miercuri, 19 martie 2014

Moaştele Sfinţilor mucenici Hrisant şi Daria descoperite în Reggio Emilia - Italia

Scheletele a doi dintre primii sfinţi creştini – un bărbat şi o femeie despre care se ştie că ar fi fost îngropaţi de vii în urmă cu aproape 1700 de ani – au fost recent identificate în Italia. Analiza scheletelor, care au stat îngropate într-o catedrală timp de secole, pare să confirme istorisirea eclesială despre Hrisant (Chrysanthus) şi Daria.


Potrivit sinaxarelor creştine, cei doi sfinţi ar fi fost ucişi în secolul III, după ce ar fi convins mai mulţi romani să se convertească la religia despre Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Cu toate că nu se poate afirma că cele două schelete aparţin 100% lui Chrysanthus şi Dariei, specialişti consideră că toate dovezile tind spre această concluzie.
În 2008, muncitorii care lucrau la renovarea catedralei din Reggio Emilia, din nordul Italiei, au descoperit peste 300 de oase umane într-o criptă sigilată aflată sub altarul lăcaşului de cult. După o analiză amănunţită, arheologii au ajuns la concluzia că oasele formează două schelete aproape complete, unul de bărbat şi celălalt al unei femei, aflaţi într-o stare bună de sănătate la momentul morţii lor. Cele două cranii însă au fost descoperite într-un seif al catedralei, unde se crede că ar fi fost mutate în urmă cu circa 5 secole.
Analiza scheletului feminin a dus la concluzia că aparţine unei femei care a murit în jurul vârstei de 20 de ani (fapt confirmat apoi şi de rezultatele ADN). Echipa de arheologi au suspectat că s-ar afla în faţa rămăşiţelor Dariei, care, potritivit legendei, ar fi fost o fecioară vestală înainte de a se converti la creştinism. În schimb, cel de-al doilea schelet prezintă trăsăturile unuia masculin, dar unele oase nu par a fi pe deplin dezvoltate, ceea ce sugerează că bărbatul ar fi avut în jur de 17-18 ani la momentul decesului, ceea ce i-a determinat pe specialişti că creadă că ar putea fi rămăşiţele lui Chrysanthus. De asemenea, niciun schelet nu prezintă urme de uzură fizică, ceea ce indică faptul că cei doi proveneau din straturile superioare ale societăţii romane. În plus, în oase s-au găsit urme de plumb, ceea ce era o boală exclusiv a aristocraţilor, deoarece acest metal era prezent în instalaţiile sanitare ale oraşului, care ajunseseră preponderent în casele celor bogaţi.
În urma datării cu carbon, s-a ajuns la concluzia că cei doi au fost ucişi undeva înte anul 80 şi anul 340 d. Hr., ceea ce întăreşte şi mai mult supoziţiile arheologilor, deoarece sursele istorice afirmă că Daria şi Chrysanthus au fost martirizaţi în 283.
Martiriul celor doi sfinţi romani
Chrysanthus a fost fiul unui senator roman bogat şi s-a convertit la creştinism din adolescenţă. La aflarea veştii, tatăl său a făcut tot ceea ce era posibil pentru a-l determina pe fiul său să renunţe la noua religie, inclusiv a aranjat ca acesta să se căsătorească cu vestala Daria. Una din motivaţii este legată de mentalitatea din Roma Antică, unde se credea că religia şi politica sunt interdependente şi orice schimbare a uneia o afectează şi pe cealaltă.
Planul senatorului roman a eşuat, deoarece Chrysanthus a convertit-o pe Daria la creştinism, iar cei doi au jurat ca fiecare să îşi păstreze fecioria, lucru contrar normelor sociale din Roma antică. Mai mult ded atât, cei doi au început şi o operă de misionariat în rândul romanilor. Pentru acţiunile lor, cei doi au fost arestaţi şi torturaţi. Pedeapsa tipică pentru o vestală care şi-a încălcat jurământul ar fi fost moartea prin înfometare, iar pentru convertirea la creştinism ar fi urmat să fie obligată să se prostitueze. Înainte de momentul convertirii Dariei, mai erau doar 6 vestale, iar abandonarea vechii religii păgâne era privită drept un semn rău pentru viaţa oraşului.
Chrysanthus a fost trimis la închisoare, iar Daria obligată să se prostitueze. Totuşi cei doi martiri au fost salvaţi prin intermediul unor miracole – închisoarea s-a transformat într-o grădină, iar Daria a fost protejată de o leoaică. Cei doi sunt în final condamnaţi la moarte, fiind îngropaţi de vii în Roma.
Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Niciun comentariu: