Creştinii ortodocşi se vor afla duminică, 29 martie 2015, în cea de-a V-a duminică a Postului Mare, închinată Sfintei Maria Egipteanca. Sfânta Maria Egipteanca a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea și începutul celui de-al V-lea. Viaţa sa, una dintre cele mai cunoscute istorii ascetice din toate timpurile, a fost scrisă de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.
Viaţa Cuvioasei Maria Egipteanca este pilda cea mai grăitoare a unei adevărate pocăinţe, este icoana omului păcătos, care prin pocăinţă şi fapte bune ajunge să intre în rai înaintea celor dreptcredincioşi, după cum însuşi Mântuitorul ne spune: Mulţi din cei dintâi vor fi pe urmă şi de pe urmă, întâi (Matei 19, 30).
http://nastereasfantuluiioanbotezatorul.blogspot.ro/2014/04/duminica-cuvioasei-maria-egipteanca-06.html
Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca (pomenită la 1 aprilie) arată cât de minunat poate lucra harul lui Dumnezeu în omul care se pocăieşte. Pomenirea ei se face în Duminica a V-a din Marele Post începând cu secolul al XI-lea, iar cultul ei este atestat deja înainte de publicarea Vieţii ei, scrisă de Patriarhul Sofronie al Ierusalimului. Atât de mult schimbă harul lui Dumnezeu pe omul păcătos care se pocăieşte profund, încât îl poate ridica spre lumina Împărăţiei cerurilor pe care o pregustă sfinţii încă din lumea aceasta. Cu alte cuvinte, pilda vieţii de pocăinţă şi sfinţenie a Sfintei Maria Egipteanca este o întărire spirituală şi o speranţă pentru toţi credincioşii şi pentru toţi oamenii care doresc să se mântuiască, să-şi sfinţească viaţa, oricât de păcătoşi ar fi ei.
În cântările Triodului din Duminica a V-a a Postului Mare, Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca, ca urmare a convertirii ei duhovniceşti prin pocăinţă, este numită înger în trup, deoarece şi-a răstignit patimile trupeşti şi a ajuns la învierea sufletului din moartea păcatului, sfinţindu-şi sufletul şi trupul cu ajutorul dumnezeiescului har: Neştiind dumnezeieştile porunci, ai întinat chipul cel dumnezeiesc; dar prin dumnezeiască purtare de grijă, iarăşi l-ai curăţit îndumnezeindu-te, cuvioasă, prin faptele tale cele de sfinţire.
Este vorba de o tânără frumoasă din Alexandria Egiptului care prea devreme din punct de vedere moral s-a prăbușit. A devenit o prostituată și 17 ani din viață și i-a cheltuit așa, până în momentul în care, cu ajutorul lui Dumnezeu, a intervenit o cotitură extraordinară în viața ei. Creștinii din Alexandria făceau pelerinaj la Ierusalim cu prilejul Înălțării Sfintei Cruci și ea a dorit să meargă, nu neapărat din motive duhovnicești, ci din motive păcătoase. S-a urcat în corabie și când a sosit la Ierusalim și era sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci toată lumea se grăbea să intre în Biserica Sfântului Mormânt, iar o putere nevăzută pe ea a țintuit-o afară și atunci s-a cutremurat.
Dorind să intre în Biserică, Maria Egipteanca s-a rugat Maicii Domnului spunând că, dacă Dumnezeu îi va îngădui să intre în sfântul lăcaş, ea îşi va schimba viaţa.
Dumnezeu a îngăduit-o, a intrat, s-a închinat la Lemnul Sfintei Cruci, iar apoi a ieșit din biserică și a călătorit pe jos până la Iordan. A intrat în biserica Sfântului Ioan Botezătorul, ne spune istorisirea vieții ei că s-a împărtășit, a trecut Iordanul cu trei pâini și jumătate și acolo a petrecut în nevoință 47 de ani. Pustia Iordanului i-a fost loc de pocăință. După 47 de ani, când a întâlnit-o Avva Zosima, observând-o cum se roagă vedea că se ridică de la pământ. Această istorisire demonstrându-ne că o păcătoasă a putut deveni o mare sfântă datorită lucrării pe care o face pocăința, harul lui Dumnezeu însoți de efortul nostru de jos.
Aspra nevoință a Cuvioasei Maria Egipteanca din pustiul Egiptului relatată la o distanță de două veacuri după trecerea ei la cele veșnice de către Patriarhul Sofronie al Ierusalimului care a auzit-o și el în mănăstirile din preajma Ierusalimului și Betleemului, reprezintă un reper pentru noi mai ales în această perioadă de nevoință a Postului Mare. Dacă privim cu atenție la tinerețea ei petrecută vreme de 17 ani în plăceri, departe de cuvintele Evangheliei, de adevăratele bucurii pe care trebuie să le aibă un om care este aproape de Dumnezeu, am putea să o judecăm, să găsim cuvinte nepotrivite față de acest fel de a viețui. Dacă privim ceilalți 47 de ani ai vieții ei, anii trăiți într-un ritm duhovnicesc cum rar mai întâlnim, ne minunăm.
Pentru a sublinia importanța exemplului vieții ascetice a Cuvioasei Maria Egipteanca, Părinții Bisericii au rânduit ca, a V-a duminică a Postului Mare să-i fie închinată. Slujbele săptămânii care prefațează această duminică vorbesc despre nevoințele sale, despre profunzimea pocăinței ei și ne-o așează înainte ca un model de viață aleasă și plângere pentru păcate.
A plecat în pustiul Iordanului doar cu două pâini și după o perioadă de luptă duhovnicească, așa cum spun Părinții Bisericii, adică luptă cu gândurile care au asaltat-o încă 17 ani. Astfel, 17 ani de luptă pentru cei 17 ani de plăceri. Au urmat bucurii negrăite încât nu mai simțea nevoie de hrană sau îmbrăcăminte. S-a desprins încet de tot ceea ce este trupesc pentru că ea s-a rugat mult și a plâns mult. Când a întâlnit un călugăr trimis de Dumnezeu cu numele Zosima și i-a istorisit acestuia toată viața ei, bătrânul care era un om aproape de Dumnezeu, un om încercat în cele duhovnicești, a rămas copleșit. Se afla în fața unui model de pocăință autentică.
Chiar dacă nu avem posibilitatea unei retrageri pe urmele fiarelor și chiar dacă nu ne putem hrăni doar din puținele lucruri pe care le-ar putea găsi un om într-un pustiu, putem lucra însă în discreție pocăința noastră așa cum a făcut Maria Egipteanca.
Pentru a sublinia importanța exemplului vieții ascetice a Cuvioasei Maria Egipteanca, Părinții Bisericii au rânduit ca a V-a duminică a Postului Mare să-i fie închinată. Slujbele săptămânii ce prefațează această duminică vorbesc despre nevoințele sale, despre profunzimea pocăinței ei și ne-o așează înainte ca un model de viață aleasă și plângere pentru păcate.
Viața Sfintei Maria Egipteanca s-a citit la Denia Canonului Sfântului Andrei Criteanul din săptămâna a V-a a Postului. Cuvioasa mai este pomenită în Biserica Ortodoxă şi pe 1 aprilie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu