O alta
pilda in scriptura..
Un Tata bun
avea doi fii
Si cu
iubire si credinta
Ii ingrijea
zi dupa zi.
Falnice
case, avea livada
Si multe,
multe bogatii.
Si-n toate
ca sprijin de baza
Cativa
argati in preajma lui.
Avea cai,
vite, oi destule,
Pomi
fructiferi, avea si vii
Si pentru
toate o bucurie
I se citea
pe chipul lui.
Dar timpul
repede trecura,
Copii au
ajuns voinici,
Crescura
mari, frumosi...
Dar unul
isi rataci mintea atunci.
Vroia sa
plece de acasa
Caci binele
il plictisi,
Sa fuga
singur intr-o tara
Liber
cu-averea tatalui.
Iar de
durere, tatal planse
Dar n-a
stirbit dorinta lui.
I-a dat cat
a cerut la urma
Impartita
mostenirea-n doi
Si cu bani
multi pleca in lume,
O lume a
pacatului,
Caci punga
repede-si golise
Gustand
cupa amarului.
Iar la
scurt timp, o saracie
Tinutu-ntreg
il stapani
Si cei ce
i-au mancat toti banii
L-au
parasit cat ai clipi.
Ajunse
slab, flamand si subred
Si la porci
roscove gasi
Si incerca
sa le manance
Iar
simturile il trezi.
Ia stai..eu
om bogat aevea
Acestea ajunse-a
ma hrani?!
Cand Tatal
meu are argatii
Pe care ii
stiam satui..
Am sa ma
scol!!...
Si pe
grumajii parintelui ma voi cai
Din fiul
ratacit in lume
Acum macar
argat voi fi.
Dar Tatal
lui dincontra, zilnic
Scruta
poteca drumului
Sperand
sa-si vada curand fiul,
Sa-l
mangaie la pieptul lui.
Si in
sfarsit clipa sosira
Cand ochii
stasina-i facu
In
departare ce vazura?!
Se contura
chiar fiul lui.
Ce
bucurie-n casa fura..
Cu
brate-ntinse il primi,
Doar
fratele lui cel mai mare
Era la
munca campului.
Tatal a poruncit
sa taie
Vitelul
gras din curtea lui
Si-n deget
pusu-ia inelul
Sa-l cheme
iar la stadiul lui.
Si-i randui
o sarbatoare,
Fiul
ratacitor veni
Si la
primit cu bucurie
Stergandu-i
tot pacatul lui.
Aici
se-ncheie pilda scrisa…
Iertarea a
smuls-o Tatalui,
Dar fratele
nu stiu de vrura
Sa se
impace amandoi.
Chiar il
certa pe bietul tata
Ca lui nu
i-a taiat vitel
Desi i-a
slujit toata viata
Si a muncit
pe langa el.
Iar
tata-nlacrimat raspunde..
-Tu fiule
cu mine-ai fost
Si cei al
meu, al tau sa fie..
Dar fratele
tau mort a fost.
Se cuvenea
cu cei din casa
Sa il
primim cat mai frumos,
Caci el
cuprins de pocainta
Din mort,
cu suflet viu s-a intors!
Tragem concluzia
la urma
Ca fiul mic
din iad s_a-ntors,
Iar
celalalt frate mai mare,
Desi
sarguincios in toate
A ramas dur
si nemilos.
De fapt
scriptura nu ne spune
Finalul
pildei cum a fost,
Dar noi sa
fim cu luare-aminte
Si sa traim
cat mai frumos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu