Cugetare Nu arareori vedem, chiar şi în vremurile noastre, cum părinţii se fac răspunzători pentru pieirea sufletească a copiilor lor.

Nu de puţine ori, atunci când un copil prezintă înclinaţii pentru o viaţă mai contemplativă şi doreşte să se afierosească cu totul lui Dumnezeu, intervin părinţii care îl împiedică de la aceasta, şi se fac astfel asasinii sufletului copilului lor. Uneori astfel de copii, spre pedeapsa părinţilor lor, se întorc în partea cealaltă şi se dedau unei vieţi pline de perversiuni.

Un tânăr pe nume Luca, nepot de frate al Sfântului loan de la Rila, a auzit despre unchiul lui şi a fost atras de dorinţa de a se închina şi el vieţii monahiceşti pe lângă el, aşa încât s-a dus în Munte ca să îl cerceteze. Sfântul loan 1-a primit pe nepotul lui Luca cu dragoste, şi a început să îl povăţuiască şi să îl înveţe pe calea sfinţeniei. Dar într-o zi la peştera Sfântului a venit plin de mânie tatăl tânărului, care a început să se stropşească păgâneşte la Sfântul, strigând că vrea să îi distrugă copilul în acea pustie. El nu a auzit nicidecum sfaturile şi cuvintele blânde ale Sfântului loan, fratele lui cel trupesc. Tatăl şi-a scos atunci fiul de acolo cu forţa. Pe drum, s-a ivit un şarpe care 1-a muşcat pe Luca mortal. Tatăl cel sălbatic a văzut în această moarte pedeapsa lui Dumnezeu, dar a fost prea târziu. El s-a întors în Munte la fratele lui cel sfânt, bocind şi osândindu-se pe sine. Dar Sfântul i-a poruncit doar să-şi îngroape copilul, apoi să se întoarcă de unde a venit.