Cugetare Când vreun tiran din lăcomie îi năpăstuieşte sălbatic pe drepţi, atunci sălbăticia lui aduce şi pierdere şi câştig; adică, ea aduce pierdere tiranului şi câştig mare năpăstuiţilor.

Boris Godunov  l-a ucis pe Dimitri, prinţul moştenitor cel în vârstă de opt ani, spre a nu mai avea nici un rival legitim la tron. Dar zilele imperiale ale lui Boris au sfârşit repede, iar tiranul a cunoscut putreziciunea şi dispreţul posterităţii – pe când micuţul Dimitri a cunoscut cununa muceniciei şi a sfinţeniei. Căci după cincisprezece ani de la uciderea lui, Dimitri a fost dezgropat iar sfântul lui trup s-a aflat neputrezit şi lucrător de minuni. La sfintele lui moaşte au avut loc patruzeci şi cinci de vindecări minunate. Prin urmare cine este cel care pierde cu adevărat, şi cine cel care câştigă, de pe urma tiraniei?

Dacă tiranul ar şti că prin tirania lui îl ajută pe cel pe care îl urăşte şi-l ucide să intre în rândul sfinţilor, pe când sieşi îşi pregăteşte condamnare şi osândă eternă şi pe pământ şi în cer, el nu şi-ar mai pune în aplicare planurile lui criminale.

Dar gândirea cea întortocheată şi strâmbă a fost întotdeauna înaintemergătoarea şi însoţitoarea tiraniei.