Cantare de lauda la Sfintii Patruzeci de Mucenici (alcatuire a Sfantului Nicolae Velimirovici)

Sfintii mucenici, cu trupurile incatusate de ger,
Puternic credinta o au tinut.
Luminati de nadejde,
Ei au strigat catre Dumnezeul lor iubit:
O, Tu, Care ai uimit lumea
Cu infricosata Ta moarte si inviere,
O Doamne, invie-nepre noi!
Caci taria cerului si toata zidirea
Pe Tine Te lauda,
si adincurile toate, focul, grindina si gheata
Te lauda pe Tine.
Tu pe robul Tau Moise cu tot cu popor
Din robia Egiptului ai scos,
Iar apoi pe losuafiul lui Nun, si apoi pe Elisei,
Poruncind firii apele sa le linisteasca si sa le desparta.
Ajuta-ne acum si noua, robilor Tai,
Care credem intru Tine, precum ai ajutat pururea
Tuturor robilor Tai celor din veac.
Nu ingadui frigului sa fie mai tare ca omul,
Nu ingadui ca noi, cei Patruzeci de Mucenici ai Tai,
Sa fim dati de batjocura nelegiuitilor.
O Tu poti toate, Stapine, Care toate le stapinesti.
Caci Tu prefaci focul in gheata, si gheata, in foc.
Iata, pentru Numele Tau, gerul ne ucide trupurile
Ca o fiara salbatica,
O ajuta-ne noua ca Numele Tau Cel Atotputernic
Pretutindeni sa fie slavit!
Mucenicii din lac, incatusati de gheata,
S-au incalzit minunat de la lumina cea pogorita de sus.
Ei au murit cu cinste si au ramas Mucenici Patruzeci
Pina la sfirsit,
Spre spaima, groaza si rusinea necredinciosilor
Celor ce zac in intuneric.