marți, 8 martie 2011

Sfintii 40 Mucenici din Sevastia


Patimirea Sfintilor patruzeci de mucenici din Sevastia Armeniei


“Intru rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre”(Luca 21,19)
Sfanta noastra Biserica Ortodoxa ii cinsteste cu o deosebita praznuire de aproape doua mii pe Sfintii 40 de mucenici care au patimit pentru credinta in hristos pe vremea paganului imparat Liciniu,in orasul Sevastia Armeniei,de la un eparh salbatic si pierzator cu numele Agricolae.Acesti sfinti au fost cu totii ostasi ai imparatului pamantesc,viteji in razboaie ,care mai pe urma s-au aratat si ostasi alesi ai imparatului ceresc.Trei dintre ei cu numele Chirion,Candid si Domnos,erau foarte iscusiti in dumnezeiestile scripturi,si aflandu-se despre ei ca sunt crestini,voievodul cel pagan i-a prins si ii silea sa se inchine idolilor neinsufletiti,prin care paganii aduceau jertfe diavolilor.Aducandu-I la judecata,tiranul Agricolae,mai intai i-a laudat cu viclenie,ca sa-I insele; apoi vazand ca nu se supun,le-a spus sa respecte imparatestile legi si sa jertfeasca zeilor,ca sa nu fie munciti si pedepsiti cu moartea.Iar ostasii Imparatului ceresc  au raspuns:”Daca pentru imparatul pamantesc am aratat atata vitejie in razboaie,precum stii,apoi cata vitejie si jertfa se cuvine sa aducem noi Imparatului celui fara de moarte,Ziditorul tuturor?” Iar paganul eparh,vazand statornicia lor in credinta,le-a zis:”Una din doua alegeti.Ori sa va inchinati zeilor si sa le aduceti jertfe,ca sa luati daruri de la imparatul ,ori, daca nu va supuneti,veti fi lipsiti de dregatorie si veti suferi munci amare”.”noi suntem crestini au raspuns ei,si pentru Imparatul nostru Iisus Hristos suntem gata a ne jertfi si a muri”.Acestea zicand sfintii,au fost aruncati in temnita,pana ce eparhul se va gandi cu ce fel de moarte sa-i piarda.Iar sfintii intrand in temnita ca intr-o biserica,si-au plecat genunchii la rugaciune zicand:”Scoate-ne pe noi,Doamne,din ispita si din smintelile celor ce fac faradelege”.
Si la miezul noptii,pe cand se rugau,li s-a aratat Domnul,zicandu-le:”Bun este inceputul nevointei voastre,dar cel ce va rabda pana la sfarsit,acela se va mantui”(Matei 10,22).Acest glas de sus auzindu-l toti,s-au bucurat si s-au rugat pana dimineata.
Dupa sapte zile Sfintii au fost scosi din temnita si adusi la judecata nedreapta.Eparhul i-a intrebat daca se leapada de Hristos ca sa se jertfeasca idolilor,dar ei nici nu au vrut sa auda. Dregatorii le-au promis averi, numai sa implineasca dorinta imparatului,dar ei strigau intr-un glas:”Noi suntem ostasii lui Hristos si suntem gata sa murim pentru El.Iar averile si cinstea imparatului nu ne  trebuie,caci asteptam rasplata vietii viitoare”.
Auzind acestea,eparhul a poruncit sa fie batuti cu pietre si sa fie aruncati din nou in temnita.Aici s-au rugat sfintii lui Dumnezeu pana tarziu,iar la miezul noptii au auzit un glas de sus: Cel ce crede in Mine ,de va si muri,va fi viu.
A doua zi Sfintii 40 de mucenici au fost scosi din nou la judecata.Ei insa au raspuns eparhului intr-un glas:”Faceti-ne orice voiti,ca noi suntem crestini si nu ne vom inchina idolilor!”Auzind aceasta eparhul,s-a sfatuit cu ai sai si a hotarat sa-I arunce in temnita pana seara,dupa care a dat sentinta de moarte si anume sa fie dezbracati de haine si aruncati in lacul sevastiei din apropiere,ca sa moara de frig,fiind iarna si ger.
Auzind sfintii mucenici hotararea de condamnare la moarte prin inghetare,au dat lauda lui Dumnezeu si s-au rugat cu lacrimi sa le dea putere a rabda chinurile pana la sfarsit.
La indemnul celor mai viteji dintre ei,Meletie, “ostasul lui Hristos”,impreuna cu alti doi,a scris o scrisoare de marturisire si de indemnare catre fratii lor de acasa.Scrisoarea s-a pastrat pana astazi sub numele de “TESTAMENTUL SFINTILOR 40 DE MARTIRI AI LUI HRISTOS CARE S-AU SAVARSIT IN SEVASTIA”.La asfintitul soarelui,Sfintii 40 de mucenici au fost dezbracati de haine si aruncati goi in lacul inghetat al Sevastiei.Era un ger cumplit si se chinuiau de iutimea frigului,dar ei strigau la Dumnezeu sa le dea putere si rabdare pana la sfarsit.  Pe la miezul noptii o raza dumnezeiasca s-a revarsat din cer,a topit gheata si a incalzit pe sfintii mucenici.Apoi s-au coborat din vazduh 40 de cununii stralucitoare peste capetele ostasilor lui Hristos.una insa plutea deasupra,caci unul dintre ei se lepadase ,se departase de Duhul Sfant.Atunci un ostas ce pazea pe mucenici,vazand cununa a strigat:”Si eu sunt crestin”.Apoi dezbracandu-se s-a aruncat in lac si cununa aceea s-a asezat pe capul lui.
Dimineata cei 40 de martiri au fost scosi vii din lac si li s-au zdrobit fluierele picioarelor cu toiegepana si-au dat sfintele lor suflete in mainile lui Hristos.Numai cel mai tanar dintre ei ,Meliton ,nu murise.Paganii au asezat trupurile sfintilor in care,pentru a  fi arse in afara cetatii.Mama sfantului Meliton alerga cu trupul acestuia in spate indemnandu-si fiul sa rabde pana la capat si strigand  ca nu trebuie sa fie despartit de ceilalti soldati ai lui  Hristos:”Vreau sa fiu mama de mucenic!” Pe cale Sfantul Meliton s-a savarsit in spatele mamei sale si s-a adaugat celorlalti.Ea nu plangea ca fiul ei moare pentru Hristos,ci se temea sa nu se lepede de El si sa nu fie lepadat din ceata Sfintilor mucenici.Curajul acestei mame este aproape unic in Biserica noastra si ar trebui sa invatam mult din taria si barbatia ei.Mamele crestine sa nu-si  ucida copiii,ci sa-I nasca si sa le dea o buna crestere duhovniceasca.Sa-I pazeasca de pacate si de ispitele inselatoare ale tineretii,care le aduc boala si moarte.Sa-I invete de mici dreapta credinta, rugaciuni  si ascultare de pastori,de Biserica si de mai marii lor.
Astfel,trupurile sfintilor au fost arse intr-un cuptor,iar cenusa lor a fost aruncata in apa.Putinele ramasite din moastele lor au fot adunate pe ascuns si duse la o biserica spre cinstire,cum cerusera sfintii in testamentul lor.
In tara noastra Sfintii 40 de mucenici sunt mult cinstiti si pomeniti.In aceasta zi credinciosii aduc la biserica 40 de colaci in forma de 8,dupa numarul Sfintilor 40 de mucenici,care se cheama popular “sfinti” sau “mucenici”.Sa stiti ca acesti 40 de colacei impletiti simbolizeaza cele 40 de cununi care le-au luat din cer pentru credinta si rabdarea lor.Sunt facuti din paine dulce si in forma de 8,pentru ca acest semn simbolizeaza vesnicia si dulceata vietii vesnice in ceruri.
Sfintii 40 de mucenici ai lui Hristos au fost prinsi pe 26 februarie si si-au dat sufletele in mainile lui Domnului la 9 martie,pe vremea paganului imparat Liciniu,imparatind peste noi Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos,Caruia I se cuvine slava,cinstea si inchinaciunea,impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant,in vecii vecilor.Amin.
Asadar,sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne dea tarie asemenea Sfintilor 40 de Mucenici pe care ii praznuim astazi,ca sa putem oricand sa-L marturisim si sa-L slavim. Amin.

Niciun comentariu: