmosul, pe patru, apoi al Proorocului si doua Canoane ale Tinerilor pe sase, cantandu-se la fiecare Cantare trei Tropare ale Proorocului si se lasa Stihira Nascatoarei, apoi se pun se pun doua Tropare ale Tinerilor, in loc de unul, cu Stihul cel dintai si un Tropar al Proorocului si Troparul Nascatoarei. Apoi punem Canonul Stramosuilor pe patru si facem astfel 12 Tropare, in afara de Slava...Si acum..., de toate fiind 14 Tropare. Catavasiile: Hristos se naste, slaviti-L...; dupa Cantarea a treia punem Condacul si Icosul Proorocului, apoi Sedealna lui, Slava... a Tinerilor, Si acum... Ipacoiul Stramosilor, apoi Citirea. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul si Icosul Stramosilor, apoi citim Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Invierii si a Stramosilor, Slava... a Proorocului, Si acum...: Soarele cel mare... La Laude punem patru Stihiri ale Invierii si patru ale Sfintilor Stramosi cu Stihurile lor, primul Stih: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeul Parintilor nostri... si Stihul al doilea: Ca drept esti intru toate..., Slava... a Stramosilor glas 7: Veniti toti cu credinta sa praznuim pomenirea Parintilor..., Si acum... Preabinecuvantata esti... Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem numai Troparul Invierii, Ecteniile si Otpustul si obisnuita iesire in Pridvor, Slava...Si acum... Stihira Evangheliei si Ceasul 1, la care punem Troparul Invierii, Slava... al Stramosilor, Si acum... al Nascatoarei Ceasului. Dupa Sfinte Dumnezeule... punem Condacul Stramosilor si celelalte si Otpustul cel final. La Ceasul 3 punem Troparul Invierii, Slava... al Proorocului, Si acum... al Nascatoarei Ceasului. Dupa Tatal nostru... punem Condacul Stramosilor si celelalte dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile glas 4 si ale Stramosilor, de la Cantarea a treia, pe patru si ale Proorocului, de la Cantarea a sasea, tot pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Invierii si al Stramosilor, apoi Troparul Proorocului, Slava... Condacul Proorocului, Si acum... al Stramosilor. Punem Prochimenul de la Cantarea Parintilor, si Prochimenul Sfintilor: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai..., cu Stihul: Intru adunari binecuvantati pe Dumnezeu...,apoi Otpustul si Evanghelia Duminicii Stramosilor si dupa aceea ale Sfintilor. Iar cele ale Duminicii de rand se lasa. Priceasna: Laudati pe Domnul..., si alta Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

INSEMNARE: asa cantam si Slujba oricarui Sfant care se praznuieste, daca se va intampla in aceasta Duminica. Numai dupa Polieleu, dupa Sedelnele Sfantului si dupa Si acum... zicem Sedealna Stramosilor. La Liturghie punem Prochimenul Stramosilor si al Sfantului si toata Slujba se pune dupa cum s-a aratat mai sus.

18) IN ZIUA A OPTSPREZECEA POMENIREA SFANTULUI MUCENIC SEBASTIAN SI A CELOR IMPREUNA CU DANSUL

Aliluia sau Troparul.

La Vecernie punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu si trei ale Sfintilor glas 1, Podobia: Prea laudatilor mucenici...,Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului, apoi Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... daca nu este Aliluia, punem Troparul Sfintilor glas 4: Intru Mucenicii Tai Doamne..., Si acum... a Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, daca nu este Aliluia, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Sfintilor (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Octoihului si al Sfintilor, pe patru, glas 1. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Mucenicilor glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat pe cruce...; Cu roseala sangiuirilor tale vopsindu-ti haina patimirii... Dupa Cantarea a noua, punem Luminanda cea Treimica. Urmeaza Stihoavna Octoihului,apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor; Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.
Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

SAMBATA INAINTE DE NASTEREA DOMNULUI HRISTOS

La Liturghie se pune Prochimenul, Aliluia si Priceasna zilei. Iar daca se va intampla vreun Sfant care se praznuieste cantam si celalalt Prochimen al Sfantului. De asemenea citim si doua Apostole, mai intai al Sambetei celei dinaintea Nasterii Domnului Hristos si apoi cel de rand, punandu-se chiar si al treilea Apostol al Sfantului, daca are. De asemenea se pun si doua Evanghelii. Apostolul se pune din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, mai inainte vazand Scriptura ca din credinta indrepteaza Dumnezeu pe neamuri..., iar Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul: Pilda aceasta: Asemanati-va imparatia cerurilor grauntelui de mustar... Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul.., apoi Priceasna Sfantului.

DUMINICA CEA MAI INAINTE DE NASTEREA DOMNULUI HRISTOS

Se cuvine sa stim: De se va intampla Duminica aceasta, inainte de douazeci Decembrie, adica in ziua a nouasprezecea sau a optsprezecea a acestei luni, atunci Sambata se pune Slujba Invierii si a Sfintilor Parinti asa:

Sambata seara la Vecernia cea mica punem Stihirile Invierii si ale Nascatoarei de Dumnezeu din Octoih.

La Vecernia cea mare dupa obisnuitul Psalm de seara punem Catisma. La: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Invierii, trei ale lui Anatolie si patru ale Sfintilor Parinti glas 6, Podobia: Toata nadejdea punandu-si..., Slava... a Parintilor, glas 6: Daniiel, barbatul durerilor..., Si acum... a Nascatoarei, a glasului celui de rand. Se face Vohodul si se pun trei Citiri, prima de la Facere: Auzind Avraam..., a doua, din II Regi: Zis-a Moise catre fiii lui Israel: vedeti am dat..., a treia, tot din II Regi: Zis-a Moise catre fiii lui Israel: Iata al Domnului Dumnezeului tau... La Litie punem Stihira Hramului si Stihira Parintilor glas 1: Cu razele grairii de Dumnezeu stralucind..., Slava... glas 3: Veniti iubitorilor de praznic, adunarea Stramosilor cu Psalmi s-o laudam..., Si acum... a Nascatoarei Invierii: Fara de samanta de la Dumnezeuiescul Duh... La Stihoavna punem Stihirile Invierii, Slava... a Sfintilor glas 2: Bucurati-va prooroci cinstiti.., Si acum... O minune mai noua... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul: Nascatoare de Dumnezeu fecioara...(de doua ori) si o data Troparul Parintilor: Mari sunt minunile credintei... Apoi Fie numele Domnului binecuvantat..., (de trei ori), Psalmul 33 si Citirea din Talcuirea Faptelor Apostolilor.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Invierii (de doua ori), Slava... al Parintilor, glas 2: Mari sunt minunile credintei..., Si acum... al Nascatoarei: Toate tainele tale sunt mai presus de minte... Dupa Obisnuitele Catisme punem Sedelnele Invierii cu Stihira Nascatoarei lor si Citire din Talcuirea Evangheliei Duminicii celei mai inainte de Nasterea Domnului Hristos, care este de la Matei: Cartea Nasterii lui Iisus Hristos..., Polieleul si apoi Troparele Invierii: Soborul ingeresc..., Ectenia, Ipacoiul glasului si Sedealna Parintilor glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu...; Pe Avraam, pe Isaac si pe Iacov... (de doua ori), Slava... Si acum... a Nascatoarei: Dupa datorie lauda de multumire... Antifoanele si Prochimenul glasului, apoi Toata suflarea... si Evanghelia Invierii. Invierea lui Hristos vazand..., Psalmul 50 si Stihira Invierii. Se pune Canonul Invierii cu Irmosul, pe patru, Canonul Crucii Invierii, pe doi si al Nascatoarei de Dumnezeu tot pe doi si Canonul Parintilor pe sase, glas 6. Catavasiile: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia punem Ipacoiul glas 8 si Citirea. Dupa Cantarea a sasea, Condacul glas 6: Chipul cel scris de mana necinstindu-l..., apoi Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Invierii, Slava... a Parintilor, Si acum... a Nascatoarei. La Laude punem trei Stihiri ale Invierii, una a lui Anatolie si patru ale Parintilor glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor..., cu Stihurile ei, primul Stih: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeul Parintilor nostri..., (de doua ori) si Stihul al doilea: Ca drept esti intru toate..., apoi Slava... a Parintilor, glas 8: Adunarea invataturilor legii arata pe dumnezeiasca Nastere a Domnului Hristos, cel dupa trup..., Si acum... Preabinecuvantata esti... Urmeaza Doxologia Cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem numai Troparul Invierii, Ecteniile si Otpustul. Iar Stihira Invierii o cantam in Pridvor si apoi Ceasul 1 si Otpustul cel final.

La Liturghie punem Fericirile glasului, pe sase si ale Parintilor, de la Cantarea a treia, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Invierii si al Parintilor, Slava... Si acum... Condacul Parintilor. Prochimenul glas 4, apoi Cantarea Parintilor: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeul Parintilor nostri..., cu Stihul: Ca drept esti intru toate... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor cu credinta au pacatuit..., Aliluia glas 4: Dumnezeule cu urechile noastre am auzit...,cu Stihul: Strigat-au dreptii..., Evanghelia de la Matei: Cartea Nasterii lui Iisus Hristos..., iar Evanghelia Duminicii celei de rand nu se mai pune. Priceasna: Laudati pe Domnul..., alta Priceasna: Bucurati-va dreptii...

19) IN ZIUA A NOUASPREZECEA POMENIREA SFANTULUI MUCENIC BONIFATIE

La Vecernie cantam toate asa cum s-au aratat in ziua a Optsprezecea. Aliluia sau Troparul. Daca este Aliluia punem trei Stihiri ale Nascatoarei de Dumnezeu si trei ale Sfantului glas 4, Podobia: Dat-ai semn... , Slava... Si acum... a Nascatoarei. Stihoavna Octoihului,apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului glas 4: Mucenicul Tau, Doamne..., Slava... Si acum... al Nascatoarei, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Mucenicilor, (de doua ori), Slava... Si acum... al Nascatoarei. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Octoihului si Psalmul 50. Se pun amandoua Canoanele Octoihului si Canonul Sfantului pe patru, glas 4. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfantului glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... alta Sedealna, Podobia: Degrab ne intampina..., Si acum... a Nascatoarei. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului glas 4, Podobia: Aratatu-Te-ai astazi...; Jertfa fara prihana din voia ta, pe tine te-ai adus..., apoi Icosul. Iar dupa Cantarea a noua punem Luminanda si Stihoavna Octoihului. Apoi Bine este a ne marturisi Domnului...,Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului, Slava... Si acum... al Nascatoarei. Ecteniile si Otpustul.

Ceasurile si Liturghia merg dupa randuiala obisnuita.

20) IN ZIUA A DOUAZECEA INAINTEPRAZNUIREA NASTERII CELEI DUPA TRUP, A DOMNULUI DUMNEZEULUI SI MANTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SI POMENIREA SFANTULUI SFINTITULUI MUCENIC IGNATIE DE DUMNEZEU PURTATORUL

La Vecernie, dupa Psalmul cel de inceput si dupa Catisma cea de rand, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Inaintepraznuirii glas 1, insusi glasul si trei ale Sfantului glas 4, Podobia: Cel ce esti chemat de sus..., Slava... glas 8: De Dumnezeu purtatorule Ignatie..., Si acum... a Inaintepraznuirii, acelasi glas: Primeste Vitleeme... (De se va intampla Inaintepraznuirea Nasterii Domnului Iisus Hristos Sambata, atunci Vineri seara nu se pune Stihira Nascatoarei glasului care a trecut. La fel se va face si la Inaintepraznuirea Sfintei si Dumnezeiestei Aratari, adica a Botezului Domnului). La Stihoavna se pun Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, cele Samoglasnice si spunem Stihurile: primul Stih: Dumnezeu de la miaza-zi va veni..., Stihul al doilea: Doamne auzit-am auzul Tau..., Slava... a Sfantului glas 1, Podobia:O sufletul tau cel tare si de diamant..., Si acum... a Inaintepraznuirii, acelasi glas: Mai inainte sa praznuim, popoare, Nasterea lui Hristos...Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului glas 4: Si partas obiceiurilor..., Slava...Si acum... al Inaintepraznuirii acelasi glas: Veseleste-te Vitleeme deschisu-s-a tuturor Edenul..., Ecteniile si Otpustul.

La Pavecernita cantam Tricantarea glas 2, Irmosul: Celui ce marea cea neumblata si cu valuri..., de cate doua ori si Troparele pe sase. Irmosul, se canta in amandoua stranele. Iar unde sunt doua Tricantari cu Irmoasele lor, atunci cantam Irmosul, primei Tricantari (de doua ori) si Troparele amandurora Tricantarilor, pe sase. Iar pe urma Irmosul, celei de a doua Tricantari se canta in amandoua stranile impreuna. Asa cantam si Irmoasele Tricantarilor si la celelalte Pavecernite, cele dinaintea Praznuirii Nasterii Domnului Hristos, zicand la fiecare Tricantare Stihul: Slava Tie, Dumnezeul nostru,slava Tie...

INSEMNARE: trebuie sa se stie si aceasta: Cum ca la Pavecernitele cele dinaintea Praznuirii Nasterii Domnului Hristos, la Tricantari si la Canoane, la Cantarea a opta cantam: Sa laudam bine sa cuvantam... si Irmosul, cantarii a opta, in amandoua stranele si facem o inchinaciune. Dupa: Cuvine-se sa te fericim... si dupa Tatal nostru...zicem Condacul Inaintepraznuirii: Fecioara astazi...

Alta insemnare: trebuie sa se stie si aceasta: ca din ziua a Douazecea a lunii Decembrie, pana in ziua a Paisprezecea a lunii Ianuarie, cand se Odovaieste Praznicul Sfintei Dumnezeiestei Aratari a Botezului Domnului, Octoihul nu se canta, in afara de Duminicile, cand se canta Slujba Invierii. Duminica nu mai cantam Polieleu, decat daca este vreo zi in care se canta vreun Sfant mare. La Utrenie dupa cei sase psalmi citim cate doua Catisme, iar La Vecernie citim Catisma cea de rand. Sedelnele se zic ale Inaintepraznuirii si apoi ale dupa Praznuirii. Mijloceasurile nu se mai canta si Canonul Nascatoarei de Dumnezeu de la Pavecernita, nu se mai citeste.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Inaintepraznuirii (de doua ori), Slava... al Sfantului, Si acum... al Inaintepraznuirii. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Inaintepraznuirii si Citirea. Se pun doua Canoane ale Inaintepraznuirii, cu Irmoasele pe opt, glas 1 si un Canon al Sfantului, pe sase, glas 1. Iar din aceasta zi: Sa-i cantam Domnului..., in Cantarile Canoanelor nu mai citim, pana cand se Odovaieste Praznicul Sfintei Dumnezeiestei Aratari. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Inaintepraznuirii glas 3, Podobia: Fecioara astazi...; Fecioara astazi pe Cuvantul cel mai-inainte de veci merge sa-L nasca in pestera negrait... si Icosul. Apoi Sedealna Sfantului glas 3, Podobia: De frumusetea fecioriei tale..., Slava... alta Sedealna, glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Si acum... a Inaintepraznuirii. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului glas 3, Podobia: Fecioara astazi...; Ziua cea purtatoare de lumina a nevointelor tale... si Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfantului, Slava...Si acum...a Inaintepraznuirii. La Laude punem Stihirile Inaintepraznuirii pe patru, glas 6, insusi Stihirile Podobnice: Puterile ingeresti mergeti inainte... (dupa Alfavita), Slava... acelasi glas si Podobie: Se apropie Hristos, Vitleeme, gateste-te..., Si acum... Ravna si focul te va manca pe tine cel fara de minte... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 4, cele Samoglasnice, cu Stihurile cele scrise mai- inainte, Slava... a Sfantului glas 1: Stalpul cel insufletit si chipul cel de Duhul insuflat..., Si acum...a Inaintepraznuirii: Pestera bine te impodobeste... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului Slava...Si acum... al Inaintepraznuirii, Ecteniile si Otpustul. Ceasul 1 si celelalte se pun dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul Inaintepraznuirii, de la Cantarea a treia, pe patru si din Canonul Sfantului de la Cantarea a sasea, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Inaintepraznuirii si al Hramului si apoi al Sfantului lui Ignatie. Apoi Condacul Hramului, Slava... Condacul Sfantului Ignatie, Si acum... Condacul Inaintepraznuirii: Fecioara astazi... Prochimenul glas 7: Veseli-se-va Dreptul de Domnul..., cu Stihul: Auzi Dumnezeule, glasul meu... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor, aduceti-va aminte de zilele cele mai dinainte..., Aliluia glas 4: Dreptul ca finicul va inflori..., cu Stihul: Rasadit fiind in casa Domnului... Evanghelia de la Marcu: In vremea aceea a venit Iisus si ucenicii Lui in Capernaum..., Priceasna: Intru pomenire vesnica...

INSEMNARE: De se va intampla Duminica Sfintilor Parinti in interiorul Inaintepraznuirii adica in zilele a Douazecea, a Douazeci si una, a Douazeci si doua, a Douazeci si treia, se va face Slujba in felul urmator:

Sambata seara, la Vecernia cea mica punem Stihirile Invierii si ale Nascatoarei de Dumnezeu din Octoih.

La Vecernia cea mare dupa Psalmul cel de inceput si dupa obisnuita Catisma, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Invierii, o Stihira a lui Anatolie si trei ale Inaintepraznuirii glas 6,Podobia: Toata nadejdea punandu-si... si apoi trei ale Parintilor, acelasi glas si Podobie, Slava... a Parintilor, glas 6: Daniil, barbatul doririlor..., Si acum... a Inaintepraznuirii, acelasi glas: Pestera bine te impodobeste ca Mieluseaua vine..., Vohodul si Prochimenul zilei si trei Citiri ale parintilor. La Litie punem Stihirile Inaintepraznuirii ale zilei de rand, care in Duminica aceasta se canta cele de la Stihoavna si ale Parintilor, glas 1: Cu razele grairii de Dumnezeu stralucind..., Slava... glas 3: Veniti iubitorilor de Praznic sa laudam cu cantari adunarea Stramosilor..., Si acum... a Inaintepraznuirii acelasi glas: Betleeme, bine te impodobeste... La Stihoavna punem Stihirile Invierii, Slava... glas 2: Bucurati-va Prooroci preacinstiti..., Si acum... a Inaintepraznuirii acelasi glas: Iata s-a apropiat vremea mantuirii noastre... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul: Nascatoarei de Dumnezeu fecioara...(de doua ori) si Troparul Parintilor (o data): Mari sunt minunile credintei.... Apoi Fie numele Domnului binecuvantat... (de trei ori) si Citire din Faptele Apostolilor.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Invierii (de doua ori), Slava... al Parintilor, glas 1: Mari sunt minunile credintei..., Si acum... al Inaintepraznuirii glas 7: Patimeste Vitleeme... Obisnuitele Catisme si Sedelnele Invierii, cu Stihira Nascatoarei lor, apoi Citire din Talcuirea Evangheliei cea de la Matei, de la inceputul ei: Cartea Nasterii Domnului Iisus Hristos... Apoi Fericiti cei fara de prihana... si Troparele Invierii: Soborul ingeresc..., Ipacoiul si Citire din Talcuirea Evangheliei celei de rand. Antifoanele glasului si Prochimenul. Apoi Toata suflarea sa laude pe Domnul..., Evanghelia Invierii si Invierea lui Hristos vazand..., Psalmul 50 si Stihira Invierii. Canonul Invierii cu Irmosul, pe patru, apoi al Inaintepraznuirii, pe patru si al Parintilor pe sase. Catavasiile: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia punem Ipacoiul Parintilor glas 8: Ingerul a racorit cuptorul Tinerilor... si Citire. Dupa Cantarea a sasea, Condacul glas 1, Podobia: Ceata ingereasca...; Vitleeme veseleste-te, Eufratule bucura-te..., apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Sfant este Domnul Dumnezeul nostru...(de trei ori), Luminanda Invierii, Slava... a Parintilor, Si acum... a Inaintepraznuirii.

La Laude punem patru Stihiri ale Invierii si patru ale Parintilor glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor..., Slava... a Parintilor, glas 8: Adunarea invataturilor legii..., Si acum... Preabinecuvantata esti, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Invierii, Ecteniile si Otpustul. Stihira Evangheliei se spune in Pridvor, apoi Ceasul 1 si apoi Otpustul cel final. La Ceasuri zicem intai Troparul Invierii, Slava... al Inaintepraznuirii, Si acum... al Nascatoarei Ceasurilor. Dupa Sfinte Dumnezeule..., Condacul Inaintepraznuirii. La Ceasul 3 punem Troparul Invierii, Slava... al Parintilor si celelalte asemenea.

La Liturghie punem Fericirile glasului, pe patru, apoi ale Inaintepraznuirii, de la Cantarea a treia, pe patru si ale Parintilor de la Cantarea a sasea, tot pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Invierii, apoi al Inaintepraznuirii si al Parintilor, Slava... Condacul Parintilor, Si acum... al Inaintepraznuirii. Prochimenul glas 4, Cantarea Parintilor: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeul Parintilor nostri..., cu Stihul: Ca drept esti intru toate... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor, cu credinta a pacatuit Avram..., Aliluia glas 4: Dumnezeule cu urechile noastre am auzit... Apoi Evanghelia de la Matei: Cartea Nasterii lui Iisus Hristos...., iar Evanghelia Duminicii celei de rand nu se mai pune. Priceasna: Laudati pe Domnul... si alta Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

INSEMNARE: Pentru Inaintepraznuirea Nasterii Domnului Iisus Hristos se cuvine sa stim: ca din ziua a Douazecea a lunii Decembrie se incepe Inaintepraznuirea, deci este Post, dar metanii in Biserica nu se fac.

21) IN ZIUA A DOUAZECI SI UNA INAINTE PRAZNUIREA NASTERII DOMNULUI IISUS HRISTOS SI POMENIREA SFINTEI MUCENITE IULIANA CEA DIN NICOMIDIA

Seara la Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Inaintepraznuirii glas 4, Podobia: Dat-ai semn... si trei ale Sfintei acelasi glas, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava...Si acum... a Inaintepraznuirii glas 6: Sioane, praznuieste... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, Podobia: Casa Efratului..., Slava...Si acum... glas 6: Fecioara nenuntita de unde ai venit... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei glas 4: Mieluseaua Ta Iisuse, Iuliana..., Slava...Si acum... al Inaintepraznuirii: Pregateste-te, Betleeme..., Ecteniile si Otpustul.

La Pavecernita cantam Tricantarea, Irmoasele punandu-se de cate doua ori, iar Troparele le punem pe sase, si la sfarsit se canta Irmosul, in amandoua stranele impreuna, dupa cum s-a aratat mai inainte.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Inaintepraznuirii (de doua ori), Slava... al Sfintei, Si acum... al Inaintepraznuirii. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Inaintepraznuirii, Citirea si Psalmul 50. Canonul Inaintepraznuirii cu Irmosul, pe opt, glas 4 si Canonul Sfintei, pe patru, acelasi glas. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Sfintei glas 3, Podobia: Fecioara astazi...; Cu frumusetea fecioriei impodobindu-te Fecioara..., apoi Sedealna glas 4, Podobia: Degrab ne intampina...; Slava...Si acum... a Inaintepraznuirii, glas 3, Podobia: De frumusetea fecioriei... Dupa Cantarea a sasea, Condacul Inaintepraznuirii glas 2, Podobia:Cele de sus cautand...; In Betleem vazand infasat in scutece pe Cel ce tine tot pamantul in mana Sa..., apoi Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Inaintepraznuirii, Slava... a Sfintei, Si acum... a Inaintepraznuirii: Vitleeme, pamantule al Iudeii, impodobeste-ti intrarile...

La Laude punem Stihirile, pe patru, glas 6, Podobia:Ingerestile puteri...; Intelepciunea ziditoare acum vine..., Slava... acelasi glas si aceeasi Podobie; Cuvantul cel ce este deofiinta cu Tatal..., Si acum... acelasi glas si Podobie; Proorociile vrajitorului Valaam acum se implinesc... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, Podobia: Casa Efratului..., Slava...Si acum... tot aceeasi Podobie; Veniti pamantenii... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei, Slava...Si acum... al Inaintepraznuirii, Ecteniile si Otpustul.

Ceasul 1 si celelalte de asemenea si Liturghia dupa randuiala obisnuita.

Tot intr-aceasta zi pomenim Adormirea celui intru Sfinti a Parintelui nostru Petru Mitropolitul intregii Rusii.

22) IN ZIUA A DOUAZECI SI DOUA INAINTEA PRAZNUIREA NASTERII DOMNULUI HRISTOS SI POMENIREA SFINTEI MARE MUCENITE ANASTASIA VINDECATOAREA DE RANI

La Vecernie, dupa Psalmul cel incepator si dupa Catisma cea de rand, la: Doamne strigat-am...punem trei Stihiri ale Inaintepraznuirii glas 1, Podobia: Prea laudatilor mucenici..., si trei ale Sfintei glas 8, Podobia: Ce va vom numi..., Slava... a Sfintei glas 2: Darul Invierii ai luat Anastasie prealaudata..., Si acum... a Inaintepraznuirii, glas 4: Betleeme impodobeste-te... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, Podobia: Casa Efratuilui..., cu Stihurile ei, Slava... a Sfintei glas 4, Numita fiind cu numele Invierii Domnului Hristos cea purtatoare de viata, tu cinstita..., Si acum... acelasi glas: Isaiie dantuieste... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei glas 4: Mieluseaua Ta, Hristoase..., Slava... Si acum... al Inaintepraznuirii acelasi glas: Pregateste-te Betleeme..., Ecteniile si Otpustul.

La Pavecernita cantam Canonul Inaintepraznuirii, glas 6: Cu taiere s-a taiat Marea Rosie..., punand Irmoasele de cate doua ori si Troparele pe sase, apoi Irmosul, se canta in amandoua stranele impreuna, dupa cum s-a zis mai inainte.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Inaintepraznuirii (de doua ori), Slava... al Sfintei, Si acum... al Inaintepraznuirii. Obisnuitele Catisme si Sedelnele Inaintepraznuirii, Citirea si Psalmul 50. Canonul Inaintepraznuirii, cu Irmosul, pe opt, glas 6, si al Sfintei pe sase, glas 8. Dupa Cantarea a treia punem Condacul si Icosul Inaintepraznuirii si Sedealna Sfintei glas 1, Podobia: Mormantul Tau...., Slava...Si acum... a Inaintepraznuirii glas 8, Podobia: Porunca cea cu taina... Dupa Cantarea a sasea, Condacul Sfintei glas 2, Podobia:Cele de sus cautand...; Cei ce sunt intru ispita si in necazuri la Biserica Ta alergand..., apoi Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfintei, Slava...Si acum... a Inaintepraznuirii. La Laude punem Stihirile Inaintepraznuirii, pe patru, glas 6, Podobia:Puterile ingeresti...; Acum aratarile cele de demult se dezleaga..., Slava... acelasi glas si Podobie; Cu toiag de fier vei fi pascuta O, Iudee..., Si acum... aceeasi Podobie; Salta, Davide, ca din coastele tale vine Hristos... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, Podobia: Casa Efratului..., cu obisnuitele Stihuri ale Inaintepraznuirii, Slava... a Sfintei glas 5: Zi de Praznic este astazi al omenirii lui Hristos Dumnezeu..., Si acum...a Inaintepraznuirii acelasi glas: Nu te mahni Iosife, vazand pantecele meu... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei, Slava...Si acum... al Inaintepraznuirii, Ecteniile si Otpustul. Ceasul 1 si celelalte dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile Inaintepraznuirii de la Cantarea a treia si ale Sfintei de la Cantarea a sasea. Dupa Vohod punem Troparele, asa cum s-a scris mai inainte in ziua a Douazecea ale lunii acesteia. Prochimenul glas 4: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai..., cu Stihul: Intru adunari binecuvantati pe Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, mai inainte de plinirea vremii..., Aliluia glas 1: Asteptand am asteptat pe Domnul... Apoi Evanghelia de la Luca: In vremea aceea l-a rugat pe Iisus un oarecare dintre farisei..., apoi Priceasna: Intru pomenire vesnica...

23) IN ZIUA A DOUAZECI SI TREIA INAINTE PRAZNUIREA NASTERII LUI HRISTOS SI POMENIREA SFINTILOR CELOR ZECE MUCENICI DIN CRIT

La Vecernie dupa Psalmul cel de seara si dupa Catisma cea de rand, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Inaintepraznuirii glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz... si trei ale Mucenicilor acelasi glas si Podobie, Slava... a Mucenicilor glas 2: Critul mai inainte praznuieste astazi Nasterea lui Hristos..., Si acum... a Inaintepraznuirii: Vitleeme, pamantul Iudeii, petrecerea cea dupa trup... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 6, Podobia: A treia zi ai inviat..., Slava... a Mucenicilor glas 3: Praznicul Mucenicilor mai inainte de Praznic ne-a sosit noua astazi..., Si acum... a Inaintepraznuirii acelasi glas: Vitleeme, gateste-te bine, ca s-a deschis raiul... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... Troparul Mucenicilor glas 4: Mucenicii Tai, Doamne..., Slava...Si acum... a Inaintepraznuirii. Ecteniile si Otpustul.

La Pavecernita cantam Tricantarea glas 6, dupa cum s-a aratat mai inainte.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Inaintepraznuirii,(de doua ori), Slava... al Mucenicilor, Si acum... al Inaintepraznuirii. Apoi obisnuitele Catisme si Sedelnele Inaintepraznuirii, Citirea si Psalmul 50. Canonul Inaintepraznuirii cu Irmosul, pe opt, glas 6, Irmoasele punandu-se de cate doua ori si apoi Canonul Sfintilor pe sase, glas 2. Dupa Cantarea a treia punem Condacul si Icosul Inaintepraznuirii si Sedealna Mucenicilor glas 1, Podobia: Mormantul Tau... (de doua ori), Slava...Si acum...a Inaintepraznuirii acelasi glas si Podobie. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Mucenicilor glas 4, Podobia: Aratatu-Te-ai astazi...; Stralucit-a Luceafarul adica cinstita patimire a Mucenicilor..., apoi Icosul si Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua, punem Luminanda Mucenicilor, Slava...Si acum... a Inaintepraznuirii. La Laude punem Stihirile Inaintepraznuirii, glas 6, Podobia: Ingerestile puteri...; Taina cea mai inainte hotarata de Tatal mai inainte de veci..., Slava... acelasi glas si Podobie; Canta noua Israile cantarea cea noua..., Si acum...: Aratatu-te-ai pe pamant si pe oameni i-ai petrecut... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, Podobia: Casa Efratului..., cu Stihurile ei; Slava... a Mucenicilor glas 3: Vitejilor marturisitori ai adevarului..., Si acum... a Inaintepraznuirii glas 8: In Vitleem se naste Facatorul tuturor... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor, Slava...Si acum... al Inaintepraznuirii, Ecteniile si Otpustul. Ceasul 1 si celelalte asemenea dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile Inaintepraznuirii, de la Cantarea a treia si ale Mucenicilor, de la Cantarea a sasea. Prochimenul glas 4: Sfintilor care sunt pe pamantul lui..., cu Stihul; Mai inainte vedeam pe Domnul inaintea mea pururea... Apoi Apostolul din Cartea cea catre Efeseni: Fratilor, intariti-va intru Domnul si intru taria puterii Lui..., Aliluia glas 4: Strigat-au dreptii..., cu Stihul: Multe sunt necazurile dreptilor... Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul ucenicilor Sai: paziti-va de oameni caci vor pune mainile peste voi..., Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

24) IN ZIUA A DOUAZECI SI PATRA INAINTEPRAZNUIREA NASTERII DOMNULUI IISUS HRISTOS SI POMENIREA SFINTEI CUVIOASE MUCENITE EUGENIA

La Vecernie dupa Psalmul cel de inceput si dupa Catisma de rand, la: Doamne strigat-am...punem trei Stihiri ale Inaintepraznuirii glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor..., apoi trei ale Sfintei glas 8, Podobia: O, preaslavita minune..., Slava...Si acum... a Inaintepraznuirii glas 2, Iata s-a apropiat vremea mantuirii noastre... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 1, Podobia: Prea laudatilor mucenici..., Slava...Si acum... glas 6: Sioane, praznuieste... Apoi Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Inaintepraznuirii glas 4: Scris-a oarecand Maria si batranul Iosif..., Ecteniile si Otpustul.

La Pavecernita punem Canonul intreg, glas 6, Irmoasele punandu-le de cate doua ori, iar Troparele pe sase si pe urma cantand Irmosul, in amandoua stranele impreuna.

La Utrenie dupa cei sase psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Inaintepraznuirii (de trei ori) Apoi obisnuitele Catisme si Sedelnele Inaintepraznuirii, si citim Cuvantul Sfantului Chiril Arhiepiscopul Ierusalimului la Inaintepraznuirea Nasterii Domnului Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, apoi Psalmul 50. Se pune Canonul Inaintepraznuirii, cu Irmosul, pe opt glas 2, Irmoasele punandu-le de cate doua ori si Canonul Sfintei pe patru, glas 2. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Inaintepraznuirii glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava... a Sfintei glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu..., Si acum... acelasi glas, Podobia: Porunca cea cu taina... Dupa Cantarea a sasea punem Condacul si Icosul Inaintepraznuirii: Fecioara astazi pe cuvantul cel mai inainte de veci... Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Inaintepraznuirii, Slava... a Sfintei, Si acum... a Inaintepraznuirii. La Laude punem Stihirile Inaintepraznuirii pe patru, glas 6, Podobia:Puterile ingeresti....; O, mai presus de minte si negraita taina..., Slava...acelasi glas si aceeasi Podobie; Vino Vitleeme si pregateste cele de nastere..., Si acum... tot aceasta, si: O fericit pantecele tau, fiica a lui Dumnezeu... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, Podobia: Casa Efratului..., Slava...Si acum... tot aceasta. Apoi zicem: Slava tie Parinte si Fiule si Duhule Sfinte..., Si acum... aceeasi Podobie; si: Bucura-te Ceea ce ai nascut Viata... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Inaintepraznuirii, Ecteniile si Otpustul.

INSEMNARE: se cuvine sa stim: Ca de se va intampla Duminica Sfintilor Parinti inainte de Nasterea Domnului Iisus Hristos in ziua a Douazeci si patra a lunii Decembrie, atunci Sambata seara la Vecernia cea mica punem Stihirile Invierii pe patru, Slava... Si acum... a Inaintepraznuirii glas 6: Pestera, bine te impodobeste... La Stihoavna punem Stihirile Invierii si ale Nascatoarei de Dumnezeu din Octoih, Slava... Si acum... a Nascatoarei. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Invierii, Slava...Si acum... al Inaintepraznuirii, Ectenia cea mica si Otpustul.

La Vecernia cea mare dupa Obisnuitul Psalm incepator cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., toata Catisma. La: Doamne strigat-am...punem zece Stihiri ale Parintilor pe sase, glas 6, Podobia: Toata nadejdea punandu-si... si ale Inaintepraznuirii pe patru, acelasi glas si aceeasi Podobie, apoi Slava... a Parintilor, acelasi glas: Daniel barbatul doririlor..., Si acum... acelasi glas: Pestera bine te impodobeste, ca mieluseaua vine... Apoi Vohodul, Lumina lina..., Prochimenul zilei, si trei Citiri ale Parintilor. La Litie punem Stihirile Inaintepraznuirii (acestea sunt scrise una dupa alta la: Doamne strigat-am... in ziua a Douazeci si patra, pe glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor... ); apoi Slava... a Parintilor, glas 3: Veniti iubitorilor de Praznic cu Psalmi sa laudam adunarea Stramosilor..., Si acum... acelasi glas: Vitleeme, bine te impodobeste... La Stihoavna punem Stihirile Inaintepraznuirii glas 2, insusi Podobia: Casa Efratului..., cu Stihul: Dumnezeu de la miaza-zi va veni... Apoi punem doua Samoglasnice: Vitleeme, pamantul Iudeii..., cu Stihul:Doamne, auzit-am auzul Tau si m-am temut..., apoi: Veniti toti sa cinstim Nasterea lui Hristos..., Slava...acelasi glas: Bucurati-va Proorocii cinstiti..., Si acum... a Inaintepraznuirii acelasi glas: Iata s-a apropiat vremea mantuirii noastre... Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul Parintilor glas 2: Mari sunt minunile credintei...(de doua ori) si apoi al Inaintepraznuirii (o data) dupa care se citeste din Faptele Apostolilor.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Invierii (de doua ori), Slava... al Parintilor: Mari sunt minunile credintei..., Si acum... al Inaintepraznuirii: Scrisu-s-au oarecand... Dupa prima Catisma se pune Sedealna Parintilor, glas 4, Podobia: Spaimantatu-s-a Iosif...; Intru parinti Dumnezeule cu taina mai inainte ai spus aratarea cea dumnezeiasca..., Slava...Si acum... tot aceasta. Si apoi se face Citirea din Talcuirea Evangheliei de la Matei: Carte Nasterii lui Iisus Hristos... Dupa a doua Catisma punem Sedealna glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu...; Praznic de bucurie sa praznuim credinciosii..., Slava...Si acum... tot aceasta si apoi Citirea. Se spune apoi :Fericiti cei fara prihana... si Troparele Invierii: Soborul ingeresc..., Ectenia si Sedealna Parintilor, glas 8, Podobia: Pe intelepciunea si cuvantul lui Dumnezeu...; Pe Avraam si pe Isac si pe Iacov..., apoi Slava...Si acum... acelasi glas si aceeasi Podobie; Din sanurile parintesti coborandu-te..., apoi Citirea, Antifoanele si Prochimenul glasului. Urmeaza Evanghelia Invierii, apoi Invierea lui Hristos vazand..., Psalmul 50 si Stihira Invierii. Se pune Canonul Parintilor glas 6, cu Irmosul, pe opt, Irmosul: Pe Cel ce a acoperit cu valul marea... se pune (de doua ori), iar Troparele se pun pe sase (Deoarece in acest Canon incap cate doua Tropare ale Invierii, pentru aceasta Canonul Invierii nu se canta). Si apoi punem celalalt Canon al Inaintepraznuirii pe sase, glas 1, Catavasia: Hristos se naste, slaviti-L.., se canta in amandoua stranele impreuna. Dupa Cantarea a treia punem Ipacoiul Parintilor glas 8: Ingerul a racorit cuptorul Tinerilor..., apoi Citire de la Cuvantatorul de Dumnezeu Ioan . Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Parintilor glas 1, Podobia: Ceata ingereasca..; Betleeme veseleste-te, Efrato bucura-te..., apoi Icosul si Sinaxarul. La Cantarea a noua cantam: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii..., si Luminanda Parintilor: Din semintia lui Avraam si din dumnezeiescul David Dumnezeul Parinte..., Slava... a Parintilor, Podobia: Cu ucenicii cei mai alesi dintre patriarhi..., Si acum... a Inaintepraznuirii: Betleeme, veseleste-te si tu Efrato bucura-te... La Laude punem trei Stihiri ale Parintilor glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor... si trei ale Inaintepraznuirii glas 4, Podobia: Cel ce de sus esti chemat..., Slava...Si acum... a Parintilor glas 8: Adunarea invataturilor legii..., Si acum... Preabinecuvantata esti, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara... Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem numai Troparul Invierii, Ecteniile si Otpustul si obisnuita iesire in Pridvor, la care se canta Slava...Si acum... Stihira Evangheliei. Apoi Ceasul 1, care se face in Pridvor. La Ceasuri punem Troparul Invierii, Slava... al Parintilor, Si acum... al Nascatoarei Ceasurilor. Dupa Sfinte Dumnezeule... punem Condacul Parintilor si apoi al Inaintepraznuirii, schimbandu-le.

La Liturghie punem Fericirile din Canonul Parintilor, de la Cantarea a treia, pe patru si din Canonul Inaintepraznuirii, de la Cantarea a sasea, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Invierii, apoi al Parintilor si al Inaintepraznuirii, Slava... Condacul Partintilor, Si acum... al Inaintepraznuirii. Prochimenul glas 4, Cantarea Parintilor: Bine esti cuvantat Doamne Dumnezeul Parintilor nostri..., cu Stihul: Ca drept esti intru toate... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor, cu credinta a pacatuit Avram..., apoi Aliluia glas 4: Dumnezeule cu urechile noastre am auzit... Evanghelia de la Matei: Cartea Nasterii lui Iisus Hristos..., iar a Duminicii celei de rand nu se mai pune. Priceasna: Laudati-l pe Domnul..., si cealalta Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

INSEMNARE: se cuvine sa stim cum se canta Ceasurile in Ajunul Nasterii Domnului Hristos. De se va intampla Nasterea Domnului Hristos Duminica sau Luni, Ceasurile le cantam mai inainte, Vineri. Iar daca se va intampla Nasterea Domnului Hristos Marti, Miercuri, Joi , Vineri sau Sambata, atunci Ceasurile le cantam in Ajunul Sarbatorii.

SLUJBA CEASURILOR CARE SE CANTA IN AJUNUL NASTERII DOMNULUI HRISTOS

La inceputul ceasului al doilea se toaca in toaca cea mica si adunandu-ne in Biserica se imbraca Preotul in felon, iar Diaconul in stihar si paracliserul pune analogul impodobit in mijlocul Bisericii in dreptul Usilor Imparatesti si preotul Binecuvinteaza,iar citetul incepe sa zica: Slava Tie Dumnezeul nostru slava Tie... Imparate ceresc... si celelalte si dupa Ecfonis, preotul cadeste Sfantul Altar si Sfintele Icoane si Analogul si toata biserica, pe cel mai mare si pe frati, iar citetul citeste Psalmul 5: Graiurile mele auzi-le Doamne..., apoi Psalmul 44: Raspuns-a inima mea cuvant bun... si Psalmul 45: Dumnezeu este scaparea noastra... Apoi Slava...Si acum... Aliluia...(de trei ori), Doamne miluieste... (de trei ori), Slava... Troparul Inaintepraznuirii: Scrisu-s-au oarecand..., Si acum...: Ce te vom numi pe tine... Apoi cantam Troparele, de cate doua ori, alcatuite de Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, glas 8: Betleeme gateste-te..., in a doua strana cantandu-se tot acelasi Tropar, fara Stih. Apoi strana cea dintai zice Stihul: Dumnezeu de la miaza-zi va veni... si Troparul glas 3: Acum proorocirea Proorocilor vine sa se implineasca... Apoi a doua strana zice si ea Stihul: Doamne auzit-am glas Tau... si canta tot acelasi Tropar. Si iarasi prima strana spune Slava...si Troparul glas 8: Acestea zice Iosif catre Fecioara..., Si acum... spune cealalta strana si acelasi Tropar. Apoi Prochimenul, glas 4: Domnul a zis catre mine: Fiul meu esti Tu Eu astazi Te-am nascut..., cu Stihul: Cere de la Mine... si Citirea din Proorocirea lui Miheia: Acestea graieste Domnul... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: In multe feluri si in multe chipuri de demult..., Evanghelia de la Matei: Nasterea Domnului Iisus Hristos asa a fost... Urmeaza: Pasii mei indrepteaza-i..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... Condacul: Fecioara astazi..., apoi Doamne miluieste... (de patruzeci de ori) si Rugaciunea: Cel ce in toata vremea..., apoi: Ceea ce esti mai cinstita..., dupa care Preotul zice: Dumnezeule milostiveste-te spre noi... si Rugaciunea: Hristoase, lumina cea adevarata... Cantam apoi Ceasul 3, zicand: Veniti sa ne inchinam... (de trei ori) si citim Psalmul 66: Dumnezeule milostiveste-te spre noi si ne binecuvinteaza..., apoi Psalmul 86: Temeliile lui in muntii cei sfinti... si Psalmul 50: Miluieste-ma Dumnezeule..., Slava... Si acum... a Nascatoarei, cu Aliluia (de trei ori), Doamne ne mantuieste... (de trei ori); Slava... Troparul Inaintepraznuirii: Scrisu-s-au oarecand..., Si acum... Nascatoare de Dumnezeu tu esti vita cea adevarata..., apoi Troparul glas 6, fara Stih: Acesta este Dumnezeul nostru ... si a doua strana spune acelasi Tropar, tot fara Stih. Dupa aceea prima strana spune Stihul: Dumnezeu de la miaza-zi... si Troparul glas 8: Mai inainte de nasterea Ta..., si a doua strana spune si ea Stihul: Doamne, auzit-am... si apoi acelasi Tropar. Apoi prima strana spune Slava... Troparul glas 3: Iosife, spune-ne noua..., Si acum... cealalta strana tot acelasi Tropar. Dupa aceasta Prochimenul glas 4: Prunc S-a nascut noua Fiul si S-a dat noua..., cu Stihul: A caruia stapanire s-a facut peste umarul Lui... Apoi Citirea din Proorocia Ieremiei: Acesta este Dumnezeul nostru... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, mai inainte de venirea vremii..., Evanghelia de la Luca: In zilele acelea iesit-a porunca de la Cezarul... Dupa aceasta: Domnul Dumnezeu bine este cuvantat..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... Condacul: Fecioara astazi...,Doamne miluieste..., (de patruzeci de ori) si Rugaciunea: Cel ce-n toata vremea..., si celelalte, iar dupa Ceea ce esti mai cinstita... preotul spune: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri..., apoi Rugaciunea: Stapane Dumnezeule... La Evanghelia Ceasului 3 si a Ceasului 6 diaconul cadeste Sfantul Altar , Icoanele si pe cel mai mare si stranmile amandoua. Iar dupa Ceasul 3 punem impreuna si Ceasul 6 spunand: Veniti sa ne inchinam... (de trei ori) si citim Psalmul 71: Dumnezeule judecata ta da-o imparatului..., Psalmul 131: Adu-ti aminteDoamne de david..., si Psalmul 90: Cela ce locuiesti intru ajutorul..., Slava...Si acum... Aliluia, (de trei ori), apoi Doamne miluieste..., (de trei oriI, Slava... Troparul: Scrisu-s-au oarecand..., Si acum al Nascatoarei: Ca nu avem indrazneala... Apoi Troparul glas 1, fara de Stih: Veniti credinciosii... si a doua strana zice tot acelasi Tropar , tot fara stih. Apoi prima strana spune Stihul: Dumnezeu de la miaza-zi va veni..., si apoi Troparul glas 4: Auzi cerule..., a doua strana zice Stihul: Doamne auzit- am auzul Tau..., si canta iarasi acelasi Tropar, apoi prima strana spune: Slava... Troparul glas 5: Veniti purtatoare de Hristos popoare..., Si acum... cealalta strana, tot acelasi Tropar. Dupa aceasta Prochimenul glas 4: Din pantece mai inainte de luceafar Te-am nascut..., cu Stihul: Zis-a Domnul Domnului Meu... si Citirea din Proorocirea Isaiei: A adaugat Domnul graind catre Ahaz... Apoi Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Dintru inceput Tu Doamne pamantul L-ai intemeiat..., Evanghelia de la Matei: Iar dupa ce s-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii... Apoi: Degrab ne intampina pe noi..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Condacul: Fecioara astazi... Doamne miluieste... (de patruzeci de ori) si Rugaciunea: Cel ce in toata vremea si in tot ceasul..., Doamne miluieste ...,(de trei ori), Slava... Si acum... Ceea ce esti mai cinstita..., dupa care Preotul spune: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor... si urmeaza Rugaciunea marelui Vasile: Dumnezeule si Doamne al puterilor... Apoi citim si Ceasul 9: Veniti sa ne-nchinam... (de trei ori) si Psalmul 109: Zis-a Domnul Domnului meu...; apoi Psalmul 110: Marturisi-ma -voi tie Doamne cu toata inima mea... si Psalmul 85: Pleaca Doamne urechea Ta..., Slava...Si acum... Aliluia (de trei ori) si Doamne miluieste ...(de trei ori), Slava... Troparul Inaintepraznuirii: Strigat-au oarecand...,Si acum...: Cel ce pentru noi..., apoi Troparul glas 7, fara Stih: Spaimantatu-s-a Irod..., iar a doua strana spune acelasi Tropar, tot fara Stih. Si iarasi prima strana zice Stihul: Dumnezeu de la miazazi va veni... si canta Troparul glas 2: Cand Iosif cu intristarea s-a ranit... si a doua strana zice Stihul: Doamne auzit-am auzul tau... si iarasi spune acelasi Tropar. Apoi cel mai mare stand in mijlocul Bisericii, citeste cu glas mare Stihira aceasta: Astazi se naste din Fecioara... si dupa aceea se aduna impreuna amandoua stranele si o canta, apoi Slava... Si acum... aceeasi Stihira. Urmeaza Prochimenul glas 4: Maica Sioane va zice omul..., cu Stihul: Temeliile lui... Apoi Citirea din Prorocia Isaiei: Prunc S-a nascut noua... Dupa aceasta Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor Cel ce se sfinteste si cei ce se sfintesc... Evanghelia de la Matei: Iara dupa ce s-au dus magii... Dupa aceasta punem Rugaciunea: Nu ne lepada pe noi..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Condacul: Fecioara astazi..., apoi Doamne miluieste (de 40 de ori) si Rugaciunea: Cel ce-n toata vremea si-n tot ceasul... Apoi Doamne miluieste (de trei ori), Slava... Si acum... Ceea ce esti mai cinstita..., dupa care Preotul spune: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostrii... Apoi Rugaciunea Marelui Vasile: Stapane Doamne Iisuse Hristoase... La Ceasul 9 se cadeste toata biserica cum s-a cadit si la Ceasul 1, apoi se pune Rugaciunea: Binecuvanteaza suflete al meu pe Domnul...; Slava... Lauda suflete al meu pe Domnul..., Si acum... Unule nascut.... Iar dupa aceea Fericirile: Intru Imparatia Ta pomeneste-ne pe noi Doamne..., Fericiti cei saraci cu duhul... si pe rand celelalte Fericiri, Slava... Si acum... Pomeneste-ne pe noi Doamne, Pomeneste-ne pe noi Stapane, Pomeneste-ne pe noi Sfinte...; Ceata cereasca... si celelalte. Apoi Rugaciunea: Slabeste, lasa iarta..., iar dupa Tatal nostru..., punem Condacul: Fecioara astazi..., apoi Doamne miluieste... (de 40 de ori) si Rugaciunea: Presfanta treime..., apoi Cuvine-se sa te fericim... si Otpustul. Se face iesire pana la ceasul Vecerniei. Vecernia se face unita cu Liturghia Marelui Vasile la vremea sa.

Se cuvine sa stim: ca daca este Ajunul Sambata sau Duminica atunci se face Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar Liturghia Marelui Vasile se canta in chiar ziua Praznicului. La fel facem si la Praznicul Sfintei si Dumnezeiestei Aratari adica a Botezului Domnului. Sa fii cu luare aminte, caci atunci cand nu este Ajunul Sambata sau Duminica, se face Liturghia Marelui Vasile, iar in ziua Praznicului se canta Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur. Asa si la Praznicul Aratarii Domnului, adica a Botezului.

INSEMNARE: in stiinta sa fie si acestea, ca daca se va intampla Nasterea Domnului Hristos sau Aratarea Domnului, adica Botezul Domnului Duminica, atunci nu se canta nimic din Cantarile Invierii, ci se pun toate ale Praznicului.

25) IN ZIUA A DOUAZECI SI CINCEA NASTEREA CEA DUPA TRUP A DOMNULUI DUMNEZEULUI SI MANTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

In ceasul al saptelea din zi paracliserul toaca in toaca cea mare si trage toate clopotele si adunandu-ne in Biserica se incepe Vecernia dupa Octoih. Diaconul zice: Binecuvanteaza Stapane... iar preotul spune: Binecuvantata este Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh... si dupa ce zicem Amin, cel mai mare zice: Imparate ceresc..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... Doamne miluieste (de 12 ori), Slava...Si acum... Veniti sa ne inchinam...(de trei ori) si Psalmul cel de inceput: Binecuvinteaza suflete al meu pe Domnul... (Psalmul 103). Dupa aceasta diaconul zice Ectenia mare si de este Sambata seara cantam: Fericit barbatul... toata Catisma, iar de este Duminica seara atunci cantam numai Slava... cea dintai. Iar daca este intr-o alta zi de rand a saptamanii, nu se mai citeste Catisma si dupa Ectenie indata cantam Doamne strigat-am... glas 2, timp in care preotul face Proscomidia, iar diaconul cadeste biserica dupa obicei. Stranile canta Stihirile Praznicului pe opt, glas 2, cele Samoglasnicele: Veniti sa ne bucuram Domnului..., Slava...Si acum... acelasi glas: Imparatul August singur stapanind pe pamant... si se face Vohod cu Evanghelie. Apoi Lumina lina..., Prochimenul zilei, iar daca este Vineri seara cantam Prochimenul mare: Cine este Dumnezeu mare..., cu Stihurile lui si Citirile Praznicului dupa randuiala lor. In mijlocul Citirilor punem Troparele cu Stihurile lor, pe care le cantam in amandoua stranele, iar dupa sfarsitul Citirilor se pune Ectenia cea mica si Ecfonisul: Ca sfant esti Dumnezeul nostru.. si dupa Ecfonis urmeaza Sfinte Dumnezeule..., apoi Prochimenul glas 1: Domnul a zis catre Mine: Fiul Meu esti Tu, Eu astazi Te-am nascut..., cu Stihul: Cere de la Mine si-ti voi da Tie neamurile mostenirea Ta... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: In multe feluri si in multe chipuri..., Aliluia glas 5: Zis-a Domnul Domnului Meu..., cu Stihul: Toiagul puterii iti va trimite Tie Domnul din Sion...; si celalalt Stih: Din pantece mai inainte de luceafar Te-am nascut... Evanghelia de la Luca: In zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul August..., si pe rand se pune Dumnezeiasca Liturghie a Marelui Vasile. In loc de Axionul: Cuvine-se sa te fericim... cantam: De tine se bucura... Priceasna: Laudati-l pe Domnul din ceruri..., Aliluia (de trei ori), iar dupa Otpust paracliserul aprinde sfesnicul si-l pune in mijlocul bisericii, iar cantaretii, unind cele doua strane canta impreuna cu glas mare Troparul Praznicului, glas 4: Nasterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru... in intregime, Slava...Si acum... Condacul glas 3: Fecioara astazi pe Cel mai presus de fiinta Il naste... si iesim la masa. La masa se mananca fiertura cu untdelemn si se bea vin multumind lui Dumnezeu. Iar peste nu mancam.

INSEMNARE: Se cuvine ca sa stim ca de se va intampla Ajunul Nasterii Domnului Hristos Sambata sau Duminica nu este post si Troparele Ceasurilor celor Imparatesti cu Citirile lor, Sambata sau Duminica nu se canta, ci, le cantam Vineri mai inainte, dupa obicei, asa dupa cum s-a aratat la randuiala Ceasurilor.

Si zicem si Simbolul de credinta: Cred intr-unul Dumnezeu..., Psalmul 33: Bine voi cuvanta pe Domnul... si Otpustul. Iar Liturghie intr- aceasta zi nu se face, ci cantam Vecernia la vremea sa, iar Sambata si Duminica Liturghia se face la vremea ei, facandu-se Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur..., Si dupa ce se termina Slujba Vecerniei mancam cate o bucata de paine si din vin gustam numai putin. Si apoi merge fiecare la chilia sa. Iar la ceasul al saptelea din zi toaca paracliserul in toaca cea mare si trage toate clopotele si adunandu-se fratii in Biserica se incepe Vecernia. Daca este Sambata seara cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., toata Catisma, iar daca este Duminica seara cantam prima Slava.... La: Doamne strigat-am... cantam opt Stihiri, glas 2, insusi glasul: Veniti sa ne bucuram Domnului... si celelalte, Slava...Si acum... acelasi glas: Imparatul August singur stapanind pe pamant... Vohodul se face cu Evanghelia, apoi Lumina lina..., Prochimenul zilei, iar daca este Sambata seara cantam Prochimenul: Domnul a imparatit... si Citirile dupa randuiala lor. Dupa ce se termina Citirile nu cantam: Sfinte Dumnezeule..., ci dupa ele preotul zice Ectenia cea mica, cu Ecfonisul. Urmeaza apoi Prochimenul glas 1:Domnul a zis catre Mine: Fiul Meu esti Tu..., cu Stihul: Cere de la Mine... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, ca de la oameni vorbesc..., Aliluia glas 5: Zis-a Domnul Domnului Meu..., cu Stihul: Toiagul puterii iti va trimite Tie Domnul... si apoi Stihul: Din pantece mai inainte de luceafar Te-am nascut... Evanghelia o punem de la Matei: Zis-a Domnul pilda aceasta: Asemenea este imparatia cerurilor grauntelui de mustar..., apoi Ectenia: Sa zicem toti..., apoi Rugaciunea: Invredniceste-ne Doamne si punem Rugaciunea cea de seara si Ecfonisul, iar diaconul zice: Intelepciune, la care strana raspunde: Binecuvanteaza..., si celelalte dupa obiceiul lor si Otpustul. Iar dupa Otpust se aprind doua sfesnice in mijlocul Bisericii si stand amandoua stranele unite in mijlocul Bisericii canta Troparul Praznicului, Slava...Si acum... Condacul lui si iesim la masa pentru masa cea de seara. Iar peste nu mancam ci numai untdelemn si mazare fiarta sau grau cu miere si bem putin vin intru slava lui Dumnezeu. Iar in partile cele care nu au vin se bea bere si se face si Citire din Invatatura Sfantului Chiril Arhiepiscopul Ierusalimului, al carui inceput este acesta: Dupa cum intru Iisus Hristos nadajduim... Se cuvine sa stim: ca in oricare zi ar cadea Praznicul Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, Pavecernita cea mare se canta asa: la un ceas din noapte se face vestire apoi se toaca dupa obicei si se trag toate clopotele. Noi ne adunam in Biserica iar preotul si diaconul imbracandu-se face inceputul, asa cum face la toate Praznicele cele Imparatesti. Diaconul zice: Binecuvanteaza, Stapane... si preotul zice: Bine este cuvantat Dumnezeul nostru... si cadind preotul noi citim Pavecernita cea mare de la inceput: Slava Tie Dumnezeul nostru, slava Tie, Imparate ceresc..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... Doamne miluieste... (de 12 ori), Slava...Si acum... Veniti sa ne inchinam...(de trei ori) si Psalmii: Cand am strigat... si ceilalti Psalmi. Cu noi este Dumnezeu... il cantam cu cantare. Apoi in locul Troparelor celor obisnuite adica: Lumineaza ochii mei..., zicem Troparul Praznicului si in locul Condacului: Miluieste-ne pe noi Doamne, miluieste-ne pe noi... zicem Condacul Praznicului. Dupa: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu... facem Litie dupa obicei si la Litie cantam Stihirile cele Samoglasnice glas 1: Cerul si pamantul astazi dupa vrednicie sa se veseleasca... si celelalte, apoi Slava... glas 5: Marii imparati ai persilor..., Si acum... glas 6: Dantuiesc toti ingerii in ceruri... Apoi preotul zice Rugaciunile Privegherii celei obisnuite si iarasi intrand in Biserica cantam la Stihoavna Stihirile glas 2: Mare si preaslavita minune..., cu Stihul: Din pantece mai inainte de luceafar Te-am nascut... (de doua ori); apoi Stihul: Zis-a Domnul Domnului meu... (si cantam, aceste Stihuri pana la Odovania Praznicului), Slava... glas 4, insusi glasul: Veseleste-te Ierusalime..., Si acum... acelasi glas: In pestera Te-ai salasluit Hristoase Dumnezeule... Apoi Acum slobozeste... Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul Praznicului: Nasterea ta Hristoase Dumnezeul nostru... (de trei ori), apoi: Fie Domnului binecuvantat.... (de trei ori) , Psalmul 33: Bine voi cuvanta pe Domnul... si Citire din Talcuirea Evangheliei de la Matei, Cuvantul al patrulea.

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de trei ori) si obisnuitele Catisme. Dupa prima Catisma punem Sedealna Praznicului glas 4, Podobia: Spaimantatu-s-a Iosif...; Veniti sa vedem credinciosii... Apoi Citire din Talcuirea Evangheliei, facuta de Sfantul Ioan Gura de Aur la Evanghelia de la Matei, pentru Praznic. Dupa a doua Catisma punem Sedealna glas 4, Podobia:(ca si la cealalta Catisma); Ce te minunezi, Maria? Dupa Citire se dau lumini fratilor. Apoi dupa Polieleu si Stihirile Marimurilor lui se pune Sedealna glas 4, aceeasi Podobia; Cel nicaieri incaput, cum in pantece a incaput..., Slava...Si acum... tot aceasta si citim Cuvantul Sfantului Grigore de Dumnezeu Cuvantatorul, al carui inceput este: Hristos se naste, slaviti-L... Apoi se pune primul Antifon glas 4, Prochimenul glas 4: Din pantece mai inainte de luceafar..., cu Stihul: Zis-a Domnul Domnului meu... Apoi Toata suflarea sa laude pe Domnul..., si Evanghelia de la Matei: Nasterea lui Hristos Iisus asa a fost..., Psalmul 50 si, in loc de: Pentru rugaciunile Sfintilor Apostoli..., se pune Slava... glas 2: Astazi toate de bucurie s-au umplut, Hristos nascandu-Se din Fecioara..., Si acum... tot aceasta, cu sfarsitul: Hristos S-a nascut in Betleem..., apoi Miluieste-ne Dumnezeule... cu Stihira glas 6: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu... Miluieste Dumnezeule poporul tau... Punem doua Canoane glas 1, cel dintai facut de catre Sfantul Cozma, cu Irmosul, pe opt, al doilea al Sfantului Ioan Damaschin, cu Irmosul, tot pe opt, iar dupa aceea se pun Irmoasele la amandoua Canoanele, fiecare strana cantand Irmosul, sau. Dupa Cantarea a treia se pune Ipacoiul glas 8: Parga a neamurilor cerul ti-a adus Tie.... si Citirea. Dupa Cantarea a sasea, Condacul glas 3: Fecioara astazi, pe cel mai presus de fiinta naste.., Icosul si citim Sinaxarul. La Cantarea a noua, fratii aprind lumanarile, iar: Ceea ce esti mai cinstita... nu se canta, chiar daca ar fi sa se intample Slujba Duminica, ci se canta Stihirile Marimurilor Praznicului, prima strana cantand: Mareste suflete al meu pe cea mai cinstita... si Irmosul: Taina straina vad..., apoi a doua strana canta aceeasi Pripeala si Irmos. La fel cantam cu aceeasi Pripeala Troparele primului Canon. Apoi prima strana canta Pripeala Canonului al doilea, cu Irmosul: Iubind noi..., cealalta strana cantand aceeasi Pripeala si Irmos, dupa care cantam si Troparele Canonului al doilea, cu Pripeala lui. Iar la sfarsit, prima strana canta Pripeala, cu Irmosul primului Canon, apoi strana a doua canta Pripeala, cu Irmosul celui de-al doilea Canon. Urmeaza Luminanda Praznicului (de trei ori), apoi Laudele, la care punem Stihirile Praznicului, pe patru, glas 4, insusi glasul: Veseliti-va dreptilor..., Slava..., glas 6: Cand in vremea venirii Tale pe pamant..., Si acum... glas 2: Astazi Hristos in Betleem Se naste din Fecioara..., apoi Doxologia cea mare. Dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte se pune Troparul Praznicului, apoi Ecteniile si Otpustul. Si cel mai mare face miruirea fratilor cu untdelemn de la candela Praznicului, care este inaintea Icoanei Praznicului, iar noi cantam Stihira Samoglasnica a Praznicului, dupa care urmeaza Ceasul 1. La Ceasul 1 dupa Psalmii cei obisnuiti se pune Troparul Praznicului, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si Tatal nostru... punem Condacul Praznicului si celelalte asemenea si se face Otpustul cel final.

Intru aceasta zi se face Liturghia mai de dimineata pentru osteneala Privegherii.

La Liturghie punem Antifonul 1: (Psalmul 110), glas 2, primul Stih: Marturisi-ma-voi Tie Doamne cu toata inima mea, povesti-voi toate minunile Tale, cu Stihira: Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu Mantuitorule, mantuieste-ne pe noi, Stihul al doilea: In sfatul dreptilor si in adunare mari sunt lucrurile Domnului. Apoi: Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu..., Stihul al treilea: Cautat-am in toate foile Lui....; Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu..., Stihul al patrulea: Intru marturie si intru mare cuviinta este lucrul Lui si dreptatea Lui ramane in veacul veacului; Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu..., apoi amandoua stranele impreuna zic Slava...Si acum... si iarasi: Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu Mantuitorule, mantuieste-ne pe noi. Antifonul al doilea: Psalmul 111, glas 2, primul Stih: Fericit este barbatul care se teme de Domnul, intru poruncile Lui va voi foarte cu Stihira: Mantuieste-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu, Cel ce Te-ai nascut din Fecioara, pe noi cei ce iti cantam Tie aliluia. Stihul al doilea: Puternica pe pamant va fi samanta Lui; neamul dreptilor se va binecuvanta, apoi: Mantuieste-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu... Stihul al treilea: Slava si bogatii in casa Lui, dreptatea Lui ramane in veacul veacului; Mantuieste-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu... Stihul al patrulea: Rasarit-a intru intuneric numele dreptilor si milostiv si indurat si drept; Mantuieste-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu..., apoi Slava... Mantuieste-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu..., Si acum...: Unule nascut Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu... Antifonul al treilea: Psalmul 109, glas 4: Zis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta mea..., Troparul: Nasterea Ta Hristoase, Dumnezeul nostru..., cu Stihul: Toiagul puterii va trimite Tie Domnul din Sion... Troparul Nasterii. Stihul al doilea: Cu tine este incepatura in ziua puterii Tale..., Troparul Nasterii. Stihul al treilea, dupa Vohod: Din pantece mai inainte de luceafar Te-am nascut, juratu-s-a Domnul si nu-i va parea rau; Tu esti preot in veac dupa randuiala lui Merchisedec, apoi Troparul Nasterii, pe care il canta preotii cu glas mare, in mijlocul Bisericii, apoi Slava...Si acum... Condacul: Fecioara astazi... si diaconul spune: Domnului sa ne rugam... si preotul raspunde: Ca Sfant esti, Dumnezeul nostru... Iar noi in loc de Sfinte Dumnezeule... cantam Cati intru Hristos ne-am botezat in Hristos ne-am si imbracat Aliluia . Prochimenul glas 8: Tot pamantul sa se-nchine Tie si sa cante Tie..., cu Stihul: Strigati Domnului tot pamantul... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor , cand a venit plinirea vremii..., Aliluia glas 1: Cerurile vestesc slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria..., cu Stihul: Ziua zilei ii spune cuvant si noaptea noptii vesteste taria... Evanghelia de la Matei: Dupa ce S-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii... Apoi in loc de Axionul: Cuvine-se sa te fericim..., se pune Irmosul: Taina straina vad... sau: A iubi noi..., pana la Odovania Praznicului. Priceasna: Izbavire a trimis Domnul poporului Sau... Aliluia (de trei ori).

La masa se face mare mangaiere fratilor si citim Cuvantul Sfantului Ioan Hrisostomul, al carui inceput este: Cel ce patriarhii de demult.

INSEMNARE: De se va intampla Praznicul Nasterii Domnului Hristos sa fie Miercuri sau Vineri dezlegam mirenii sa manance carne, iar monahii se dezleaga la branza, oua si peste. Si mancam incepand din ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos in toate zilele pana la Ajunul Aratarii lui Dumnezeu (Botezul Domnului ) mancare de dulce.
Se cuvine sa stim si aceasta: ca de la Nasterea Domnului Hristos pana la Botezul Domnului nu este Post, nici nu se fac plecari de genunchi, nici in Biserici si nici in chilii.

26) IN ZIUA A DOUAZECI SI SASEA SOBORUL PREASFINTEI NASCATOAREI DE DUMNEZEU SI POMENIREA SFANTULUI SFINTITULUI MUCENIC EFTIMIE EPISCOPUL SARDICEI

Seara dupa Psalmul cel de inceput, nu punem Catisme. La: Doamne strigat-am... se pun Stihirile Praznicului, pe sase, glas 2: Veniti sa ne bucuram Domnului... si celelalte, Slava...Si acum... glas 6: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu... Se face Vohodul si se canta Prochimenul mare, glas 7: Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu esti Dumnezeu care faci minuni. Apoi Stihul intai: Cunoscut ai facut intru popoare puterea Ta, iarasi Prochimenul mare. Al doilea Stih: Si am zis acum am inceput, aceasta este schimbarea dreptei Celui Preainalt...; iarasi Prochimenul mare. Stihul al treilea: Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului..., iarasi Prochimenul mare. Iar daca este Sambata seara cantam Prochimenul glas 6: Domnul a imparatit, intru podoaba s-a imbracat, cu Stihurile lui, apoi Ectenia. Dupa aceasta, la Stihoavna punem Stihirile Praznicului glas 8, cele Samoglasnicele: Preaslavita taina..., cu Stihul intai: Zis-a Domnul Domnului meu..., Stihul al doilea: Din pantece mai inainte de luceafar Te-am nascut... (Stihurile acestea le zicem pana la Odovania Praznicului), Slava...Si acum... acelasi glas: La Betleem au alergat impreuna pastorii... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Praznicului: Nasterea Ta Hristoase Dumnezeu nostru... si Otpustul.

Slujba Sfantului Eftimie se canta in alta zi sau la Pavecernita. La Pavecernita dupa Sfinte Dumnezeule... si Tatal nostru... zicem Condacul Soborului Nascatoarei de Dumnezeu: Cela ce mai inainte de luceafar.... La Miezonoptica citim Catisma cea obisnuita. Dupa primul Sfinte Dumnezeule..., in locul Troparului: Iata mirele vine... zicem Troparul Praznicului: Nasterea Ta Hristoase... Dupa al doilea Sfinte Dumnezeule... punem Condacul Soborului Nascatoarei de Dumnezeu, glas 6: Cel ce mai inainte de luceafar..., apoi Doamne miluieste.. (de 12 ori) si Otpustul. Iar Rugaciunea: Pomeneste Doamne pe cei ce intru nadejdea Invierii..., nu o mai spunem.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de trei ori). Obisnuitele Catisme si Sedelnele Praznicului, si citim Cuvantul Sfantului Epifanie Episcopul Ciprului, Cuvantul de lauda la Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, in trei parti, apoi Psalmul 50. Punem amandoua Canoanele Praznicului dupa cum s-au pus si in ziua Praznicului, Irmoasele amandurora Canoanelor punandu-se de cate doua ori, si Troparele, pe doisprezece. Catavasiile: se pun Irmoasele la cele doua Canoane. Dupa Cantarea a treia punem Condacul, Icosul si Ipacoiul Praznicului. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul glas 6: Cel ce mai inainte de luceafar din Tata fara de maica S-a nascut..., Icosul si citim Sinaxarul. La Cantarea a noua nu cantam: Ceea ce esti mai cinstita... ci cantam Stihirile Praznicului asa cum s-au cantat in ziua Praznicului. Apoi Luminanda Praznicului (de trei ori). La Laude punem: Toata suflarea... si Stihirile Praznicului, pe patru, glas 4, insusi glasul: Veseliti-va dreptii... si celelalte. Apoi Slava... glas 6: Astazi Cel nevazut dupa fire..., Si acum... glas 2: Astazi Hristos in Betleem Se naste din Fecioara... Urmeaza Doxologia cea mare iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Praznicului, Ecteniile si Otpustul, si Ceasul 1. La Ceasuri punem Troparul Praznicului iar Condacul il zicem al Nascatoarei de Dumnezeu: Cel ce mai inainte de luceafar...

La Liturghie punem Fericirile din Canoanele Praznicului, de la Cantarea a treia si a sasea. Dupa Vohod spunem: Mantuieste-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu Cel ce Te-ai nascut din Fecioara, pe noi care-Ti cantam Tie Aliluia (asa cantam pana la Odovania Praznicului ), apoi Troparul Praznicului, Slava...Si acum... Condacul: Cel ce mai inainte de luceafar... Apoi Sfinte Dumnezeule... Dupa aceea punem Prochimenul glas 3, Cantarea Nascatoarei de Dumnezeu: Mareste suflete al meu pe Domnul..., cu Stihul: Ca a cautat spre smerenia roabei Sale... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor, cel ce se sfinteste si cei ce se sfintesc..., Aliluia glas 8: Scoala-te Doamne intru odihna Ta... Evanghelia de la Matei: Iar dupa ce s-au dus magii..., apoi Priceasna: Izbavire a trimis Domnul poporului Sau... Aliluia (de trei ori).

Trebuie sa se stie: ca dupa Praznicul Nasterii Domnului Iisus Hristos si al Dumnezeiestei Aratari (Botezul Domnului) se canta Pavecernita cea mica fara sa se mai puna Canonul Nascatoarei de Dumnezeu.

INSEMNARE: se cuvine sa stim ca de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Duminica, nu savarsim Pomenirea Sfintilor Stramosi in Duminica care vine, pentru ca intram in luna Ianuarie si Praznicul Nasterii Domnului Hristos este Odovait, ci savarsim pomenirea lor dupa Duminica aceasta, in a douazeci si sasea zi a lunii Decembrie, luni, a doua zi dupa Praznic.

Duminica seara cantam Slujba asa: La: Doamne strigat-am... punem Stihirile pe sase, trei ale Praznicului glas 2: Veniti sa ne bucuram Domnului... si trei ale Sfintilor glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti...; Pe parintele Domnului toti sa-l laudam..., Slava... a Sfantului glas 6: Pomenirea lui David binecredinciosul imparat si prooroc o savarsim..., Si acum... a Praznicului acelasi glas: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu... Vohodul si Prochimenul mare, glas 7: Cine este Dumnezeu mare..., cu Stihurile lui, apoi Ecteniile. La Stihoavna punem trei Stihiri Samoglasnice ale Praznicului glas 8, cu Stihurile lor, Slava... glas 6: Pomenirea arhiereilor si stapanirea imparatilor..., Si acum... a Praznicului. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor glas 2: Bine vesteste Iosife lui David..., Slava...Si acum... al Praznicului si Otpustul.

La Pavecernita, dupa Sfinte Dumnezeule... zicem Condacul Parintilor, Slava... Si acum... al Nascatoarei de Dumnezeu: Cel ce mai inainte de luceafar...

La Utrenie dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de doua ori), Slava... al Sfintilor, Si acum... al Praznicului. Dupa Obisnuitele Catisme punem Sedelnele Praznicului, apoi Citirea din Talcuirea Evangheliei Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Iisus Hristos si Psalmul 50. Punem primul Canon al Praznicului, cu Irmosul, pe sase, Irmoasele se pun de cate doua ori, iar Troparele se pun pe patru, apoi al doilea Canon al Praznicului, pe patru si apoi Canonul Sfintilor pe patru. Catavasii punem Irmoasele la primele doua Canoane. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Nascatoarei de Dumnezeu glas 6: Cel ce mai inainte de luceafar... si Icosul lui, apoi Sedealna Sfintilor, Slava...Si acum... a Praznicului si Citire. Dupa Cantarea a sasea, Condacul Sfintilor: De veselie astazi dumnezeiescul David se umple..., Icosul si citim Sinaxarul. La Cantarea a noua nu cantam: Ceea ce esti mai cinstita..., ci cantam Stihurile Marimurilor Praznicului. Apoi Luminanda Sfintilor (de doua ori), Slava...Si acum... a Praznicului. La Laude punem Stihirile Praznicului pe patru, glas 4, insusi glasul, Slava... a Sfintilor glas 8: Sangele si focul si fumegarea de fum..., Si acum... a Praznicului, glas 2: Astazi Hristos in Betleem Se naste din Fecioara... Se pune Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Sfintilor, Slava...Si acum... al Praznicului, Ecteniile si Otpustul. Ceasul 1 si Otpustul cel final. La Ceasuri punem Troparul Praznicului, Slava... al Sfintilor, Si acum... al Nascatoarei Ceasurilor. Dupa Tatal nostru... punem Condacul Nascatoarei de Dumnezeu: Cel ce mai inainte de luceafar... si Condacul Sfintilor, pe care le zicem schimbandu-le.

La Liturghie punem Fericirile din Canoanele Praznicului,de la Cantarea a treia si a patra, si din Canonul Sfintilor, de la Cantarea a sasea, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Praznicului si al Sfintilor, Slava... Condacul Sfintilor, Si acum... al Nascatoarei de Dumnezeu: Cel ce mai inainte de luceafar... Prochimenul glas 3, Cantarea Nascatoarei de Dumnezeu: Mareste suflete al meu pe Domnul..., cu Stihul: Ca a cautat spre smerenia roabei Sale..., apoi alt Prochimen, glas 4: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai..., cu Stihul: Intru adunari binecuvantati pe Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Evrei: Fratilor, cel ce se sfinteste si cei ce se sfintesc..., apoi alt Apostol al Sfintilor, din Cartea catre Galateni: Fratilor, va spun voua Evanghelia cea binevestita de mine..., Aliluia a Nascatoarei de Dumnezeu glas 8: Scoala-te Doamne intru odihna Ta..., cu Stihul: Adu-ti aminte,Doamne, de David... Se pune o Evanghelie a Nascatoarei de Dumnezeu si alta a Sfintilor, de la Matei: Iar dupa ce s-au dus magii..., apoi Priceasna: Izbavire a trimis Domnul poporului sau..., alta Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

SAMBATA DUPA NASTEREA DOMNULUI HRISTOS.

La Liturghie punem Prochimenul glas 4: Pomeni-voi numele Tau intru tot neamul si neamul..., cu Stihul: Asculta fiica si vezi... Apostolul din Cartea cea catre Timotei: Fiule Timotei, urmeaza dreptatea.., apoi Apostolul cel de rand. Aliluia glas 8: Scoala-te Doamne intru odihna Ta... Evanghelia cea de la Matei: In vremea aceea mergea dupa Iisus popor mult..., apoi Evanghelia cea de rand. Priceasna: Paharul mantuirii voi lua...

DUMINICA DUPA NASTEREA DOMNULUI HRISTOS SAVARSIM POMENIREA SFINTILOR SI DREPTILOR IOSIF LOGODNICUL MARIEI SI DAVID IMPARATUL SI A LUI IACOB RUDA DOMNULUI

Se cuvine sa stim: ca de se va intampla Duminica dupa Nasterea Domnului Hristos in zilele a douazeci si sasea, a douazeci si saptea, a douazeci si opta, a douazeci si noua si a treizecea, cantam Slujba in felul urmator:

Sambata seara la Vecernia cea mica punem Stihirile Invierii si ale Nascatoarei de Dumnezeu din Octoih.

La Vecernia cea mare dupa obisnuita Catisma, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Invierii, patru ale Praznicului si trei ale Sfintilor glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti...; Pe parintele lui Dumnezeu toti sa-l laudam..., apoi Slava... glas 6: Pomenirea lui David binecredinciosului imparat si prooroc o savarsim..., Si acum... a Nascatoarei glasului. Vohodul si Prochimenul zilei. La Litie punem Stihirile Praznicului, cele cantate in ziua Praznicului, Slava...Si acum... a Praznicului. La Stihoavna punem Stihirile Invierii (dupa Alfavita), Slava... glas 6: Pomenirea arhiereilor si stapanirea imparatilor..., Si acum... a Praznicului. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... la Binecuvantarea painilor punem Troparul Praznicului: Nasterea Ta Hristoase Dumnezeu nostru..., (de doua ori) si al Sfintilor glas 2: Binevesteste Iosife lui David dumnezeiescului Parinte minunile... Apoi Citirea, iar unde nu se face Priveghere de toata noaptea, dupa Tatal nostru...punem Troparul Sfintilor Slava...Si acum... al Praznicului si Otpustul.

La Pavecernita, dupa: Cuvine-se sa te fericim... si: Sfinte Dumnezeule... zicem Condacul Sfintilor, Slava...Si acum... al Praznicului.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Invierii, (de doua ori), Slava... al Sfintilor, Si acum... al Praznicului. Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Invierii, cu Stihira Nascatoarei lor si Citire din Talcuirea Evangheliei lui Matei, a Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Hristos. Dupa: Fericiti cei fara prihana... punem Troparele Invierii: Soborul ingeresc..., Ipacoiul glasului si apoi Citirea din Talcuirea Evangheliei Duminicii celei de rand. Antifoanele si Prochimenul glasului, apoi Toata suflarea..., Evanghelia Invierii si apoi Invierea lui Hristos vazand... Dupa Psalmul 50 punem Stihira Invierii. Canonul Invierii il punem cu Irmosul, pe patru si apoi Canonul Nascatoarei de Dumnezeu, pe doi, al Praznicului, pe patru si al Parintilor lui Dumnezeu, pe patru. Iar de este in ziua a douazeci si sasea, cantam Canonul Invierii cu Irmosul, pe patru, apoi amandoua Canoanele Praznicului le punem pe sase si al Parintilor lui Dumnezeu, pe patru. Catavasiile Praznicului: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia punem Condacul si Icosul Praznicului, apoi Sedealna Sfintilor, Slava...Si acum... a Praznicului si Citire. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfintilor glas 3, Podobia:Fecioara astazi...; De veselie astazi Dumnezeiescul David se umple..., apoi Icosul si citim Sinaxarul. La Cantarea a noua cantam: Ceea ce esti mai cinstita..., apoi Luminanda Invierii, Slava... a Sfintilor, Si acum... a Praznicului. La Laude punem patru Stihiri ale Invierii si patru ale Praznicului, insusi glasul: Veseliti-va dreptilor..., cu Stihurile lor, Slava... a Sfintilor glas 8: Sangele si focul si fumegarea de fum..., Si acum...: Preabinecuvantata esti... Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem numai Troparul Invierii. Apoi Ecteniile si Otpustul. Se face iesirea in pridvor, cantandu-se Slava...Si acum... Stihira Evangheliei, apoi Ceasul 1 si Otpustul cel final. La Ceasuri punem Troparul Invierii, Slava... al Praznicului, Si acum... al Nascatoarei Ceasurilor. Asa zicem Troparele, al Sfintilor si al Praznicului, schimbandu-le. Dupa Tatal nostru...punem Condacul Praznicului si al Sfintilor, pe care le zicem schimbandu-le.

La Liturghie punem Fericirile glasului, pe patru, apoi ale Praznicului, de la Cantarea cea de rand, tot pe patru si ale Sfintilor, de la Cantarea a sasea, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Invierii, apoi al Praznicului si al Sfintilor, Slava... Condacul Sfintilor, Si acum... al Praznicului. Prochimenul glasului si apoi al Sfintilor glas 4: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai... cu Stihul: Intru adunari binecuvantati pe Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, va spun voua Evanghelia cea binevestita de mine..., Aliluia glas 4: Adu-ti aminte Doamne de David... Evanghelia de la Matei: Iar dupa ce s-au dus magii..., apoi Evanghelia Duminicii celei de rand. Priceasna: Laudati pe Domnul... si cealalta Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

ARATARE DESPRE CUM SE PUNE APOSTOLUL SI EVANGHELIA IN SAMBATA SI DUMINICA CEA DUPA NASTEREA DOMNULUI HRISTOS CA SI IN DUMINICA CEA DINAINTEA ARATARII DOMNULUI, ADICA A BOTEZULUI DOMNULUI

Se cuvine sa stim: ca de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Duminica atunci intre Nasterea Domnului Hristos si Aratarea lui Dumnezeu este numai o Sambata si o Duminica, si cantam Duminica cea dupa Nasterea Domnului Hristos, a doua zi de Praznic, al Praznicului Nasterii Domnului Iisus Hristos adica Luni, in ziua a douazeci si sasea a lunii Decembrie, dupa cum s-a aratat in ziua de Luni, adica a doua zi de Praznic.

La Liturghie citim Apostolul si Evanghelia Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Hristos, iar Apostolul Sambetei celei dupa Nasterea Domnului Hristos si Evanghelia le citim Sambata, dupa Nasterea Domnului Hristos, adica la Odovania Praznicului. Apoi punem Apostolul Sambetei celei dinaintea Aratarii Domnului, Prochimenul, Aliluia si Priceasna Praznicului. Iar in prima zi a lunii Ianuarie punem Prochimenul,Apostolul si Evanghelia ale Duminicii celei dinaintea Aratarii Domnului, dupa cum se arata in capitolul acesta, care este de rand.

Iar de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Luni atunci intre Nasterea Domnului Hristos si Aratarea lui Dumnezeu este o Sambata si o Duminica. Si Sambata dupa Nasterea Domnului Hristos este in ziua a treizecea a lunii Decembrie.

La Liturghie punem Prochimenul, Aliluia si Priceasna ale Sambetei celei dupa Nasterea Domnului Hristos. Apoi Apostolul si Evanghelia Sambetei celei dinaintea Aratarii lui Dumnezeu si a Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Hristos le citim la Liturghie, la Odovania Praznicului Nasterii Domnului Hristos, la care punem Apostolul si Evanghelia dupa cum s-a aratat la rand. Iar Duminica care este mai inainte de Aratarea lui Dumnezeu punem Prochimenul, Apostolul, Aliluia si Evanghelia,ale zilei celei dintai a lunii Ianuarie, dupa cum se arata la rand, cand se intampla Sarbatoarea Taierii Imprejur si Pomenirea Marelui Vasile Duminica.

Iar daca se va intampla Nasterea Domnului Hristos Marti, atunci intre Nasterea Domnului Hristos si Botezul Domnului avem doua Sambete si o Duminica. Atunci Sambata cea dupa Nasterea Domnului Hristos este in ziua a douazeci si noua a lunii Decembrie.

La Liturghie punem Prochimenul, Apostolul, Aliluia, Evanghelia si Priceasna mai intai ale Sambetei celei dupa Nasterea Domnului Hristos si apoi ale Pruncilor, iar Slujba Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Hristos o cantam in ziua a treizecea a lunii Decembrie, dupa cum s-a aratat mai sus. Iar Duminica, care este mai inainte de Aratarea lui Dumnezeu punem Evanghelia Utreniei, si la Liturghie punem Prochimenul, Apostolul, Aliluia si Evanghelia mai intai ale Duminicii celei mai inainte de Aratarea lui Dumnezeu, din ziua intai a lunii Ianuarie, apoi punem Evanghelia Taierii Imprejur si a Marelui Vasile. Priceasna: Laudati pe Domnul... si alta Priceasna: Intru pomenire vesnica...

Iar de se va intampla Nasterea Domnului Hristos Miercuri sau Joi sau Vineri atunci intre Nasterea Domnului Hristos si Aratarea lui Dumnezeu sunt doua Sambete si doua Duminici. Si in Sambata si Duminica cea dintai se citesc Apostolul si Evanghelia Sambetei si ale Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Hristos, iar in cea de-a doua Sambata si in cea de-a doua Duminica se citesc Apostolul si Evanghelia Sambetei si Duminicii celor mai inainte de Aratarea lui Dumnezeu.

Iar daca se va intampla Nasterea Domnului Hristos Sambata atunci intre Nasterea Domnului Hristos si Aratarea lui Dumnezeu sunt doua Duminici si o Sambata. In Duminica care este a doua zi dupa Nasterea Domnului Hristos cantam Slujba Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Hristos, dupa cum s-a aratat mai sus, iar Odovania Praznicului Nasterii Domnului Hristos se face Vineri si cantam Slujba Odovaniei Praznicului Nasterii Domnului Hristos, dupa cum s-a aratat mai sus.

La Liturghie punem Prochimenul, Aliluia si Priceasna Praznicului, iar Apostolul si Evanghelia le punem ale Sambetei celei dupa Nasterea Domnului Hristos ...

27) IN ZIUA A DOUAZECI SI SAPTEA POMENIREA SFANTULUI ARHIDIACON STEFAN SI A CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU TEODOR MARTURISITORUL, INSEMNATUL SI FRATELE LUI TEOFAN, FACATORUL DE MINUNI

Seara la Vecernie, dupa Psalmul cel de inceput cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., prima Slava... Apoi, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Sfantului Stefan glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., apoi trei ale Cuviosului acelasi glas si aceeasi Podobie, Slava... a Sfantului Stefan glas 2: Imparatului si stapanului.., Si acum... a Praznicului acelasi glas: Mare si preaslavita minune... Apoi Vohodul, Prochimenul zilei si trei Citiri, prima din Cartea Soborniceasca a Sfantului Apostol Petru: Petru Apostolul Domnului Iisus Hristos..., a doua tot din prima Carte Soborniceasca a Sfantului Petru: Iubitilor, Hristos a patimit pentru noi... si a treia de la Intelepciunea lui Solomon: Dreptul de va ajunge sa se savarseasca... La Litie punem Stihirile Sfantului glas 2: Pe intaiul Mucenic..., alta Stihira, glas 4: Stefane, slavite..., apoi alta Stihira, acelasi glas: Stefan buna incepatura a Mucenicilor..., Slava... glas 1: Cununa Muceniceasca..., Si acum... a Praznicului. La Stihoavna punem Stihirile Praznicului glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti..., cu Stihurile ei, apoi Slava... a Sfantului glas 6: Intai intre Mucenici te-ai aratat..., Si acum... a Praznicului, acelasi glas: Dantuiesc toti ingerii in ceruri... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfantului Stefan glas 4: Cu nevointa buna te-ai nevoit..., Slava... al Cuviosului glas 8: Al dreptei credinte indreptatoruule..., Si acum... al Nascatoarei Praznicului: Nasterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru... si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (o data), apoi Troparul Sfantului (o data), Slava... al Cuviosului, Si acum... al Praznicului. Obisnuitele Catisme, apoi Sedelnele Praznicului, Citirea si Polieleul, cu Stihirile Marimurilor Sfantului. Dupa Polieleu punem Sedealna Sfantului glas 1, Podobia: Mormantul Tau...; Apostole al lui Hristos cel intai intre diaconi..., (de doua ori), (aceasta Podobie este scrisa dupa Cantarea a treia), apoi Slava...Si acum... a Praznicului. Dupa aceea se pune primul Antifon glas 4, Prochimenul glas 4: In tot pamantul a iesit vestirea lor si la marginea lumii cuvintele lor..., cu Stihul: Cerurile vestesc slava lui Dumnezeu... Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul Ucenicilor sai: Paziti-va de oameni..., Psalmul 50 si Slava... glas 2: Pentru rugaciunile Sfantului Intaiului Mucenic si Arhidiacon Stefan Milostive, curateste multimile greselilor noastre, Si acum... Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu... Apoi Miluieste-ma Dumnezeule... si Stihira glas 6: Intai intre Mucenici si intre Diaconi te-ai aratat... Apoi: Mantuieste Dumnezeule poporul Tau... Punem Canonul Praznicului cel dintai, cu Irmosul, pe sase si apoi al Sfantului Stefan, pe patru glas 5 si al Cuviosului, pe patru, glas 4. Dupa Cantarea a treia punem Condacul si Icosul Praznicului, apoi Sedealna Apostolului glas 4, Podobia: Spaimantatu-s-a Iosif..., Slava... a Cuviosului glas 3, Si acum... a Praznicului acelasi glas, Podobia: De frumusetea fecioriei tale... Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Sfantului Stefan glas 3, Podobia: Fecioara astazi...; Ieri Stapanul cu trupul la noi a venit..., apoi Icosul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfantului, Slava...Si acum... a Praznicului. La Laude punem Stihirile pe sase, trei Stihiri ale Praznicului, glas 1, Podobia: Prea laudatilor Mucenici..., cele de la Stihoavna, si trei ale Sfantului cele Samoglasnice, glas 1, apoi Slava... a Sfantului glas 5: Intaiule Mucenic si Apostole si intaiule Diacone..., Si acum... a Praznicului, acelasi glas: Necuprinsa este taina care se savarseste astazi... Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Apostolului, Slava... al Cuviosului, Si acum... al Praznicului, apoi Ecteniile si Otpustul.

La Liturghie punem Fericirile Praznicului,de la Cantarea intai, pe patru si apoi ale Sfantului, de la Cantarea a doua, tot pe patru. Prochimenul Praznicului care se pune pana la Odovania Praznicului, apoi Prochimenul Apostolului glas 8: In tot pamantul a iesit vestirea lor..., cu Stihul: Cerurile vestesc slava lui Dumnezeu... Apostolul de la Fapte: Stefan fiind plin de credinta si de putere..., Aliluia glas 1: Marturisi-vor cerurile minunile Tale Doamne... Evanghelia de la Matei: Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om oarecare era stapanitor de case... Apoi Priceasna Praznicului, care se pune pana la Odovanie si Priceasna Apostolului: In tot pamantul...

28) IN ZIUA A DOUAZECI SI OPTA POMENIREA SFINTILOR CELOR DOUAZECI DE MII DE MUCENICI CE AU FOST ARSI IN NICOMIDIA

Seara La Vecernie dupa obisnuita Catisma, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Praznicului glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor... si trei ale Mucenicilor glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., Slava...Si acum... a Praznicului glas 4: Veseleste-te Ierusalime... La Stihoavna punem Stihirile Praznicului, glas 2, Podobia: Casa Efratului... cu Stihurile ei, Slava...Si acum... a Praznicului glas 1: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu in Betleem auzi astazi... Dupa Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor glas 2: Purtatorii de chinuri ai Domnului, fericit este pamantul..., Slava...Si acum... a Praznicului, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de doua ori), Slava... al Sfintilor, Si acum... al Praznicului . Dupa obisnuitele Catisme punem Sedelnele Praznicului, Psalmul 50 si cele doua Canoane ale Praznicului, cu Irmosul, pe opt si un Canon al Mucenicilor, cu Canonul pe patru, glas 1. Dupa Cantarea a treia punem Condacul Sfintilor glas 2, Podobia: Pe propovaduitorii cei tari...; Cu suflet tare pentru Sfanta credinta... Apoi Sedealna glas 1, Podobia: Mormantul Tau..., Slava...Si acum... a Praznicului acelasi glas si aceeasi Podobie. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul si Icosul Praznicului. Iar dupa Cantarea a noua punem Luminanda Praznicului (de doua ori). La Stihoavna punem Stihirile Praznicului glas 6, Podobia: Ingerestile puteri..., Slava...Si acum... a Praznicului glas 1: Cerul si pamantul astazi dupa proorocie sa se veseleasca..., apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintilor, Slava...Si acum... al Praznicului, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile Praznicului de la Cantarea a patra si a cincea pe sase, Prochimenul glas 5: Tu Doamne ne vei pazi si ne vei apara de neamul acesta in veac..., cu Stihul: Mantuieste-ma Doamne ca a lipsit cel Cuvios... Apostolul din Cartea cea catre Romani: Fratilor, neputinta legii vechi..., Aliluia glas 4: Strigati Domnului tot pamantul... Apoi Evanghelia de la Luca: Zis-a Domnul Ucenicilor Sai: iata dau voua stapanire... Priceasna: Bucurati-va dreptii...

29) IN ZIUA A DOUAZECI SI NOUA POMENIREA SFINTILOR CELOR PATRUZECI DE MII DE PRUNCI CARE PENTRU HRISTOS AU FOST UCISI DE IROD IN BETLEEMUL IUDEII SI A CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU MARCEL EGUMENUL MANASTIRII CELOR NEADORMITI

Seara la Vecernie, dupa Psalmul cel de inceput si dupa obisnuita Catisma, la: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Pruncilor glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., si trei ale Cuviosului, glas 4, aceeasi Podobie, Slava... a Pruncilor glas 8: Irod cel prea fara de lege vazand steaua..., Si acum... a Praznicului, acelasi glas: Preaslavita taina se savarseste astazi... La Stihoavna punem Stihirile Praznicului glas 6, Podobia: A treia zi ai inviat..., Slava... a Pruncilor glas 8: Iisus nascandu-Se in Betleemul Iudeii...,Si acum... a Praznicului acelasi glas: Doamne, venit-ai in Betleem..., Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Pruncilor, glas 1: Pentru durerile Sfintilor Tai Doamne..., Slava... al Cuviosului glas 8: Intru tine Parinte s-a mantuit Cel dupa chip..., Si acum... al Praznicului, Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (o data) si apoi Troparul Pruncilor (o data), Slava... al Cuviosului si apoi al Praznicului. Apoi obisnuitele Catisme, Sedelnele Praznicului si Psalmul 50. Punem cel dintai Canon al Praznicului, cu Irmosul, pe sase, apoi Canonul Pruncilor, pe patru, glas 4 si Canonul Cuviosului, pe patru, glas 6. Dupa Cantarea a treia punem Condacul si Icosul Praznicului si Sedealna Pruncilor glas 4, Podobia: Aratatu-Te-ai astazi..., Slava... a Cuviosului acelasi glas, Podobia: Degrab ne intampina pe noi.., Si acum... a Praznicului, Podobia: Spaimantatu-s-a Iosif... Dupa Cantarea a sasea punem Condacul Pruncilor glas 4, Podobia:Aratatu-Te-ai astazi... Steaua pe magi a trimis catre Cel ce S-a nascut... si Icosul. Dupa Cantarea a noua, Luminanda Pruncilor, Slava... a Cuviosului, Si acum...a Praznicului. La Laude punem Stihirile Pruncilor pe patru, glas 8, Podobia: O, preaslavita minune..., Slava... glas 8: Irod cel prea fara de lege vazand steaua..., Si acum... a Praznicului acelasi glas: La Betleem a alergat... La Stihoavna punem Stihirile Sfintilor Prunci glas 1, cele Samoglasnice: La nasterea ta cea preacurata..., cu Stihul: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai...,Stihul al doilea: Sfintilor care sunt pe pamantul Lui..., Slava... a Cuviosului glas 5: Cuvioase Parinte nu ai dat somn ochilor tai..., Si acum... a Praznicului acelasi glas: Marii imparati ai persilor... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., iar dupa Sfinte Dumnezeule... si Tatal nostru... punem Troparul Pruncilor, Slava... al Cuviosului, Si acum... al Praznicului, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile Praznicului, de la Cantarea a saptea, pe patru si ale Pruncilor, de la Cantarea a sasea, pe patru. Prochimenul glas 6: Laudati prunci pe Domnul..., cu Stihul: Cela ce face a locui cea stearpa in casa..., Apostolul din Cartea cea catre Corinteni: Fratilor, Hristos pentru toti a murit..., Aliluia glas 5: Varsat-au sangele ca apa imprejurul Ierusalimului... Evanghelia de la Matei: Iar dupa ce s-au dus magii..., apoi Priceasna: Bucurati-va dreptilor intru Domnul...

30) IN ZIUA A TREIZECEA POMENIREA SFINTEI MUCENITE ANISIA SI A CUVIOSULUI ZOTIC PREOTUL SI HRANITORUL DE SARACI

In aceasta zi se canta si Slujba Sfintei Melania.

INSEMNARE: pana in ziua a treizeci si una a lunii Decembrie se Odovaieste Praznicul Nasterii Domnului Hristos.

Seara la Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Sfintei Anisia glas 4, Podobia: Ca pe un viteaz..., si trei ale Sfintei Melania , acelasi glas, Podobia: Cel ce esti chemat de sus.., Slava...Si acum... a Praznicului glas 4: Sa se bucure cerurile si sa se veseleasca pamantul... La Stihoavna punem Stihirile Praznicului glas 5, Podobia: Bucura-te, camara pustnicilor..., Slava...Si acum... a Praznicului acelasi glas si aceeasi Podobie; Vazand cea cu totul fara de prihana... Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei glas 4: Mieluseaua Ta Hristoase..., Slava... Troparul Sfintei Melania, glas 8: Intru tine maica cu osardie s-a pazit Cel dupa chip..., Si acum... al Praznicului: Nasterea Ta Hristoase,Dumnezeul nostru..., Ecteniile si Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (o data) si Troparul Mucenitei (o data), Slava... a Cuvioasei, Si acum... a Praznicului. Obisnuitele Catisme, Sedelnele Praznicului si Psalmul 50. Punem al doilea Canon al Praznicului, cu Irmosul, pe sase, apoi al Sfintei Anisia, pe patru, glas 4 si al Sfintei Melania, pe patru, acelasi glas. Dupa Cantarea a treia punem Sedealna Sfintei Anisia glas 4, Podobia: Cel ce Te-ai inaltat..., Slava... a Cuvioasei acelasi glas, Podobia: Degrab ne-ntampina..., Si acum... a Praznicului acelasi glas, Podobia: Spaimantatu-s-a Iosif... Dupa Cantarea a sasea punem Condacul si Icosul Praznicului, apoi Sinaxarul. Dupa Cantarea a noua punem Luminanda Sfintei Anisia, Slava... a Cuvioasei Melania, Si acum... a Praznicului. La Stihoavna punem Stihirile Praznicului glas 6, Podobia: Ingerestile puteri..., Slava...Si acum... acelasi glas: Soare Fiule, cum Te voi acoperi cu scutece... Apoi Bine este a ne marturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Sfintei Anisia, Slava... a Cuvioasei, Si acum... a Praznicului, Ecteniile si Otpustul. Ceasurile se fac dupa randuiala obisnuita.

La Liturghie punem Fericirile Praznicului, de la Cantarea a opta, pe sase si celelalte ale Liturghiei dupa randuiala obisnuita. Iar Slujba Cuviosului Zotic se canta la Pavecernita.

31) ZIUA A TREIZECI SI UNA POMENIREA PREACUVIOASEI MAICII NOASTRE MELANIA ROMANA

Slujba ei s-a scris mai inainte in ziua a treizecea, pentru ca in ziua a trezeci si una se Odovaieste Praznicul Nasterii Domnului Hristos si se canta toata Slujba Praznicului.

Seara la Vecernie, dupa obisnuitul Psalm de seara si dupa obisnuita Catisma, la: Doamne strigat-am... cantam Stihirile pe sase, cele cantate in chiar ziua Praznicului, Slava...Si acum... glas 2, insusi glasul: Imparatul August singur stapanind... Nu punem Prochimenul zilei si nu citim nici Paremii, ci punem Rugaciunea: Invredniceste-ne Doamne... si Ectenia: Sa plinim rugaciunea noastra cea de seara... La Stihoavna punem Stihirile Praznicului, cu Stihurile lor, Slava...Si acum... a Praznicului. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Praznicului (o data), apoi Ectenia: Miluieste-ne pe noi Dumnezeule... si Otpustul. La Otpust preotul va pomeni si numele Sfintei. Iar a doua zi cantam Miezonoptica din Octoih, cu Catisma si cu Troparele cele obisnuite, spunand si Rugaciunea pentru cei adormiti: Pomeneste pe cei ce intru nadejdea Invierii... apoi Otpustul.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Praznicului (de trei ori) si obisnuitele Catisme, Sedelnele Praznicului, Citirea si Psalmul 50. Punem primul Canon cu Irmosul, pe opt si al doilea cu Irmosul, pe sase, Irmoasele amandurora Canoanelor cantandu-se de cate doua ori. Catavasii cantam Irmoasele celor doua Canoane cantand impreuna amandoua stranele. Dupa Cantarea a treia punem Ipacoiul Praznicului. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul si Icosul Praznicului. La Cantarea a noua nu cantam: Ceea ce esti mai cinstita... ci cantam Stihirile Marimurilor Praznicului, dupa cum s-a aratat in ziua Praznicului. Apoi Luminanda Praznicului, (de trei ori). La Laude punem Stihirile Praznicului pe patru, Slava... glas 6: Cand in vremea venirii Tale pe pamant..., Si acum... glas 2: Astazi Hristos in Betleem Se naste din Fecioara... Urmeaza Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... si celelalte punem Troparul Praznicului (o data), Ecteniile si Otpustul si Ceasul 1. La Ceasuri zicem Troparul si Condacul Praznicului.

La Liturghie punem Fericirile Praznicului din amandoua Canoanele, de la Cantarea a noua, pe opt, iar Antifoanele Praznicului nu le zicem. Dupa Vohod punem Troparul Praznicului, Slava...Si acum... Condacul Praznicului. Apoi Sfinte Dumnezeule... Prochimenul, Aliluia, Apostolul si Evanghelia zilei. Priceasna Praznicului.

DACA SE VA INTAMPLA ODOVANIA NASTERII DOMNULUI HRISTOS DUMINICA:

Seara la Vecernia cea mica punem Stihirile Invierii si ale Nascatoarei de Dumnezeu din Octoih. Dupa Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru... punem Troparul Invierii, Slava... al Sfintilor, Si acum... al Praznicului, Ectenia cea mica si Otpustul.

La Vecernia cea mare dupa Psalmul cel de seara: Binecuvanteaza suflete al meu pe Domnul..., cantam: Fericit este barbatul care se teme de Domnul..., toata Catisma. La: Doamne strigat-am... punem trei Stihiri ale Invierii, patru ale Praznicului glas 2: Veniti sa ne bucuram Domnului... si trei ale Sfintilor glas 1, Podobia: Ceea ce esti bucuria cetelor ceresti...; Pe parintele Domnului toti sa-l laudam..., Slava... a Sfintilor glas 6: Pomenirea savarsim..., Si acum... a Praznicului glas 2: Imparatul August singur stapanind... Apoi Vohodul si Prochimenul zilei. La Litie punem Stihirile Praznicului, Slava... glas 5: Marii imparati ai Persiei..., Si acum... glas 6: Dantuiesc ingerii in ceruri... La Stihoavna punem Stihirile Invierii, Slava... a Sfintilor glas 6: Pomenirea Arhiereilor si stapanirea imparatilor..., Si acum... a Praznicului. Apoi Acum slobozeste..., Sfinte Dumnezeule... si dupa Tatal nostru..., la Binecuvantarea painilor punem Troparul: Nascatoare de Dumnezeu Fecioara..., (de doua ori) si Troparul Sfintilor, (o data): Binevesteste, Iosife... Apoi Fie numele Domnului binecuvantat.... (de trei ori) si Psalmul 33 si Citire din Faptele Apostolilor.

La Utrenie, dupa cei sase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... punem Troparul Invierii, (de doua ori), Slava... al Sfintilor, Si acum... al Praznicului. Dupa Catisme punem Sedelnele Invierii cu Stihira Nascatoarei lor si Citire din Talcuirea Evangheliei Duminicii celei dupa Nasterea Domnului Hristos, iar dupa aceea zicem: Fericiti cei fara prihana..., si Troparele: Soborul ingeresc... Apoi Ipacoiul glasului si Citirea Praznicului. Antifoanele si Prochimenul glasului de rand, apoi Toata suflarea... si Evanghelia Invierii, Invierea lui Hristos vazand... si Psalmul 50, cu Stihira Invierii. Punem Canonul Invierii, cu Irmosul, pe patru, al Sfintilor, pe patru si punem amandoua Canoanele Praznicului, pe sase. Punem Catavasiile Praznicului, cantand Irmosul, primului Canon: Hristos se naste, slaviti-L... Dupa Cantarea a treia punem Condacul, Icosul si Sedealna Sfintilor, Slava...Si acum... a Praznicului si Citirea. Dupa Cantarea a sasea punem Condacul si Icosul Praznicului. La Cantarea a noua cantam: Ceea ce esti mai cinstita..., apoi Luminanda Invierii, Slava... a Sfintilor, Si acum... a Praznicului. La Laude punem Stihirile Invierii pe patru si Stihirile Samoglasnicele ale Praznicului, pe patru, glas 4, cu Stihurile lor, Slava... a Sfintilor glas 8: Sangele si focul si fumegarea de fum..., Si acum...: Preabinecuvantata esti... Punem Doxologia cea mare, iar dupa Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Invierii (o data), apoi Ecteniile si Otpustul. Se face obisnuita iesire in pridvor si cantam Slava...Si acum... Stihira Invierii si citim Invatatura Sfantului Teodor Studitul, dupa care urmeaza Ceasul 1, la care punem Troparul Invierii, Slava... al Praznicului Si acum... al Nascatoarei Ceasurilor. La Ceasul 3 punem Troparul Invierii, Slava... al Sfintilor, Si acum... al Nascatoarei Ceasurilor. Condacele Praznicului si ale Sfintilor le zicem schimbandu-le.

La Liturghie punem Fericirile glasului pe patru, apoi ale Praznicului, de la Cantarea a noua, din amandoua Canoanele, pe patru si ale Sfintilor de la Cantarea a sasea, pe patru. Dupa Vohod punem Troparul Invierii, apoi al Praznicului si Troparul Sfintilor, Slava... Condacul Sfintilor, Si acum... al Praznicului. Prochimenul Praznicului si al Sfintilor: Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai..., cu Stihul: Intru adunari binecuvantati pe Dumnezeu... Apostolul din Cartea cea catre Galateni: Fratilor, va spun voua Evanghelia cea binevestita de mine..., Aliluia al Praznicului, glas 1. Evanghelia de la Matei: Iar dupa ce s-au dus magii..., Priceasna: Laudati pe Domnul... apoi alta Priceasna a Praznicului.

Iar daca se va intampla dupa Praznic sau Odovania Praznicului Nasterii Domnului Hristos Sambata, atunci: Vineri seara, la: Doamne strigat-am... punem Slava...Si acum... a Praznicului, iar Stihira Nascatoarei glasului de rand, adica Dogmatica Octoihului nu o cantam.