• Pomenirea înnoirilor [Sfinţirii] Sfântului Locaş al Sfintei Învieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru
După ce Sfînta Elena împărăteasa a aflat Sfînta Cruce a Domnului la Ierusalim, a mai zăbovit o vreme în Sfînta Cetate, ridicînd sfinte biserici la Ghetsimani, la Bethleem, la Muntele Măslinilor, precum şi în alte locuri sfinţite mai ales de prezenţa Mîntuitorului în ele. Ea a început zidirea unei biserici foarte mari şi slăvite pe Golgotha. Planul bisericii era făcut să cuprindă şi Locul Căpăţînii, la care a fost răstignit Mîntuitorul, precum şi locul unde a fost îngropat. Sfînta împărăteasă voia să cuprindă sub acelaşi acoperiş locul Jertfei Mîntuitorului şi locul înmormîntării Lui. Sfînta împărăteasă a voit, adică, să cuprindă sub acelaşi acoperiş locul Patimilor Lui, şi locul din care a răsărit Slava Lui sub acelaşi acoperiş. Dar Sfînta Elena s-a săvîrşit către Domnul mai înainte ca să săvîrşească lucrarea. Cînd ea s-a săvîrşit cu slavă, Sfîntul împărat Constantin a sărbătorit deja anul al treizecilea al domniei lui. Astfel, Sfinţirea Slăvitei Biserici a învierii Domnului de la Ierusalim şi jubileul domniei împăratului s-au prăznuit întru aceeaşi zi, în treisprezece zile ale lui septembrie, ale anului 335. Atunci a avut loc şi un Sinod Local al episcopilor, în cetatea Tirului. Toţi aceşti sfinţiţi episcopi, şi încă alţii în afară de ei, au venit la Ierusalim pentru Sfinţirea solemnă a Bisericii învierii Domnului. S-a hotărît atunci ca această sfîntă zi să se prăznuiască în fiecare an cu cinste şi cu slavă, întru luminata izbîndă a Bisericii lui Hristos.
• Pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Cornelie Sutaşul
Sutaşul Cornelie a fost roman de neam şi ofiţer în Cezareea Palestinei. În urma unei vederi cereşti, el a fost botezat, cu toată casa lui, de către Sfîntul Apostol Petru (Fapte 10: 1). El a fost primul dintre păgîni primit în Biserica lui Hristos. Pînă atunci, oamenii credeau că Biserica lui Hristos este rezervată doar iudeilor şi celor ne-iudei, dar care erau tăiaţi împrejur. Primind Sfîntul Botez, Cornelie a lăsat toate şi a urmat Sfîntului Apostol. După ceva vreme, Sfîntul Petru 1-a sfinţit pe Cornelie episcop şi 1-a trimis să propovăduiască în cetatea păgînească Skep, unde Sfîntul Cornelie a suferit umilinţe nenumărate şi torturi bestiale pentru dragostea lui Hristos. Chiar şi aşa, el a dărîmat, cu rugăciunea, capiştea lui Apollo din acea cetate, şi 1-a botezat pe principele Demetrius, împreună cu alţi două sute şaptezeci şi şapte de păgîni. Descoperindu-i-se de la Dumnezeu ziua morţii lui, Sfîntul Cornelie i-a chemat la sine pe toţi creştinii, i-a sfătuit din destul, s-a rugat lui Dumnezeu pentru ei, şi s-a săvîrşit cu pace către Domnul, la vîrstă foarte adîncă fiind. Dar peste vremuri sfîntul lui mormînt a ajuns uitat şi părăsit. De aceea Sfîntul s-a arătat lui Silvanus, episcopul Troadei, i-a indicat locul mormîntului lui, şi i-a poruncit să înalţe peste el o sfîntă biserică. Episcopul Silvanus a împlinit grabnic această poruncă, cu ajutorul lui Eugenius, un cetăţean bogat al cetăţii. Minuni multe s-au lucrat de atunci înainte în Slăvită Biserică cu hramul Sfîntului Cornelie Sutaşul.
• Pomenirea Sfinţilor Mucenici Macrobius [Macrovie] şi Gordian
Ei au fost de loc din Paflagonia. La început au făcut parte din suita personală a împăratului, dar cînd s-au declarat creştini împăratul i-a surghiunit în Sciţia. Acolo ei au fost omorîţi prin aruncarea într-un foc, la locul ce se numea Noua Dunăre, iar anul a fost 320.
• Pomenirea Sfintei Muceniţe Ketevan
Ea fost principesa ţinutului Kakheti [din Georgia]. Ea a luat mucenicia sub Şahul Abbas întîiul, la anul 1624. La porunca acestui necurat şah, muceniţei i s-a pus pe cap un ibric înroşit în foc. Fiul ei Teimuraz, Regele Georgiei, a luat sfintele moaşte ale mamei lui şi le-a aşezat în sfîntul altar al bisericii de la Alaverdi din Georgia.
• Pomenirea Sfântului Ierotei
El s-a născut în satul Kalamata din Peloponez, şi s-a nevoit întru călugăreştile nevoinţe la Mînăstirea Ivirul din Sfîntul Munte Athos. El a strălucit foarte mult cu ştiinţa, fiind un bărbat foarte învăţat, în toate ştiinţele seculare ale vremii, dar a strălucit şi cu sfinţenia vieţii. El a luptat în toată viaţa lui să împlinească cuvîntul Sfîntului Arsenic: „Din douăzeci şi patru de ceasuri ale zilei, unul singur îi este destul monahului pentru odihna cea trupească”. Sfîntul lerotei s-a săvîrşit cu pace către Domnul aflîndu-se în Insula Varos, la anul 1745. Sfintele lui moaşte sînt făcătoare de minuni. Sfîntul lui cap se păstrează cu cinste la Mînăstirea Ivirul. Atingîndu-se de sfintele lui moaşte care se află la Constantinopol, o femeie oarbă şi-a recăpătat vederea.
Cântare de laudă la Sfântul Sfinţit Mucenic Cornelie Sutaşul
Minunatul Cornelie evlavios e cu duhul,
Dar cu învăţătura este cu totul păgîn.
Cornelie lui Dumnezeu a plăcut
Căci era milostiv foarte.
Dumnezeu de aceea i-a trimis un înger,
Un înger preaputernic ce l-a binecuvîntat,
Şi un Apostol trimisu-i-a ce i-a adus Botezul,
Şi astfel număratu-l-a cu cei credincioşi.
Întîiul dintre neamuri ce în Biserică a intrat,
Pre Hristos mărturisitu-L-a cu toată casa lui.
Pentru el însă, doar Sfîntul Botez nu a fost de ajuns:
El şi Apostol a fost, al Celui Preaînalt.
Cornelie asupra lui mari nevoinţe a luat,
Spre ajutorul oamenilor şi a lor mîntuire.
Poporul s-a uimit de minunile lui,
El a botezat principi şi sute de oameni.
Cunoscînd pre Hristos el casa şi-a lăsat,
Şi pentru Hristos el torturi cumplite primit-a.
Pentru chinurile pe care-n astă viaţă
Bine le-a pătimit,
El se-ncunună acum cu cununa slavei.
O, Sfinte Sfinţite Părinte Cornelie,
Roagă-te pentru noi lui Hristos
Ca milostiv să ne fie la Ziua Judecăţii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu