Adică renunţarea la toate, cu excepţia credinţei şi curăţiei vieţii, blândeţea în toate şi rugăciunea de toată vremea. Sfântul Ambrozie zice: „Aceasta este arma drepţilor: că prin aceea că se retrag, ei biruiesc, tot aşa cum biruiesc arcaşii experimentaţi care ucid vânat mai mare şi mai puternic decât ei, chiar dacă, făcând aceasta, ei de fapt se ascund”.
Un frate a fost insultat de un prieten al său, dar cu toate acestea el a fost cel care s-a dus să-şi ceară iertare şi să se împace cu el. Dar prietenul nu a voit nici măcar să îi deschidă uşa ci, strigând la el dinăuntru, 1-a alungat de lângă chilia lui. Fratele atunci s-a dus şi a dezvăluit duhovnicului său acestea, iar duhovnicul i-a zis: „Cu adevărat tu te-ai dus să-ţi ceri iertare de la el, pe când de fapt el era vinovatul; dar mergând tu pe drum, în inima ta îl osândeai cu gândul şi îţi dădeai dreptate ţie. Chiar dacă el este cel care a păcătuit împotriva ta, eu te sfătuiesc să îţi dai seama că de fapt tu i-ai greşit lui. Te sfătuiesc să îţi zici că de fapt tu i-ai greşit lui, iar el este nevinovat. Gândind aşa, mai mergi la el o dată”. Aşa a şi făcut fratele. Şi ce credeţi că s-a întâmplat? Nu bine s-a apropiat fratele de uşa chiliei prietenului său, că prietenul i-a deschis-o larg, a alergat la el, 1-a îmbrăţişat, şi a făcut pace cu el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu