Acatistul Sfântului Prooroc Daniel - 17 Decembrie

Condacul 1

Vas ales al lui Dumnezeu şi sfeşnic al Luminii Celei neapropiate te-ai arătat lumii, Sfinte Proorocule Daniel, învrednicindu-te prin viaţa sfinţită a prooroci cele viitoare. Pentru aceasta, ca pe un iconom al tainelor dumnezeieşti şi organ al Duhului Sfânt, te cinstim pe tine, cântând: Aliluia!

Icosul 1

Născut din neam regesc în Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din Iudeea în Babilon, împreună cu Ioachim, împăratul Iudeii. Iar darul lui Dumnezeu s-a revărsat din fragedă vârstă în inima ta. Prin minunata judecată ai izbăvit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curată, din mâinile judecătorilor nedrepţi şi desfrânaţi. Pentru aceasta strigăm ţie:
Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii;
Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor;
Bucură-te, ştiutor al celor ascunse;
Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti;
Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu;
Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească;
Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul;
Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind;
Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean;
Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 2-lea

Frumos la chip şi iscusit în toată înţelepciunea, cunoscător a toată ştiinţa, cu adâncă putere de pătrundere şi plin de râvnă ai fost ales să slujeşti în palatul regelui Babilonului, împreună cu cei trei tineri, Anania, Azaria şi Misail. Iar tu, ca şi aceştia, păzindu-ţi curăţia vieţii şi credinţei, slujeai din toată inima Domnului, Căruia Îi aduceai neîncetată cântare: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Frumuseţea izvorâtă din dragostea de Dumnezeu a strălucit pe faţa ta şi a Sfinţilor trei tineri, Sfinte Proorocule Daniel, când cu postul de suflet hrănitor aţi covârşit pe tinerii ce mâncau la masa regelui. Căci după zece zile arătând mai frumoşi şi mai graşi la trup decât aceştia, căpetenia famenilor v-a îngăduit să vă păziţi în legea cea binecuvântată.
Bucură-te, floare a postirii şi rugăciunii curate;
Bucură-te, vitejească lepădare de sine pentru slava lui Dumnezeu;
Bucură-te, neclintită credincioşie în Cuvântul Lui;
Bucură-te, închinare, zbor al inimii către cer;
Bucură-te, inimă învăpăiată de dumnezeiescul dor;
Bucură-te, cunună neveştejită;
Bucură-te, că, alegând calea cea strâmtă, te-ai îmbrăcat cu putere de sus;
Bucură-te, desfătare de duhovniceasca hrană;
Bucură-te, împlinire a voii dumnezeieşti;
Bucură-te, biruinţă asupra poftei şi întinăciunii;
Bucură-te, dezlegare de robia lor cea cumplită;
Bucură-te, tărie a credinţei şi nădejdii celei după Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 3-lea

Binecuvântarea lui Dumnezeu s-a revărsat asupra ta şi a celor trei tineri, căci El v-a dat ştiinţă şi pricepere în orice scriere, precum şi belşug de înţelepciune, iar tu, Sfinte Proorocule Daniel, puteai tâlcui vedeniile şi visele în lumina Duhului Sfânt, întru Care îngereşte cântai: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Pe nimeni n-a aflat mai înţelept regele ca pe tine şi pe Anania, Azaria şi Misail. În toate întrebările asupra cărora el cerea dezlegare, când era vorba de înţelepciune şi pricepere, vă găsea de zece ori mai isteţi decât magii şi prezicătorii din tot regatul.
Bucură-te, cuget îngrădit cu puterea Duhului;
Bucură-te, pajişte înflorită a înţelepciunii;
Bucură-te, vistierie dumnezeiască;
Bucură-te, înălţime a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, adânc al smereniei;
Bucură-te, izvor de har pururea curgător;
Bucură-te, covârşire a înţelepciunii omeneşti;
Bucură-te, ruşinare a falsei înţelepciuni vrăjitoreşti;
Bucură-te, cuvânt deopotrivă strălucitor cu viaţa minunată;
Bucură-te, grabnic ajutor întru îndreptarea vieţilor;
Bucură-te, pârghie a înţelepciunii ce surpi rătăcirea;
Bucură-te, călăuză duhovnicească în labirintul patimilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 4-lea

Un vis a tulburat duhul regelui Nabucodonosor, încât a poruncit să se piardă toţi înţelepţii de nu-i vor spune visul împreună cu tâlcuirea lui. Ca nişte peşti fără de glas au rămas toţi tâlcuitorii de semne şi vrăjitorii păgâni, numai tu, Sfinte Proorocule Daniel, ai cerut cu îndrăzneală vreme să descoperi taina. Iar dând de ştire prietenilor tăi Anania, Azaria şi Misail, aţi rugat fierbinte milostivirea lui Dumnezeu şi împreună aţi cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Atunci ţi s-a descoperit, Sfinte, taina, într-o vedenie de noapte, şi ai binecuvântat pe Cel Atotputernic. Munte înţelegător ai văzut pe Preacurata, Pururea Fecioara din care S-a tăiat, nu de mână, Piatra din capul unghiului, Hristos Dumnezeu. Şi iată, piatra a zdrobit chipul cu capul de aur, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramă, picioarele o parte de fier şi alta de lut, chip al înşelăciunii ascunse în curgerea vremelniciei. Iar Piatra ce s-a făcut munte înalt şi a umplut pământul ai arătat-o lămurit drept venirea Împărăţiei lui Dumnezeu.
Bucură-te, vestitor al Întrupării lui Hristos;
Bucură-te, că ai însemnat mai dinainte naşterea lui Dumnezeu din Fecioară;
Bucură-te, zugrav prin cuvânt al dumnezeieştilor taine;
Bucură-te, far ce descoperi gândurile inimii;
Bucură-te, piatră a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, vedere a celor mai presus de cuvânt;
Bucură-te, condei al Duhului ce scrie iscusit;
Bucură-te, spic ce rodeşti Bisericii pâinea cea cerească;
Bucură-te, fiu şi moştenitor al Împărăţiei;
Bucură-te, frumuseţe a dreptei cinstiri de Dumnezeu;
Bucură-te, strugure copt ce izvorăşti vin de nemurire;
Bucură-te, povăţuitorule în cele de taină;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 5-lea

Căzând cu faţa la pământ, împăratul s-a închinat înaintea ta, Sfinte Proorocule Daniel şi a mărturisit că Dumnezeul tău este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul regilor, Descoperitorul tainelor, Cel Căruia se cuvine a-I cânta întreit sfânta cântare: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Chipului de aur făcut mai apoi de rege nu te-ai închinat nici tu, nici cei trei tineri care, pârâţi fiind, au fost aruncaţi în foc pentru mărturisirea dreptei credinţe. Dar văpaia în rouă s-a prefăcut prin venirea Celui asemenea Fiului lui Dumnezeu, de a Cărui vedere te-ai bucurat cu duhul, slăvindu-L şi binecuvântându-L.
Bucură-te, mărturisitorule preacinstite;
Bucură-te, îndreptătorule al credinţei;
Bucură-te, icoană insuflată;
Bucură-te, cârmaci iscusit al puterilor sufletului;
Bucură-te, că ne călăuzeşti la limanul pocăinţei;
Bucură-te, pahar al înţelepciunii şi dragostei de Dumnezeu;
Bucură-te, că din el ne dăruieşti şi nouă, celor însetaţi;
Bucură-te, rug aprins de harul dumnezeiesc;
Bucură-te, că venirea lui Hristos a stins văpaia păcatului cu roua veşniciei;
Bucură-te, risipire a deşartei slave a lumii;
Bucură-te, ramură de măslin purtată de porumbiţa Duhului;
Bucură-te, rugătorule pentru izbăvirea din cuptorul ispitelor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 6-lea

I-ai proorocit, Sfinte Daniel, lui Nabucodonosor alungarea dintre oameni, locuirea între fiarele câmpului şi asemănarea cu ele vreme de şapte ani, până va cunoaşte că Cel Preaînalt are stăpânirea asupra împărăţiilor. Iar regele, neascultând de a-şi răscumpăra păcatele prin fapte de dreptate şi milostenie, proorocia s-a împlinit întocmai. După acest răstimp, mintea i-a venit din nou şi a suit iarăşi la ocârmuire, aducând Domnului binecuvântare, laudă şi preamărire şi cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Regele Baltazar a necinstit sfintele vase luate din templul Ierusalimului şi a preamărit idolii nesimţitori. Atunci i s-au arătat degetele unei mâini de om, care scria în faţa sfeşnicului, pe peretele palatului. Tulburat cu duhul, şi cum nici unul din înţelepţii săi nu putea citi scrisul, nici să-i facă cunoscut înţelesul, te-a întrebat pe tine. Iar tu i-ai proorocit grabnicul sfârşit al lui şi al regatului, pentru trufia inimii, măcar că ştia cele săvârşite de Dumnezeu cu tatăl său, Nabucodonosor.
Bucură-te, certarea celor care se încred cu trufie în propriile lor puteri;
Bucură-te, lanţ de aur al ascultării de Dumnezeu;
Bucură-te, că ne întinzi veşmântul smereniei;
Bucură-te, îndrăzneală proorocească;
Bucură-te, chemare spre dreptate şi milostivire;
Bucură-te, ieşire la lumină din împietrirea duhului;
Bucură-te, ridicare a privirii la cer, cu darul Domnului;
Bucură-te, că ţi-ai făcut mintea casă a nepătimirii;
Bucură-te, binecuvântare a îndelungii răbdări dumnezeieşti;
Bucură-te, ploaie tămăduitoare a rugăciunii curate;
Bucură-te, sabie în mâna Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 7-lea

În vremea lui Darius medul, la sfatul dregătorilor pizmaşi, nebună poruncă s-a dat ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu sau om în afară de rege să fie aruncat în groapa cu lei. Dar tu, Sfinte Proorocule, în faţa ferestrei deschise înspre Ierusalim, în fiecare zi îngenuncheai de trei ori, te rugai şi lăudai pe Dumnezeu ca şi mai înainte, neîncetat cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Găsind bun prilej, dregătorii l-au silit pe Darius, măcar că nu voia să te piardă pe tine, Sfinte, şi ai fost aruncat în groapa cu lei, pe care regele a pecetluit-o, însuşi nădăjduind că Dumnezeul Căruia I te închinai şi Îi slujeai Te va scăpa. Iar dimineaţa a alergat la groapă şi te-a găsit nevătămat, căci îngerul Domnului astupase gurile leilor. Atunci regele, bucurându-se, a mărturisit în scris la toate popoarele atotputernicia şi veşnica slavă a Dumnezeului Celui viu, în cer şi pe pământ.
Bucură-te, jertfă curată lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă făcută altar;
Bucură-te, neîncetată pomenire a Domnului;
Bucură-te, că prin întreita îngenunchere arătai dreapta slăvire a Sfintei Treimi;
Bucură-te, întoarcere a minţii spre Răsăritul cel de sus;
Bucură-te, izbăvire din groapa păcatelor;
Bucură-te, că astupi gurile vrăjmaşilor nevăzuţi care vor să ne sfâşie;
Bucură-te, păstor leilor şi împreună locuitor cu îngerii;
Bucură-te, cetate întărită a Duhului;
Bucură-te, fântână sfinţită de iubirea dumnezeiască;
Bucură-te, bună vestire a slavei lui Dumnezeu;
Bucură-te, râu de tămăduiri minunate;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 8-lea

Înfricoşată vedenie s-a arătat ţie, Sfinte Proorocule Daniel, în Babilon, despre împărăţii ce aveau să fie, închipuite prin fiare, apoi despre Antihrist, sfârşitul veacurilor şi Înfricoşata Judecată. Aşa te-ai învrednicit a privi pe Cel vechi de zile şezând pe tronul măririi, în haine albe ca zăpada, părul capului curat ca lâna, tronul Său flăcări de foc, roţile Lui foc arzător.
Un râu de foc se vărsa şi ieşea din El; mii de mii Îi slujeau şi miriade de miriade stăteau înaintea Lui cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Judecătorul s-a aşezat şi cărţile au fost deschise, iar fiara cu hulitoare gură, căreia i se dăduse putere să asuprească pe sfinţii lui Dumnezeu, voind să schimbe sfintele sărbători şi porunci, a fost omorâtă şi trupul ei dat focului. Şi iată, pe norii cerului venea Cineva ca Fiul Omului, Căruia I s-a dat de către Tatăl stăpânirea, slava şi Împărăţia în vecii vecilor.
Bucură-te, comoară a trezviei duhovniceşti;
Bucură-te, că ne arăţi teama de Dumnezeu ca pe începutul înţelepciunii;
Bucură-te, că sfârşitul ei e dragostea şi pătimirea pentru El;
Bucură-te, izvor de tămăduire al patimilor ascunse;
Bucură-te, iubire lămurită ca aurul în topitoare;
Bucură-te, înaintevedere a celor de taină;
Bucură-te, ajutătorule în războiul nevăzut;
Bucură-te, floare a Pomului Vieţii;
Bucură-te, că ai băut din apa vie a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, că ai cunoscut că Tatăl şi Fiul una sunt;
Bucură-te, oglindă curată a Duhului;
Bucură-te, trâmbiţă a Iubirii Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 9-lea

Sfântul Arhanghel Gavriil ţi-a tâlcuit alte două înfricoşătoare vedenii despre tainele mântuirii şi mânia lui Dumnezeu ce va să fie. Ţi s-au descoperit, Sfinte, venirea Domnului Iisus Hristos şi pătimirile Celui fără de vină, pecetluirea proorociei şi plinirea Legii, dărâmarea Templului şi darurile mai presus de cuget ale harului, venirea lui Antihrist în vremea covârşirii păcatelor, despre călcarea celor sfinte şi adevărate şi războiul ce-l va face sfinţilor, cum în vreme de pace va doborî mulţi aleşi şi va fi nimicit nu de mână omenească. Pentru acestea, cu frică şi cutremur ne închinăm lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Însuşi Cel ce avea înfăţişarea Fiului Omului ţi-a dat tărie spre a îndura strălucirea slavei Lui. El ţi-a descoperit cum celui batjocoritor de cele sfinte i se va da putere să pună urâciunea pustiirii în locul jertfei celei de fiecare zi, prigonind, ucigând sau înşelând pe mulţi dintre cei aleşi ca să se lămurească, să se curăţească şi să se albească până la sfârşitul vremii. Apoi va veni cumplitu-i sfârşit, când se va arăta marele voievod Mihail şi va fi mare strâmtorare, dar poporul drept-credincios va fi mântuit. Iar cei ce dorm în ţărâna pământului vor învia, unii la viaţa veşnică, alţii spre ocară şi suferinţă veşnică. Şi cei înţelepţi vor lumina ca strălucirea cerului, iar cei care vor fi călăuzit pe mulţi pe calea dreptăţii vor fi ca stelele în vecii vecilor.
Bucură-te, luceafăr al Bisericii ce risipeşti negura înşelării;
Bucură-te, păzire a inimii de deşertăciunea păcatului;
Bucură-te, că înţelegem gândul trufaş ca pe chipul urâciunii pustiirii;
Bucură-te, noian de lacrimi şi închinare ce alungi cugetul făţarnic;
Bucură-te, stăruinţă în post şi rugăciune pentru milostivirea Domnului;
Bucură-te, tămăduire şi mângâiere ce vin din suferinţa pentru Hristos;
Bucură-te, purtare a Crucii şi urmare a lui Hristos;
Bucură-te, ferire de cursele unei păci înşelătoare;
Bucură-te, că, fiind războiţi de patimi, căutăm pacea de sus;
Bucură-te, aleasă cuviinţă în faptă şi în cuvânt;
Bucură-te, smerenie ce ai mintea lui Hristos;
Bucură-te, că darul cel mai de preţ ce ţine lumea e Sfânta Jertfă a Domnului Iisus;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 10-lea

Pe idolul Bel, căruia îi aduceau jertfă babilonienii, l-ai surpat, vădind înşelăciunea preoţilor păgâni. Căci presărând cenuşă, ai arătat urmele paşilor lor în templul pecetluit de rege şi s-au aflat uşile ascunse prin care intrau şi mâncau cele de pe masă. Atunci regele Cirus a cunoscut că Bel nu este viu, ci lut şi aramă şi s-a minunat de înţelepciunea ta, izvorâtă de la Cel Căruia pururea Îi cântai: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Dar şi pe un balaur socotit dumnezeu l-ai omorât fără sabie şi toiag, aruncându-i în gură cocoloaşe din răşină, seu şi păr, fierte la un loc. Prin aceasta ai arătat tuturor că, deşi mare şi înfricoşător, era doar o zidire stricăcioasă, căreia nu i se cuvine închinare.
Bucură-te, pecete a trezviei duhovniceşti;
Bucură-te, că ne presari în suflet cenuşa pocăinţei;
Bucură-te, că vedem în ea urmele furilor nevăzuţi;
Bucură-te, că descoperim pe cei ce mănâncă rodul ostenelilor noastre;
Bucură-te, că rănile noastre ascunse ni le faci cunoscute;
Bucură-te, că alergăm la Hristos cu credinţă spre tămăduire;
Bucură-te, că ne mijloceşti iertare;
Bucură-te, inimă în rugăciune, fereastră spre lumina dumnezeiască;
Bucură-te, alungarea balaurului ascuns;
Bucură-te, că ne înveţi meşteşugul duhovniciei;
Bucură-te, intrare în veşnicie pe poarta smereniei;
Bucură-te, cel cu înţelegerea de sus;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 11-lea

Mâhnindu-se de pierderea preoţilor lui Bel şi a balaurului, babilonienii l-au silit pe rege, cu îngrozire de moarte, să te dea lor. Şi te-au aruncat într-o groapă cu şapte lei flămânzi şi ai stat acolo şapte zile. Iar îngerul Domnului l-a luat pe proorocul Avacum de creştet şi l-a dus în Babilon întru repeziciunea duhului său. Şi a strigat Avacum: „Daniele! Daniele! Ia mâncarea pe care ţi-a trimis-o ţie Dumnezeu!”. Iar tu ai binecuvântat pe Cel ce nu părăseşte şi nu uită pe cei ce-L caută, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Te-ai sculat şi ai mâncat, iar îngerul Domnului l-a dus pe Avacum înapoi în Iudeea. Iar a şaptea zi, a venit regele să te plângă şi văzându-te şezând, a strigat: „Mare eşti, Doamne, Dumnezeul lui Daniel! Şi nu este altul afară de Tine!”. Şi te-a scos din groapă, iar pe cei ce voiseră să te piardă i-a aruncat într-însa şi i-au mâncat leii înaintea lui.
Bucură-te, strălucirea proorocilor;
Bucură-te, cel slujit de Sfinţii Îngeri;
Bucură-te, dragoste care nu caută ale sale;
Bucură-te, miel al lui Hristos, biruitorul morţii;
Bucură-te, scut al credinţei neclintite;
Bucură-te, livadă binemirositoare a nepătimirii;
Bucură-te, binecuvântare peste lumea deznădăjduită;
Bucură-te, arcă a nădejdii ce înfrunţi potopul ispitelor;
Bucură-te, laudă şi mulţumire pentru binefacerile lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne înveţi să împărăţim cu mintea peste leii patimilor;
Bucură-te, conştiinţă neamăgită de gândurile viclene;
Bucură-te, făclie a Duhului ce veseleşti sufletele credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 12-lea

Împreună cu Anania, Azaria şi Misail, ai ajuns la adânci bătrâneţi, întru care aţi pătimit tăierea capetelor de la rău-credinciosul împărat Atic. Când a fost să-i taie capul lui Anania, a întins Azaria haina sa şi l-a primit. Asemenea şi pe al lui Azaria l-a primit Misail, iar pe al lui Misail l-ai primit tu, Sfinte Prooroc Daniel, iar în urmă ţi-au tăiat şi ţie capul şi aţi cântat cu îngereştile cete: Aliluia!

Icosul al 12-lea

După ce v-au tăiat capetele, ele s-au lipit de trup şi îngerul Domnului v-a luat trupurile şi le-a dus în muntele Gheval, punându-le sub piatră. Iar după Învierea Domnului, ai înviat împreună cu cei trei tineri şi v-aţi arătat multora. Apoi iarăşi aţi adormit, urcând la cereştile lăcaşuri gătite vouă de Tatăl.
Bucură-te, mustrare a necredinţei şi îndrăzneală mucenicească;
Bucură-te, stricare a mrejelor păcatului;
Bucură-te, mărturisitorule al Învierii lui Hristos;
Bucură-te, vas ales ce reverşi în lume mireasma Mirelui;
Bucură-te, verigă în lanţul de aur al Bisericii;
Bucură-te, icoană a frumuseţii de rai;
Bucură-te, pildă a pătimitorilor de bunăvoie pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, grâu curat în aria Domnului;
Bucură-te, inimă care odihneşti dragostea Tatălui către Fiul;
Bucură-te, al raiului locuitor şi al lumii îndreptător;
Bucură-te, biruire a omului vechi;
Bucură-te, nume de închinare, vrednicule de pomenire;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Proorocule Daniel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, să ne dăruiască lacrimi de pocăinţă şi slobozire din robia patimilor, ca să cunoaştem dragostea şi libertatea date de Hristos. Apleacă-te spre neputinţele noastre şi fii nouă mijlocitor şi îndreptător, aşa încât, trecând marea acestei vieţi, să se întipărească pe faţa noastră Chipul Fiului Unul Născut al lui Dumnezeu, cu a Lui strălucire şi frumuseţe. Iar atunci, Sfinte, să găsim milostivire la Înfricoşătoarea Judecată, împărtăşindu-ne de viaţa cea veşnică, iar bucurându-ne împreună cu îngerii să cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Născut din neam regesc…, Condacul 1: Vas ales al lui Dumnezeu…, şi se face otpustul.