Cugetare Omul slab se apără cu prefăcătoria, iar cel puternic cu tirania.

Că nimeni, cu toate acestea, nu-şi poate apăra viaţa înaintea lui Dumnezeu, nici cu ipocrizia, nici cu tirania, ni se arată clar din vieţile Bătrânului Eleazar şi Regelui Antioh. Când acest rege tiran l-a adus pe Eleazar la judecată şi i-a poruncit să mănânce carne de porc dacă vrea să-şi scape zilele, Bătrânul Eleazar a refuzat fără să se tulbure. Atunci cei care ţineau cu Eleazar i-au adus carne care nu era de porc, implorându-l să o mănânce înaintea regelui (care nu ştia aceasta) spre a-l îmbuna, şi spre a-şi păstra astfel viaţa şi a nu greşi nici împotriva conştiinţei. Aici bătrânul i-a certat pe cei care i-au voit astfel binele şi le-a zis:

„Ipocrizia şi prefăcătoria nu șad bine, nici se cuvin, bătrâneţelor mele. Amarnic mi-ar fi să mă prefac în piatră de poticnire pentru cei tineri care privesc la mine”.

Astfel, Bătrânul Eleazar a fost ucis cu trupul, dar el cu înţelepciunea şi tăria lui şi-a mântuit sufletul. Pedeapsa lui Dumnezeu a căzut îndată asupra tiranicului Antioh, căci trupul lui ticălos s-a îmbolnăvit de o boală cumplită, fiind năpădit de viermi. Duhoarea grea a viermilor care îl mâncau de viu se răspândea până departe, în disperarea lui, regele şi-a amintit cum a măcelărit mii de oameni nevinovaţi care îndrăzniseră să nu se supună idolatriei lui. Cuprins de spaimă înaintea lui Dumnezeu, el a început să îl mărturisească pe Unul Adevăratul Dumnezeu, pe ai Cărui credincioşi îi omorâse cu miile. Cu toate acestea, milostivirea cerului Antioh nu a mai simţit-o.