In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele:
Condacul 1:
Între Sfintii Părinti ai fost biruitor, cel ce în această lume decăzută spre părinteasca îmbrătisare a cuviosilor celor din vechime ne călăuzesti, ca o punte peste adâncul necredintei. O, fratilor, nu plângeti, ci vă veseliti, căci avem un neclintit îndrumător: Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Icosul 1:
Ca înger în trup ai crescut din fragedă pruncie, pururea pe buze psalmi având si a inimii bătaie dumnezeiască slujbă. Pentru tinereasca ta neîntinare mărire aducându-I lui Dumnezeu, aceste laude îti cântăm:
Bucură-te, a îngerilor si a Sfintilor uimire;
Bucură-te, căci multi au fost chemati, tu însă ai fost ales;
Bucură-te, cel ce ai semănat cu lacrimi, pentru a secera cu bucurie;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit curătia si tăcerea;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 2:
Căutând să cunosti ceea ce întrece cunostinta, încă din tineretile tale ai dorit să primesti tunderea cea călugărească. Atât de fierbinte ti-era dorul după Dumnezeu, încât toti cei ce te priveau ori auzeau de tine erau uimiti de râvna si de iubirea ta de liniste, si toti Îl măreau pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul 2:
În tinerete ai primit pregătire în cetatea Kievului si ai fost învătat despre lucrurile acestei lumi, despre dumnezeii cei păgâni si filozofi, însă dorind cunoasterea celeilalte lumi, ai lepădat toate învătăturile, cu năzuinta de a intra la îngereasca scoală a călugăriei. Din pricina aceasta îti cântăm tie:
Bucură-te, că din neamul tău ca un ales te-ai înăltat;
Bucură-te, că numai stiinta lui Dumnezeu ai voit să o înveti;
Bucură-te, cel ce ai dorit să devii monah, dându-ti seama de nestiinta ceasului mortii;
Bucură-te, care nu ai dorit doar întelepciunea limbii;
Bucură-te, cel ce de dragul Adevărului ai pătimit;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 3:
Cu râvnă arzătoare te-ai aplecat asupra Sfintelor cărti ale Părintilor, udând si răsădind cu grijă fiecare cuvânt în caldul pământ al inimii tale. Părăsindu-i pe toti cei dragi si lumea, îndelungată viată de perelinări ai început, căutând un învătător duhovnicesc. Cu lacrimi stropindu-ti calea, pururea Îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3:
Vărsând lacrimi ca mirul cel de mult pret si rugându-te cu inimă înfrântă, nestiind încotro să purcezi, ti s-a aprins în suflet dorul de perelinare si astfel ai plecat din cetatea Kievului, călătorind cu duhul întristat ca un biet străin si căutându-ti patria cea cerească. De la Domnul ai primit smerita cugetare si dreapta socoteală, asa că-ti strigăm tie acestea:
Bucură-te, pelerin al râvnei si răbdării;
Bucură-te, cel care cu lacrimi amare ai adăpat sământa dragostei lui Dumnezeu;
Bucură-te, dârz si neclintit iubitor al adevărului;
Bucură-te, că numai în ceruri ti-ai sfârsit amarnica ta călătorie;
Bucură-te, pelerin de filocalică întelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 4:
În lung si în lat ai căutat prin mânăstiri un părinte duhovnicesc si un bătrân care să se necăjească cu tine si să-ti deschidă cu drag cealaltă lume, însă nici unul n-ai aflat. Luptând împotriva furtunii cugetelor de îndoială, călătoria pământească ti-ai continuat-o, pururea strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4:
Plângând fără de mângâiere, maica ta s-a pogorât întru adâncă supărare la dorinta ta de a muri monahiceste acestei lumi, însă tu n-ai pregetat a urma Părintilor de demult pe calea cea strâmtă către ceruri, apoi, precum ai deschide o carte, ochii inimii ei de lumea Sfintilor Părinti au fost deschisi, călăuzind-o si pe dânsa către viata cea călugărească. Asadar, acum aceste laude îti cântăm:
Bucură-te, cel pe care nici un lant al lumii acesteia nu te-a încătusat;
Bucură-te, cel ce maica ti-ai slobozit-o din grozăvia acestei lumi;
Bucură-te, cel care pământul cel rece al Rusiei cu ale tale fierbinti rugăciuni l-ai încălzit;
Bucură-te, cel ce în cuptor ai fost încercat si te-ai arătat a fi lămurit;
Bucură-te, vas de neîncetată rugăciune;
Bucură-te, apărător al căilor Părintilor celor din vechime;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 5:
În curătie iubindu-L pe Dumnezeu din tineretile tale, o, minunate Paisie, împreună cu prietenii tăi ai făcut un neclintit jurământ: ca niciodată să nu sălăsluiesti în mânăstiri în care-i slavă, tihnă si trupească înlesnire, ci sărăcia lui Hristos s-o urmezi. Ai scuturat astfel toată apăsarea pământească si cu dumnezeiască dragoste bătând puternici, pe aripi de post si rugăciune spre Soarele dreptătii te-ai înăltat, strigând: Aliluia!
Icosul 5:
Al sufletului ochi fiindu-ti fără ascunzisuri, ca un adevărat ucenic al lui Hristos întreaga fătărnicie ai urât si răstignindu-te lumii, tot binele cel pământesc ai lepădat, spre a păsi pe urmele Stăpânului. Ajuns-ai astfel cuvios al celor cuviosi, călăuzindu-ti ucenicii pe calea ce tu o ai bătătorit. De mână îndreaptă-ne, rugămu-ne, si pe noi, cei orbiti de patimi si ologiti de trândăvie, dar care cu dragoste îti cântăm:
Bucură-te, suflet curat, neîntinat de aluatul fariseilor si al saducheilor;
Bucură-te, israelit adevărat în care nu este viclesug;
Bucură-te, iubitor al chipului călugăresc nemăsluit;
Bucură-te, căci aflat-ai cea ce cu frângere de inimă ai căutat;
Bucură-te, ale cărui comori si inimă au fost cu Dumnezeu în ceruri;
Bucură-te, cel care cu bogate haine de nuntă fiind învesmântat, n-ai avut nevoie de zdrentele murdare ale Mariei în desert;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 6:
Până la Sfântul Munte al Athosului cercetând în singuratică vietuire de lipsuri si chinuri, acolo te-ai sălăsluit. Suferit-ai foame, sete, boală si necaz, însă nicăieri tânjita legătură dintre un fiu si al său duhovnicesc părinte nu era de aflat. Năvălirile patimilor, diavoli si chiar moarte înfruntând, nicicând n-ai încetat a striga: Aliluia!
Icosul 6:
Departe lepădând înselăciunea diavolească si asupra tuturor ispitelor făcându-te biruitor, ai fost cercetat din a lui Dumnezeu făgăduintă de către cel ce întru monahism te-a tuns, de Staretul Vasile, care învătându-te felurite vietuiri călugăresti, a plecat, singur lăsându-te iarăsi. Noi, cei care fii sub mantie îti suntem, tie astfel îti strigăm:
Bucură-te, cel care suferit-ai cu trupul pentru ca să încetezi a mai păcătui;
Bucură-te, mare binefăcător al Muntelui Athos;
Bucură-te, mirarea îngerilor si diavolească rană;
Bucură-te, nevoitor care ai înaintat din putere în putere;
Bucură-te, căci în a ta sărăcie aveai lumea întreagă;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 7:
Pe când duceai viată de osteneală si în Sfântul Munte Athos, dorind a descoperi taina cea din veac ascunsă, ti-a fost trimis de Dumnezeu un împreună-nevoitor. Poruncile lui Dumnezeu truditu-te-ai cu dânsul a le face si într-un suflet fiind, si voile în fata celuilalt tăindu-si-le fiecare, ai dragostei adevărate pentru Dumnezeu mostenitori amândoi v-ati făcut, strigând: Aliluia!
Icosul 7:
Având deplină pace în nevointă, ostenindu-te, arzând cu duhul si în desăvârsită smerenie si dragoste de Dumnezeu înaintând, ai fost cercetat de multi care doreau să fie ucenicii tăi si împotriva vointei tale îngăduitu-i-ai pe toti acesti copii ai tăi care nădăjduiau spre ale tale iubitoare îndrumări (povătuiri), înmultească-ti-se fiii, asa încât împreună să ne socotesti chiar si pe noi, cei care-ti cântăm tie:
Bucură-te, cel ce vrerea proprie o ai tăiat si ai ajuns voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, al traditiei Apostolilor mostenitor;
Bucură-te, înnoitorul vietii de obste;
Bucură-te, cel ce te-ai silit a lua prin străduintă Împărătia Cerurilor;
Bucură-te, cel ce inima îndurerată cu dragoste o ai îmbrătisat;
Bucură-te, cel ce cu smerită cugetare pe toti i-ai povătuit;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 8:
Dobândind o turmă de ucenici care lumea cea desartă a o părăsi si cugetele spre lucrurile cele dumnezeiesti a le îndrepta au dorit, fost-ai ales de către Dumnezeu al fiilor păstor. Căutat-ai o dată un părinte duhovnicesc, acum însă tu esti duhovnicescul părinte care la ceruri ne înalti pe noi, cei ce lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul 8:
Întărind viata cea de obste, din copierea vechilor scrieri ale Părintilor ai făcut tinta de căpătâi a mânăstirii. Pururea căutând un sălas în care să te adâncesti în lumea marilor Sfinti Cuviosi locuitori în pustie, dorit-ai din inimă să pregătesti spre tipărire manuscrise călugăresti, de dragul viitorilor căutători de Dumnezeu si al nostru, care cu pocăintă îti cântăm:
Bucură-te, iubitor părinte al celor alungati si singuri;
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, mult-pătimitorule;
Bucură-te, cel care te-ai jertfit pentru copiii tăi;
Bucură-te, răsăritul cel nou al vietii călugăresti;
Bucură-te, cel ce cu lacrimile tale ai adăpat pomul cel adormit al stăretiei;
Bucură-te, blând mustrător al sufletelor pe care le-ai îndemnat spre portile Raiului;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 9:
Cetele îngeresti în ceruri neîncetat te măresc, căci în cinul călugăresc atât de multi ai adus, încât mânăstirea ta s-a umplut până peste margini. Ai pornit astfel spre pământul Moldovei ca să durezi o cetate monahicească, pururea învătându-ti fiii în rugăciunea inimii si în smerenie. Asa povătuieste-ne pe calea mântuirii si pe noi, cei ce lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!
Icosul 9:
Urmând chinurile lui Hristos si pe urmele cuviosilor celor din vechime păsind, ai fost căpetenie biruitoare în războiul cel duhovnicesc, având rugăciunea ca sabie si scrierile Sfintilor Părinti ca ochi ai sufletului prin care ti s-a dăruit vedere dincolo de această lume. Pentru aceasta îti strigăm:
Bucură-te, cel care ai urmat pasii Sfântului Antonie cel Mare;
Bucură-te, reziditor al vietii chinoviale ca pe vremea Sfântului Pahomie cel Mare;
Bucură-te, cel ce în nord Tebaida Egiptului ai reînviat-o;
Bucură-te, cel în care toată nevointa crestinească s-a cuprins;
Bucură-te, mângâietor al călugărilor necăjiti din vremurile de pe urmă;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 10:
În anii de osteneli, noapte si zi, cu pana de copist ai întocmit scrierea cea duhovnicească ce se cheamă Filocalia. Cum inima ta odihnă a aflat în aceste duhovnicesti învătături de neîncetată rugăciune lăuntrică, tăcere si nevăzut război, si noi pretuim osteneala ta de iubire si lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul 10:
Văzând măretia ostenelilor tale si harul dat tie de către Dumnezeu, inimile ni se fac neputincioase. Cum oare în viata cea fără de sfârsit parte cu tine să avem noi, cei ce poruncile tale am dispretuit? Ai milă de noi, cei năruiti, care cu jale îti strigăm si zicem:
Bucură-te, cel ce pana de copist în cerneala smereniei ai înmuiat-o;
Bucură-te, cel care cuvintele Sfintilor Părinti pe zapisul inimii le-ai înscris;
Bucură-te, cel ce mintea Părintilor ai dobândit;
Bucură-te, cel care cărtile duhovnicesti ca pe holdele de grâu le-ai secerat;
Bucură-te, căci precum o albină strângând nectar, dulcile ziceri ale Părintilor celor din vechime le-ai adunat;
Bucură-te, culegător al “florilor de câmp” de filocalică întelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 11:
Duioase cântări eu, desi nevrednic, tie îti dăruiesc, căci a cui inimă poate să nu-ti cânte lin, cu lacrimi, auzind de a ta Sfântă viată; căci si sufletul când s-a despărtit de trup după o întreagă viată de pasnică amărăciune, n-a încetat a cânta: Aliluia!
Icosul 11:
Cunoscând mai dinainte ziua grabnicei tale plecări către cealaltă lume, ostenelile nevointei tale nu le-ai împutinat, ci sporitu-le-ai din dragoste pentru Dumnezeu. Ai plecat de la noi, unit fiind cu Dumnezeu, o, Sfânt Părinte al nostru si învătător. Noi, ai tăi fii duhovnicesti, orfani rămasi acum, nu încetăm a cânta:
Bucură-te, văzător care mai dinainte zărit-ai când vei pleca spre cealaltă lume;
Bucură-te, căci pentru singurul lucru care trebuie ai vietuit si ai murit;
Bucură-te, că văzându-ti pletele albite de patristică întelepciune, tie ne închinăm;
Bucură-te, cel care cu Dumnezeu te-ai contopit;
Bucură-te, cel ce trimis-ai ucenici să semene mintea Părintilor;
Bucură-te, sământă înfloritoare de străveche întelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 12:
Desi de cuvintele tale cele dulci si de a ta fată luminoasă am fost lipsiti a le privi, ca singură mângâiere în necazuri avem a ta cerească mijlocire si mostenirea ta cea fără de sfârsit ce vine spre a noastră caldă îmbrătisare. Osteneala de dragoste neclintiti tinând, lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul 12:
În patria ta cerească te-ai unit acum de-a pururi cu ai tăi iubiti învătători, Părintii din vechime. Cum în lumea cea mai presus de ceruri a îngerilor si a Sfintilor te afli, rugămu-te de scaunul lui Hristos să te apropii pentru a sufletelor noastre mântuire, aceste cântări zicându-ti:
Bucură-te, căci urmele tale ce duc către Împărătia Cerurilor vom urma;
Bucură-te, că Dumnezeu a descoperit frumusetea rugăciunii tale;
Bucură-te, căci nu esti din această lume;
Bucură-te, al mânăstirilor înnoitor si insuflarea călugărilor;
Bucură-te, cel ce ai reaprins lumina stăretiei, lăsând lant viu de ucenici;
Bucură-te, căci pe acest pământ fiind, mintea si inima ti-erau în ceruri;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)
O, mult lăudate si prea fericite Părinte Paisie, primeste această smerită rugăciune a noastră, fiind ferit prin smerenie urcată pe învătăturile Sfintilor Părinti către înăltimile rugăciunii, ajută-ne pe noi, care nu stim cum să ne ostenim si cum să ne rugăm. Îndură-te de noi, ucenicii tăi cei fărâmati, învătându-ne dragostea de cele bune si slobozindu-ne de chinurile cele viitoare pe toti cei ce lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!
Apoi se zice iarasi Icosul 1:
Ca înger în trup ai crescut din fragedă pruncie, pururea pe buze psalmi având si a inimii bătaie dumnezeiască slujbă. Pentru tinereasca ta neîntinare mărire aducându-I lui Dumnezeu, aceste laude îti cântăm:
Bucură-te, a îngerilor si a Sfintilor uimire;
Bucură-te, căci multi au fost chemati, tu însă ai fost ales;
Bucură-te, cel ce ai semănat cu lacrimi, pentru a secera cu bucurie;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit curătia si tăcerea;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
si Condacul 1:
Între Sfintii Părinti ai fost biruitor, cel ce în această lume decăzută spre părinteasca îmbrătisare a cuviosilor celor din vechime ne călăuzesti, ca o punte peste adâncul necredintei. O, fratilor, nu plângeti, ci vă veseliti, căci avem un neclintit îndrumător: Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către Sfintii Părinti!
Monahul Vasile - Mănăstirea Vatopedi, Sfântul Munte Athos Notă. Acest acatist a fost alcătuit în limba engleză de doi tineri monahi ai Mănăstirii “Monks Lagoon” - Alaska, asezământ dependent de Mânăstirea “Sfântul Gherman” din Alaska, fondată de Părintele Serafim Rose. Traducerea s-a realizat după varianta publicată în revista “Orthodox Word”, nr. 179/1994, pg. 256. Acatistul a fost publicat în revista “Epifania” nr. 3, 4, 5/1998.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu