Cugetare - Există oameni răi şi pizmaşi care cred că Hristos este mare doar datorită trecerii timpului, că adică în timpul vieţii Lui El nu ar fi fost mare, ci măreţia Şi-a cîştigat-o de abia în veacurile mai târzii. Dar această idee falsă poate fi spulberată uşor. Iată ce scrie Sfântul Chiril al Ierusalimului despre Mântuitorul Hristos:

„Acesta este Cel care este şi Cel care a fost, El este de o fiinţă cu Tatăl, El este Unul Născut, El este împreunăşezător pe Tronul Slavei, El este egal în putere cu Tatăl şi cu Duhul, El este Atotputernic, El este fără de început, El este necreat, neschimbat, negrăit, nevăzut, necuprins, nemăsurat, de neînţeles cu mintea. El este Strălucirea slavei Tatălui (Evrei 1:13). El este Făcătorul fiinţei tuturor celor create. El este Lumină din Lumină, care străluceşte din sânul Tatălui. El este Domnul domnilor şi Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, care ne dă nouă cunoştinţă despre Sine, că acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru în veac şi în veacul veacului (Ps. 47: 13). El este Izvorul Vieţii (Ps. 35: 9) ce izvorăşte de la Tatăl. El este Râul lui Dumnezeu (Ps. 45: 4), carele de la Tatăl Cel nemărginit porneşte dar de El nicicând nu Se desparte. El este Vistieria bunătăţilor veşnice şi nesfârşite ale Tatălui. El este Apa cea Vie (Ioan 4: 14) care dă viaţă lumii. El este lumina necreată, născută dar nedespărţită de întâiul Soare. El este Dumnezeu Cuvântul (Ioan 1:1), care cu cuvântul a adus din nefiinţă la fiinţă toate câte sunt. Acesta este cel care ne-a făcut pe noi după chipul şi asemănarea Sa, iar mai apoi S-a făcut însuşi Om asemenea nouă; Om, dar în acelaşi timp şi Dumnezeu.”

Chiar şi astăzi, după şaisprezece veacuri de la alcătuirea acestei mărturisiri de credinţă, Biserica Sfântă Ortodoxă crede la fel, cuvânt cu cuvânt, şi literă cu literă.